{"id":3485,"date":"2017-11-17T10:23:57","date_gmt":"2017-11-17T08:23:57","guid":{"rendered":"http:\/\/mnlr.ro\/?p=3485"},"modified":"2017-11-17T10:23:57","modified_gmt":"2017-11-17T08:23:57","slug":"elena-ghica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/elena-ghica\/","title":{"rendered":"Elena Ghica"},"content":{"rendered":"<p>Pe 17 noiembrie 1888 murea la Floren\u021ba, victim\u0103 a unei hernii cancerizate, cea mai proeminent\u0103 personalitate feminin\u0103 de origine rom\u00e2n\u0103 e epocii pe plan european: Dora d`Istria, n\u0103scut\u0103 <strong>Elena Ghica<\/strong> pe 22 ianuarie 1828 la Bucure\u0219ti. Tat\u0103l ei, fratele domnitorilor Grigore Alexandru \u0219i Alexandru Dimitrie, a fost mare numismat \u0219i arheolog celebru \u00een Europa, de\u021bin\u0103tor al unei biblioteci imense, fondator al Muzeului Na\u021bional din Bucure\u0219ti \u0219i mare ban al Craiovei (a doua func\u021bie \u00een stat), iar mama sa, Caterina, grecoaic\u0103 de origine, a fost sora dramaturgului Costache Facca \u0219i prima autoare autohton\u0103 a unei c\u0103r\u021bi (traducerea unei bro\u0219uri despre educa\u021bia copiilor). Copil minune (la 14 ani traducea impecabil \u00een hexametri germani Iliada lui Homer), a impresionat cu \u0219tiin\u021ba ei de carte cancelariile europene, dar \u0219i pe romanticii autohtoni (Heliade, pe care l-a promovat \u00een marile enciclopedii occidentale, Grigore Alexandrescu \u0219.a.). A avut o educa\u021bie complet\u0103 (de la sport \u0219i v\u00e2n\u0103toare la sociologie, istorie, istoria literaturii, muzic\u0103, pictur\u0103, religie), iar c\u00e2nd familia ei a fost nevoit\u0103 s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u021bara, c\u0103l\u0103torind prin Europa Central\u0103, l-a avut drept mentor pe Alexander von Humboldt. De o cultur\u0103 impresionant\u0103, cunosc\u0103toare a aproape tuturor limbilor europene \u0219i a mai multor limbi orientale, inclusiv sancrita, colaboratoare cu studii etnografice \u0219i comparatiste la reviste de pe \u00eentreg continentul (\u0219i din afara lui), membr\u0103 a zeci de asocia\u021bii savante \u0219i academii interna\u021bionale, c\u0103l\u0103toare \u0219i ambasadoare cultural\u0103 asidu\u0103, inclusiv \u00een cele dou\u0103 Americi, cu rela\u021bii la cel mai \u00eenalt nivel, a fost o militant\u0103 neobosit\u0103 pentru emanciparea na\u021biunilor estice \u0219i a categoriilor sociale asuprite. C\u0103s\u0103torit\u0103 (nefericit) cu un Alexandr Kol\u021bov Masalski, descendent al \u00eentemeietorilor Rusiei, separat de ea dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani, a fost biciuit\u0103 de poli\u021bia \u021barist\u0103 petersburghez\u0103 pentru militantismul \u00eempotriva absolutismului \u021barist \u0219i \u00een favoarea unirii principatelor, pe care a sus\u021binut-o pe toate c\u0103ile disponibile (dup\u0103 1866, a fost \u0219i o adversar\u0103 a monarhiei lui Carol I). A fost \u0219i una dintre primele feministe europene, studiile din <em>Les femmes en Orient<\/em> \u0219i compozi\u021bia epistolar\u0103 <em>Des femmes par une femme<\/em> fiind printre cele mai articulate pledoarii pentru drepturile femeii din vremea sa (dup\u0103 Mary Wolstonecraft). Dar \u0219i una dintre primele femei-alpinist (pe un v\u00e2rf din Alpii Elve\u021bieni a instalat steagul Valahiei). Coresponden\u021ba sa vast\u0103 a fost editat\u0103 \u0219i \u00een rom\u00e2ne\u0219te, prin diligen\u021bele admiratorului ei Nicolae Iorga (coresponden\u021ba cu Heliade se p\u0103streaz\u0103 \u00een arhiva George Potra). Lucrarea <em>La nationalite hellenique d<\/em><em>`<\/em><em>apres les chants populaires <\/em>a avut un succes imens \u00een Grecia, care-i acord\u0103 titlul de cet\u0103\u021bean\u0103 de onoare. \u00ce\u0219i descoper\u0103 originile albaneze \u0219i \u00eencepe s\u0103 militeze, fervent, \u00een favoarea Albaniei (ceea ce-o face azi mai revendicat\u0103 de albanezi dec\u00e2t de rom\u00e2ni). A scris un num\u0103r greu estimabil de studii militante despre popoarele din Peninsula Balcanic\u0103 (de ex. <em>Excursions en Roumelie et Moree<\/em>, elogiate \u0219i de E. Lovinescu) \u0219i din Europa Central\u0103, ca \u0219i despre poeziile populare rom\u00e2ne\u0219ti culese de Vasile Alecsandri. A fost acuzat\u0103 de cercurile occidentale catolice c\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 limiteze influen\u021ba \u201ecivilizatoare\u201d a catolicismului \u00een favoarea ortodoxiei. Influen\u021ba ei apreciabil\u0103 asupra poe\u021bilor romantici rom\u00e2ni r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 de studiat (dosarul problemei a fost studiat cu aplica\u021bie de orientalistul Liviu Borda\u0219). Activitatea ei dominant\u0103, competent monografiat\u0103 de italianul Antonio d`Alessandri, a fost cea a unei ambasadoare de prim-ordin a Balcanilor \u0219i Orientului (inclusiv a \u021a\u0103rilor Rom\u00e2ne) \u00een Occident. Din p\u0103cate, recunoa\u0219terea ei \u00een Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne una de ni\u0219\u0103, ceea ce e scandalos. E de sperat c\u0103 lucrurile se vor schimba semnificativ \u00een viitor.<\/p>\n<p>Text de Paul Cernat<\/p>\n<p>Foto :\u00a0https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Dora_d%27Istria<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pe 17 noiembrie 1888 murea la Floren\u021ba, victim\u0103 a unei hernii cancerizate, cea mai proeminent\u0103 personalitate feminin\u0103 de origine rom\u00e2n\u0103&#8230;<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":3486,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[],"class_list":["post-3485","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evocari"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3485","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3485"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3485\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3487,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3485\/revisions\/3487"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3486"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3485"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3485"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3485"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}