{"id":3477,"date":"2017-11-14T14:18:59","date_gmt":"2017-11-14T12:18:59","guid":{"rendered":"http:\/\/mnlr.ro\/?p=3477"},"modified":"2017-11-14T14:18:59","modified_gmt":"2017-11-14T12:18:59","slug":"ilarie-chendi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/ilarie-chendi\/","title":{"rendered":"Ilarie Chendi"},"content":{"rendered":"<p>Pe 14 noiembrie 1871 se n\u0103\u015ftea \u00eentr-un sat transilv\u0103nean de pe valea T\u00e2rnavei Mari (D\u00e2rlos) <strong>Ilarie Chendi<\/strong> (m. 23 iunie 1913, Bucure\u015fti prin defenestrare la Spitalul Coltea, a doua zi dup\u0103 moartea \u201efratelui de cruce\u201d \u015et. O. Iosif \u2013 conform unui jur\u0103m\u00e2nt comun; cei doi au murit de aceea\u015fi boal\u0103, la acela\u015fi spital, \u015fi au fost \u00eenmorm\u00e2ntati \u00eempreun\u0103). Absolvent de Teologie la Sibiu \u015fi de Litere la Budapesta, redactor la Tribuna poporului din Arad, a debutat ca prozator cu nuvela <em>S-au dus \u00een \u021bar\u0103<\/em> (1893) \u015fi ca istoric literar cu lucr\u0103ri dedicate istoriei presei \u015fi literaturii rom\u00e2ne din Transilvania (<em>\u00cenceputurile ziaristicii noastre.<\/em> 1789-1795, <em>Zece ani de mi\u015fcare literar\u0103 \u00een Transilvania.<\/em> 1890-1900). Stabilit la Bucure\u015fti, devine, la \u00eenceputul secolului 20, primul nostru cronicar literar notabil (echivalent antebelic al unui Pompiliu Constantinescu), de un impresionism pragmatic, cu bune intui\u021bii moderne. Nu a aderat nici la critica estetic\u0103 a \u015fcolii maioresciene, nici la cea sociologic\u0103 a lui Gherea. Prefa\u021bat\u0103 de un volum de studii\u00a0 (<em>Preludii. Articole \u015fi cercet\u0103ri literare,<\/em> 1903), culegerile <em>Foiletoane<\/em> (1904),<em> Fragmente<\/em> (1905), <em>Impresii<\/em> (1908), <em>Portrete literare<\/em> (1911), <em>Schi\u021be de critic\u0103 literar\u0103<\/em> (1913), marcheaz\u0103 ata\u015famentul fa\u021b\u0103 de comentarea sistematic\u0103 a actualit\u0103\u021bii literare. Nici spiritul indenpendent, nici sim\u021bul ideilor, nici forma\u021bia istorico-literar\u0103 \u015fi deschiderea comparatist\u0103, nici talentul polemic sau portretistic nu i-au lipsit acestui cronicar talentat \u015fi incisiv. Ata\u015fat cauzei na\u021bionale a rom\u00e2nilor de peste mun\u021bi, a fost un membru de frunte (via Iosif \u015fi Goga) al grup\u0103rii de la<em> Sem\u0103n\u0103torul<\/em>, dar neexclusivist \u2013 va intra, de altfel, \u00een conflict cu Nicolae Iorga, opt\u00e2nd pentru o linie disident\u0103. \u00cempreun\u0103 cu prietenii \u015et. O. Iosif \u015fi D. Anghel, a editat \u015fi alte reviste (<em>Via\u021ba literar\u0103<\/em> \u015f.a.). A fost primul editor al poeziilor postume eminesciene \u015fi, \u00eentr-un fel, primul eminescolog adev\u0103rat (Iorga ar\u0103t\u00e2ndu-se interesat mai ales de produc\u021bia gazetarului na\u021bionalist), editor al scrisorilor lui V. Alecsandri (\u00eempreun\u0103 cu Eugenia Carcalechi) \u015fi al altor scriitori majori din secolul 19 (Negruzzi, Odobescu, Creang\u0103) despre care a scris uneori pagini valoroase. \u00cen ultimele decenii, se manifest\u0103 un interes sporit \u2013 editorial \u015fi exegetic &#8211; pentru opera sa care are \u00eenc\u0103 destule de spus \u015fi prezentului.<\/p>\n<p>Text de Paul Cernat.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pe 14 noiembrie 1871 se n\u0103\u015ftea \u00eentr-un sat transilv\u0103nean de pe valea T\u00e2rnavei Mari (D\u00e2rlos) Ilarie Chendi (m. 23 iunie&#8230;<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":3478,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[],"class_list":["post-3477","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evocari"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3477","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3477"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3477\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3479,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3477\/revisions\/3479"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3478"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3477"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3477"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3477"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}