{"id":32076,"date":"2024-06-12T13:56:48","date_gmt":"2024-06-12T10:56:48","guid":{"rendered":"https:\/\/mnlr.ro\/?p=32076"},"modified":"2024-06-12T13:56:48","modified_gmt":"2024-06-12T10:56:48","slug":"ingeborg-bachmann-si-paul-celan-dubla-expozitie-la-mnlr","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/ingeborg-bachmann-si-paul-celan-dubla-expozitie-la-mnlr\/","title":{"rendered":"Ingeborg Bachmann \u0219i Paul Celan \u2013 dubl\u0103 expozi\u021bie la MNLR"},"content":{"rendered":"

Una dintre cele mai celebre rela\u021bii artistice \u0219i de iubire din literatura european\u0103 contemporan\u0103. Dou\u0103 figuri esen\u021biale ale crea\u021biei literare de limb\u0103 german\u0103, Ingeborg Bachmann \u0219i Paul Celan, sunt reunite din nou, \u00een mod simbolic, prin dou\u0103 expozi\u021bii documentare care le prezint\u0103 parcursurile literare \u0219i de via\u021b\u0103, precum \u0219i \u00eent\u00e2lnirea lor afectiv\u0103 aflat\u0103 la originea unei coresponden\u021be tulbur\u0103toare \u0219i a unor pagini literare de o for\u021b\u0103 \u0219i de o sensibilitate f\u0103r\u0103 egal. Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne Bucure\u0219ti \u0219i Forumul Cultural Austriac prezint\u0103 \u00een premier\u0103 \u00een Rom\u00e2nia expozi\u021bia \u201eScrieri antir\u0103zboinice \u2013 Ingeborg Bachmann 1926-1973\u201d<\/em><\/strong>, care va fi vernisat\u0103 \u00een data de 19 iunie 2024<\/strong>, ora 18.00<\/strong>. Cu aceast\u0103 ocazie, cele dou\u0103 institu\u021bii readuc pe simeze \u0219i una dintre cele mai de succes colabor\u0103ri ale lor, expozi\u021bia \u201ePaul Celan \u2013 printre cuvinte\/unter den W\u00f6rtern\u201d<\/em>, un demers ce pune \u00een lumin\u0103 contextul scrierilor lor respective \u0219i al leg\u0103turii lor de suflet. Acest dublu eveniment este organizat de Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne Bucure\u0219ti \u0219i de Forumul Cultural Austriac, cu sprijinul Ministerului federal austriac al Afacerilor Europene \u0219i Interna\u021bionale, \u00een contextul anivers\u0103rii a 25 de activitate cultural\u0103 a misiunii diplomatice austriece \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u201eVreau ca r\u0103zboiul s\u0103 ia sf\u00e2r\u0219it\u201d<\/em><\/strong> \u2013 aceast\u0103 afirma\u021bie din romanul \u201eMalina\u201d<\/em> al lui Ingeborg Bachmann ar putea reprezenta mottoul \u00eentregii sale opere. Poemele, piesele de teatru radiofonic, povestirile, romanele \u0219i studiile sale literar-teoretice reprezint\u0103 un vast corpus de scrieri \u00eempotriva r\u0103zboiului, sub cele mai variate genuri \u0219i forme stilistice.<\/p>\n

Av\u00e2nd profunde referin\u021be \u0219i semnifica\u021bii actuale, expozi\u021bia se articuleaz\u0103 \u00een jurul volumului \u201eScrieri antir\u0103zboinice\u201d<\/em>, o culegere de texte importante ale lui Ingeborg Bachmann.<\/strong> Expozi\u021bia conduce vizitatorul printre principalele repere ale operei scriitoarei, pun\u00e2nd accentul pe semnifica\u021bia politic\u0103 a operelor sale dar \u0219i pe angajamentul politic direct al scriitoarei. Explica\u021biile sunt completate de c\u00e2teva imagini de arhiv\u0103 ale teatrelor de r\u0103zboi din Europa, \u00eempotriva c\u0103rora militeaz\u0103 crea\u021biile lui Ingeborg Bachmann.<\/p>\n

Expozi\u021bia prezint\u0103 \u0219i texte \u00een premier\u0103, precum fragmentele din jurnalul de r\u0103zboi al scriitoarei (1945), precum \u0219i fotografii inedite sau \u00eenregistr\u0103ri sonore originale ale lui Ingeborg Bachmann din arhiva sa privat\u0103, care pot fi accesate prin scanarea unor coduri QR.<\/strong> La fel poate fi vizionat \u0219i ultimul film-portret al lui Ingeborg Bachmann (\u201eIngeborg Bachmann la Roma\u201d de Gerda Haller, realizat \u00een iunie 1973), un fel de testament al poetei, \u00een care aceasta se ridic\u0103 \u00eempotriva istoriei omenirii marcat\u0103 continuu de r\u0103zboi \u0219i violen\u021b\u0103 \u0219i c\u0103reia \u00eei opune o utopie, \u201e\u0218i va veni o zi…\u201d<\/em>.<\/p>\n

Expozi\u021bia este curatoriat\u0103 de Helga P\u00f6cheim, av\u00e2nd la baz\u0103 un concept \u0219tiin\u021bific Hans H\u00f6ller, grafica fiind semnat\u0103 de Erika Th\u00fcmmel. Traducerea \u0219i adaptarea versiunii rom\u00e2ne\u0219ti apar\u021bin Monic\u0103i-Maria Aldea. Expozi\u021bia este prezentat\u0103 cu sprijinul editurii Humanitas Fiction \u0219i al traduc\u0103toarelor Ana Mure\u0219an \u0219i Ramona Trufin.<\/p>\n

Scriitoare \u0219i poet\u0103 austriac\u0103, Ingeborg Bachmann este considerat\u0103 una dintre cele mai importante autoare ale secolului XX.<\/strong> \u00cen opera sa, ea se concentreaz\u0103 cu predilec\u021bie pe rolul femeilor \u00eentr-o societate patriarhal\u0103, pe consecin\u021bele r\u0103zboiului \u0219i ale p\u0103cii, precum \u0219i pe suferin\u021ba uman\u0103 individual\u0103. N\u0103scut\u0103 \u00een 1926 la Klagenfurt (Austria), \u00eentr-o familie de profesori. Opozi\u021bia sa acerb\u0103 fa\u021b\u0103 de convingerile politice de extrem\u0103-dreapta ale tat\u0103lui s\u0103u este o constant\u0103 a operei sale. Dup\u0103 studii de filozofie, psihologie, germanistic\u0103 \u0219i drept la Innsbruck, Graz \u0219i Viena ob\u021bine titlul de doctor cu o tez\u0103 despre receptarea critic\u0103 a lui Heidegger. \u00cen 1948, \u00eel \u00eent\u00e2lne\u0219te pe poetul Paul Celan, originar din Rom\u00e2nia, cu care tr\u0103ie\u0219te o rela\u021bie de iubire \u0219i prietenie care va avea o influen\u021b\u0103 hot\u0103r\u00e2toare asupra vie\u021bii \u0219i a operei lui Ingeborg Bachmann. Tr\u0103ie\u0219te \u00eentre Austria, Germania \u0219i Italia, \u0219i trece progresiv de la poezie la proz\u0103. O alt\u0103 \u00eent\u00e2lnire care \u00ee\u0219i va pune o amprent\u0103 puternic\u0103 pe parcursul s\u0103u literar este cea cu renumitul romancier \u0219i dramaturg Max Frisch (1911-1991). Ingeborg Bachmann a primit Premiul pentru Literatur\u0103 al ora\u0219ului Bremen (1957), Premiul Georg B\u00fcchner pentru Literatur\u0103 (1964) \u0219i Marele Premiu de Stat al Austriei (1968). Moare \u00een 1973, \u00eentr-un accident tragic, un incendiu izbucnit \u00een locuin\u021ba sa de la Roma. Din 1977, \u201ePremiul literar Ingeborg Bachmann\u201d este acordat \u00een memoria sa, \u00een ora\u0219ul s\u0103u natal Klagenfurt.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>Tradus\u0103 \u00een 10 limbi, expozi\u021bia \u201ePAUL CELAN \u2013 printre cuvinte\/ unter den W\u00f6rtern\u201d<\/em> este una dintre cele mai de succes expozi\u021bii literare itinerante din Europa.<\/strong> Ini\u021biat\u0103 de Forumul Cultural Austriac, ea este realizat\u0103 \u00een colaborare cu Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne \u0219i cu Universitatea din Bucure\u0219ti. Expozi\u021bia reune\u0219te documente din arhiva Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne (fondul Alfred Margul-Sperber) \u0219i din arhiva personal\u0103 Petre Solomon, prin amabilitatea fiului s\u0103u, regizorul Alexandru Solomon, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 surprind\u0103 scurta existen\u021b\u0103 a poetului, traduc\u0103torului \u0219i eseistului Paul Celan, parcurg\u00e2nd cele mai importante momente din via\u021ba sa, proiectate \u00een contextul istoric.<\/p>\n

Unul dintre spiritele care au marcat g\u00e2ndirea poetic\u0103 european\u0103 a secolului XX, Paul Celan<\/strong> (Paul Antschel) s-a n\u0103scut la Cern\u0103u\u021bi, \u00een 1920, \u00eentr-o familie de evrei vorbitori de limb\u0103 german\u0103. Studiile universitare le \u00eencepe la Tours, unde pleac\u0103 \u00een 1938; revine \u00een Rom\u00e2nia \u00eenaintea izbucnirii celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial. Dup\u0103 22 iunie 1941 este mobilizat \u00een deta\u0219amentele de munc\u0103 obligatorie pentru b\u0103rba\u021bii evrei la R\u0103d\u0103zani, F\u0103lticeni \u015fi T\u0103b\u0103re\u015fti; p\u0103rin\u0163ii mor succesiv \u00een lag\u0103re din Transnistria, unde fuseser\u0103 deporta\u021bi \u00een iunie 1942. \u00cen aprilie 1945 Celan se refugiaz\u0103 la Bucure\u0219ti, unde va locui p\u00e2n\u0103 \u00een decembrie 1947, c\u00e2nd p\u0103r\u0103se\u0219te definitiv Rom\u00e2nia. Dup\u0103 \u0219ase luni petrecute la Viena (unde o \u00eent\u00e2lneste pe Ingeborg Bachmann), se stabile\u0219te la Paris. Studiaz\u0103 la Sorbona, iar din 1959 ocup\u0103 postul de lector de limba german\u0103 la \u00c9cole Normale Sup\u00e9rieure. Poet de limb\u0103 german\u0103, Celan public\u0103\u00a0 o serie de volume de versuri care l-au consacrat drept unul dintre cei mai importan\u021bi poe\u021bi ai secolului XX. De asemenea, va traduce \u00een german\u0103 din, printre al\u021bii, Paul Val\u00e9ry, Henri Michaux, Ren\u00e9 Char, Osip Mandel\u015ftam, precum \u015fi prima carte francez\u0103 a lui Emil Cioran. Paul Celan prime\u0219te \u00een 1958 Premiul Literar al Ora\u0219ului Bremen, iar \u00een 1960 i se decerneaz\u0103 Premiul Georg B\u00fcchner. Bolnav, se sinucide \u00een 1970.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Una dintre cele mai celebre rela\u021bii artistice \u0219i de iubire din literatura european\u0103 contemporan\u0103. Dou\u0103 figuri esen\u021biale ale crea\u021biei literare…<\/p>","protected":false},"author":13,"featured_media":32079,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[],"class_list":["post-32076","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32076","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=32076"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32076\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32080,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32076\/revisions\/32080"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/32079"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=32076"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=32076"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=32076"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}