Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne v\u0103 invit\u0103 mar\u021bi, 29 octombrie 2024, de la ora 12.00, la finisajul expozi\u021biei Ion Stendl, la sediul din Calea Grivi\u021bei 64-66. Vor vorbi acad. Mircea Martin \u0219i Pavel \u0218u\u0219ar\u0103, critic \u0219i istoric de art\u0103.<\/p>\n
Ion Stendl ne propune o medita\u021bie postmodern\u0103 despre crea\u021bie \u00eentr-o serie de montaje realizate cu prec\u0103dere \u00een ultimii doi ani. Tema abordat\u0103 este puterea de regenerare a vie\u021bii \u0219i a culturii prin metafora femeii ca principiu germinativ.<\/p>\n
La \u00eenceputul anilor 1980, \u00een vocabularul de forme al artistului a intrat nudul f\u0103r\u0103 chip, un fel de esen\u021b\u0103 a feminit\u0103\u021bii. Recuperat prin desen, pictur\u0103 sau fotografie, nudul f\u0103r\u0103 chip este un negativ care se poate actualiza \u00een orice tipologie feminin\u0103, real\u0103 sau imaginar\u0103. Nu o form\u0103 stabil\u0103, ci un personaj capricios, pe cale de a se constitui, r\u0103s\u0103rind adesea din pliurile h\u00e2rtiei mototolite, multiplic\u00e2ndu-se specular, asimetric, cu varia\u021bii infime, ca o form\u0103 care \u00ee\u0219i con\u021bine puterea diferen\u021bierii.<\/p>\n
Artistul se raporteaz\u0103 \u00een mod preferen\u021bial \u0219i cu diferen\u021ba de rigoare la nudul academic, pe care \u00eel plimb\u0103 prin istoria artei, din decor \u00een decor, pe o linie de varia\u021bie continu\u0103. Rezerva de repeti\u021bie conduce nudul p\u00e2n\u0103 la iconii postindustriali ai femeii, pe care artistul \u00eei decupeaz\u0103 din revistele contemporane. Al\u0103turi de principiul feminin, latent \u0219i inepuizabil, artistul actualizeaz\u0103, uneori, principiul masculin, de obicei sub chipul artistului renascentist, al omului vitruvian, m\u0103sur\u0103 a tuturor lucrurilor.<\/p>\n
Cu lucr\u0103rile din aceast\u0103 expozi\u021bie Ion Stendl coboar\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 cultural\u0103 mult mai arhaic\u0103, asociind nudul f\u0103r\u0103 chip cu Venusul neolitic. Montajele cu structur\u0103 pop up actualizeaz\u0103 forma rubensian\u0103 a zei\u021bei-mame \u0219i, implicit, pe cea a vasului antropomorf de Cucuteni. Ion Stendl a fost \u00eentotdeauna fascinat de \u0219antiere arheologice, de muzee de arheologie \u0219i a integrat fragmentul arheologic \u00een lucr\u0103rile sale \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul anilor 1970. Dar niciodat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum nu a existat o at\u00e2t de evident\u0103 asociere \u00eentre nudul f\u0103r\u0103 chip \u0219i idolul neolitic. \u00centoarcerea la mam\u0103 poate fi interpretat\u0103 jungian ca o cobor\u00e2re \u00een incon\u0219tient \u00een scopul reg\u0103sirii totalit\u0103\u021bii. Pentru c\u0103 vasul antropomorf de Cucuteni, prin elementele care \u00eel decoreaz\u0103, exprim\u0103 totalitatea. Triunghiurile \u0219i bucraniul figureaz\u0103 partea sacr\u0103 a abdomenului, cu puteri generatoare, iar spirala \u0219i meandrul simbolizeaz\u0103 mi\u0219carea f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it a vie\u021bii. Creat pornind de la o cavitate central\u0103, vasul primitiv este o imagine a receptacolului matern \u00een care nediferen\u021biatul se diferen\u021biaz\u0103, \u00een care golul se transform\u0103 \u00een plin. Este locul \u00een care, trec\u00e2nd prin foc, m\u00e2ncarea devine sacr\u0103. Ion Stendl recupereaz\u0103 figura marii zei\u021be htoniene pentru c\u0103 aceasta are toate ingredientele kh\u00f4rei postmoderne, p\u00e2ntecul cosmic, amorf, f\u0103r\u0103 determinare, dar care are posibilitatea de a se diferen\u021bia \u0219i de a na\u0219te forme.<\/p>\n
Artistul merge mai departe \u0219i asociaz\u0103 Venusul neolitic cu forma c\u0103r\u021bii. Energia germinativ\u0103 \u0219i regeneratoare din trupul c\u0103r\u021bii permite mi\u0219carea f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it a textului. Toposul c\u0103r\u021bii, o alt\u0103 supratem\u0103 a operei lui Stendl, nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Pentru c\u0103 marginile c\u0103r\u021bii nu sunt niciodat\u0103 \u00een mod riguros trasate. Dincolo de forma care o autonomizeaz\u0103, cartea are o unitate variabil\u0103, relativ\u0103, fiind prins\u0103, de fapt, \u00eentr-un sistem de trimiteri la alte c\u0103r\u021bi. Este un nod \u00eentr-o re\u021bea, are o func\u021bionare rizomatic\u0103. C\u0103 mi\u0219carea textului nu poate fi oprit\u0103 o sugereaz\u0103 mai presus de toate cartea-obiect care \u00eenchide \u00een ea, ca \u00eentr-un morm\u00e2nt, micul idol de Cucuteni. Tr\u0103ie\u0219te doar cartea care \u00eenchide \u00een ea un secret. Acesta o deschide spre nenum\u0103rate lecturi pentru c\u0103 nici una nu \u00eei epuizeaz\u0103 sensul. Restul mort trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenchis, necunoscut, pentru c\u0103 numai a\u0219a se poate actualiza \u00een resturi vii. Secretul este cel care deschide morm\u00e2ntul textului, l\u0103s\u00e2ndu-l, totu\u0219i, neatins.<\/p>\n
O serie de montaje arat\u0103 mi\u0219carea f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u0219it a urmelor culturale. Spirala neolitic\u0103 \u00eenso\u021be\u0219te forme vizuale din Rena\u0219tere sau din zilele noastre. Reprezentat sub forma coloanei (axul vie\u021bii), idolul de Cucuteni este substituit de coloana masculin\u0103, a \u00eenving\u0103torului: civiliza\u021biile r\u0103zboinice au \u00eenlocuit civiliza\u021biile agrare. Zei\u021ba-coloan\u0103 revine, \u00eens\u0103, \u00een imaginea \u00eengerului cu aripi \u0219i a r\u0103stignitului: prin Maria \u0219i Isus cre\u0219tinismul a recuperat cultul zei\u021bei-mam\u0103.<\/p>\n
Pentru a sugera mi\u0219carea straturilor culturale Ion Stendl utilizeaz\u0103 montajul de fragmente. El este un alegorist prin aceast\u0103 preferin\u021b\u0103 pentru ruin\u0103, form\u0103 incomplet\u0103, imperfect\u0103, vizual \u00eemprumutat. Iar fragmentele se structureaz\u0103, de obicei, \u00een platouri tematice sau coerente la nivel formal, urm\u00e2nd regula bunei vecin\u0103t\u0103\u021bi. \u00cen aceste ultime serii de lucr\u0103ri, \u00eens\u0103, artistul construie\u0219te o lume a ruinelor \u00een care coresponden\u021bele nu mai func\u021bioneaz\u0103. Aleatoriul racordurilor, coliziunea fragmentelor apar\u021bin\u00e2nd unor regimuri semiotice diferite, provoac\u0103 un anumit disconfort privitorului.<\/p>\n
Modelul este cel al colajului dadaist care distruge unitatea formal\u0103 \u0219i material\u0103 a lucr\u0103rilor. C\u00e2nd ruinele se acumuleaz\u0103 f\u0103r\u0103 a se organiza \u00een constela\u021bii, entropia cre\u0219te, rezultatul fiind moartea, vidul. Artistul alege s\u0103 figureze sf\u00e2r\u0219itul prin tema g\u0103urilor negre \u0219i a c\u0103r\u021bilor moarte, calcinate.<\/p>\n
De\u0219i cosmosul este o alt\u0103 tem\u0103 constant\u0103 \u00een opera lui Ion Stendl, g\u0103urile negre sunt o noutate. Ele sunt descrise, de obicei, ca locul \u00een care dispare orice posibilitate de organizare, locul \u00een care spa\u021biul, timpul intr\u0103 \u00een colaps. Adev\u0103rul este, \u00eens\u0103, c\u0103 nimeni nu \u0219tie ce este o gaur\u0103 neagr\u0103. Poate fi sf\u00e2r\u0219itul a tot ceea ce exist\u0103, dar \u0219i non locul din care se na\u0219te cosmosul.<\/p>\n
La limita dintre existen\u021b\u0103 \u0219i neant, gaura neagr\u0103 poate fi deopotriv\u0103 extinc\u021bie \u0219i rena\u0219tere. \u0218i tocmai acest secret o transform\u0103 \u00een trambulin\u0103 pentru imaginar. Artistul \u00eenverseaz\u0103 sensul entropiei cresc\u00e2nde din opera sa, transform\u00e2nd gaura neagr\u0103 \u00eentr-un loc productiv, germinativ. Accentueaz\u0103 acest lucru figur\u00e2nd tema pe un anumit tip de suport: t\u0103bli\u021ba de ardezie, obiect care trimite la momentul \u00eenceputului, la amintirea \u0219colii, la primele desene.<\/p>\n
T\u0103bli\u021ba este obiectul din copil\u0103rie care, atunci c\u00e2nd \u00eel reg\u0103se\u0219ti, \u00ee\u021bi revr\u0103je\u0219te lumea. \u00cen plus, are ceva dintr-un Wunderblock \u2013 locul \u00een care urmele dispar \u00een timp ce r\u0103m\u00e2n. Pe suprafa\u021ba t\u0103bli\u021belor de ardezie artistul aduce simultan Venusul de Cucuteni \u0219i gaura neagr\u0103, ambele simboliz\u00e2nd, deopotriv\u0103, moartea \u0219i via\u021ba, extinc\u021bia \u0219i rena\u0219terea infinit\u0103. Vidul (principiu feminin) na\u0219te cosmosul (principiu masculin), figurat de Stendl ca m\u00e2n\u0103 care risipe\u0219te planetele. Pe t\u0103bli\u021ba de ardezie este imaginat\u0103, a\u0219adar, geneza, imposibilul care devine posibil, mi\u0219carea de diferen\u021biere care d\u0103 na\u0219tere opozi\u021biilor, locul \u00een care \u00eencepe spa\u021bierea, diseminarea, cosmosul, via\u021ba, opera. Secretul se regenereaz\u0103 prin resturi vii, la fel cum opera unui artist tr\u0103ie\u0219te prin interpret\u0103ri.<\/p>\n
Text de Magda Predescu<\/em><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne v\u0103 invit\u0103 mar\u021bi, 29 octombrie 2024, de la ora 12.00, la finisajul expozi\u021biei Ion Stendl,…<\/p>","protected":false},"author":11,"featured_media":34125,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[9,36],"tags":[],"class_list":["post-34124","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente","category-expozitii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34124","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/11"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34124"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34124\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34126,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34124\/revisions\/34126"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/34125"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34124"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34124"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34124"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}