{"id":3193,"date":"2017-10-29T15:06:39","date_gmt":"2017-10-29T13:06:39","guid":{"rendered":"http:\/\/mnlr.ro\/?p=3193"},"modified":"2017-10-30T15:06:49","modified_gmt":"2017-10-30T13:06:49","slug":"titus-popovici","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/titus-popovici\/","title":{"rendered":"Titus Popovici"},"content":{"rendered":"<p>Pe 29 octombrie 1994 a murit l\u00e2ng\u0103 Tulcea, \u00eentr-un accident de v\u00e2n\u0103toare, <strong>Titus Popovici<\/strong> (n. 16 mai 1930, Oradea). S-a speculat mult cu privire la un posibil asasinat montat, dup\u0103 dezv\u0103luirile despre nomenclatura comunist\u0103 f\u0103cute la emisiunile TV ale lui Mihai Tatulici; prietenul s\u0103u, prozatorul Alecu Ivan Ghilia, e de p\u0103rere c\u0103 \u00eempu\u0219carea din ma\u0219in\u0103 a unui iepure l-ar fi dezechilibrat fatal pe b\u0103tr\u00e2nul \u0219ofer. De departe principalul scenarist de film al epocii comuniste, Titus a reprimat \u00een el un bun scriitor. Mandarin versatil, era capabil s\u0103 scrie \u00een acela\u0219i timp nara\u021biuni pro-comuniste de succes \u0219i, ca un Procopius din Cezareea, romane anticomuniste de sertar (joyceanul <em>Cutia de ghete<\/em>, 1991, dar mai ales postumele <em>Disciplina dezordinii<\/em>. Roman memorialistic \u0219i <em>Cartierul Prim\u0103verii<\/em>, satyricon-uri senza\u021bionale, cu dezv\u0103luiri picante de culise despre via\u021ba intim\u0103 a nomenclaturii \u2013 de la abuzarea din \u00eenchisoare a lui Ceau\u0219escu de c\u0103tre Dej la dezl\u0103n\u021buirile bahice ale lui Hrusciov \u0219i aventurile clandestine ale lui Bodn\u0103ra\u0219).\u00a0 Bihorean trecut, dup\u0103 absolvirea Literelor bucure\u0219tene, prin \u0218coala de Literatur\u0103, a debutat \u00een 1955 cu un volum de <em>Povestiri,<\/em> dup\u0103 un volum de schi\u021be scris \u00een colaborare cu Francisc Munteanu (<em>Mecanicul \u0219i al\u021bi oameni de azi<\/em>). Consacrarea ca prozator o va cunoa\u0219te cu notabilele fresce \u201epe linie\u201d <em>Str\u0103inul<\/em> (1955) \u0219i <em>Setea <\/em>(1958), ale c\u0103ror titluri trimit spre Camus \u0219i Hamsun. Cele dou\u0103 c\u0103r\u021bi, legate \u00eentre ele, exploreaz\u0103 cu talent, \u00eentr-o \u021bes\u0103tur\u0103 narativ\u0103 solid\u0103, conflictele socio-politice din anii celui de-al doilea r\u0103zboi mondial \u0219i imediat dup\u0103, proiectate \u00eentr-o lume a ora\u0219ului ardelean pe care o va revizita \u00een serialul de impact <em>Lumini \u0219i umbre<\/em>. Ambele vor fi ecranizate, ca \u0219i piesele de teatru <em>Passacaglia<\/em> (1960, despre drama unui pianist evreu cu m\u00e2inile mutilate de fasci\u0219ti) \u0219i <em>Puterea \u0219i adev\u0103rul<\/em> (1973, standard al epocii, \u00een care se confrunt\u0103 activistul r\u0103u, posedat de putere, \u0219i activistul bun, obsedat de adev\u0103r). Capodopera prozei sale din anii comunismului r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 nuvela existen\u021bialist\u0103 <em>Moartea lui Ipu<\/em> (1970, ecranizat\u0103 \u0219i ea), despre un individ slab de minte ales de colectivitatea unui sat s\u0103 se sacrifice \u2013 nevinovat &#8211; \u00een locul ei pentru a sc\u0103pa de exterminarea general\u0103, dup\u0103 ce militarii nazi\u0219ti descoper\u0103 o crim\u0103 \u0219i vor s\u0103 o r\u0103zbune. \u00censemn\u0103rile despre Cuba \u0219i \u201eromanul cinematografic\u201d <em>Judecata<\/em> au doar valoare de document ideologic. Singurele poeme editate sunt \u00eens\u0103 cele reunite \u00een\u00a0 \u201eeseul memorialistic\u201d <em>Cartea de la Gura Zlata<\/em> (1991), miscelanee moraliste cu secven\u021be despre v\u00e2n\u0103toare \u0219i pescuit din vremea \u00een care T.P. conducea revista de profil (pasiunea piscicol\u0103 i-a \u0219i <em>Opera\u021biunea \u201eMonstrul\u201d<\/em>). Devenit academician, membru \u00een Comitetul Central, vicepre\u0219edinte al USR, membru \u00een Marea Adunare Na\u021bional\u0103 etc., scenaristul se impune ca principal spin doctor al \u201eepopeii na\u021bionale\u201d, al\u0103turi de regizorul Sergiu Nicolaescu, adapt\u00e2nd inteligent comercialismul filmelor occidentale de ac\u021biune la istoria oficial\u0103 autohton\u0103. Majoritatea filmelor de mare succes (unele \u201eau f\u0103cut istorie\u201d \u0219i au intrat \u00een folclor, fiind publicate \u0219i ca \u201enara\u021biuni cinematografice\u201d) \u00eei poart\u0103 semn\u0103tura: de la seria cu <em>Dacii \u0219i Columna la Mihai Viteazul<\/em>, <em>Horea<\/em> \u0219i<em> Noi<\/em>, cei din linia \u00eent\u00e2i, de la seria poli\u021bist\u0103 cu comisarul Moldovan la westernul cu \u201eardelenii\u201d (pruncul, petrolul, dolarii, artista, profetul&#8230;), f\u0103r\u0103 a uita aventuros-istorizantele <em>Capcana, Conspira\u021bia<\/em> <em>\u0219i Nemuritorii<\/em>, serialul <em>Lumini \u0219i umbre<\/em>, comediile demascatoare <em>Secretul lui Bacchus<\/em> \u0219i <em>Secretul lui Nemesis<\/em>. C\u00e2teva sunt repere mainstream: ecraniz\u0103rile <em>La Moara cu noroc<\/em> \u0219i <em>P\u0103durea sp\u00e2nzura\u021bilor<\/em> (mai pu\u021bin <em>Ion<\/em>&#8230;), <em>Valurile Dun\u0103rii<\/em> (regia: Liviu Ciulei), <em>Actorul \u0219i s\u0103lbaticii<\/em> (regia: Manole Marcus), <em>Opera\u021biunea \u201eMonstrul\u201d <\/em>(idem). Dup\u0103 1990 s-a adaptat noilor rigori consumeriste \u00een comediile romantice <em>Miss Litoral<\/em> \u0219i <em>Divor\u021b&#8230; din dragoste<\/em>, sau \u00een grotescul <em>Crucea de piatr\u0103<\/em>, unde, ca \u00een romanele de sertar, \u00eentoarce pe dos m\u0103nu\u0219a comercial\u0103 a propagandei, departe de forma care l-a consacrat.<\/p>\n<p>Text de Paul Cernat<\/p>\n<p>foto: Arhiva MNLR<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pe 29 octombrie 1994 a murit l\u00e2ng\u0103 Tulcea, \u00eentr-un accident de v\u00e2n\u0103toare, Titus Popovici (n. 16 mai 1930, Oradea). S-a&#8230;<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":3194,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[],"class_list":["post-3193","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evocari"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3193","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3193"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3193\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3195,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3193\/revisions\/3195"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3194"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3193"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3193"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3193"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}