{"id":3489,"date":"2017-11-16T08:43:47","date_gmt":"2017-11-16T06:43:47","guid":{"rendered":"http:\/\/mnlr.ro\/?p=3489"},"modified":"2017-11-27T14:58:09","modified_gmt":"2017-11-27T12:58:09","slug":"simpozionul-international-proiectii-ale-culturii-romane-cultura-europeana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/simpozionul-international-proiectii-ale-culturii-romane-cultura-europeana\/","title":{"rendered":"Simpozionul interna\u021bional \u201eProiec\u021bii ale culturii rom\u00e2ne \u00een cultura european\u0103\u201d"},"content":{"rendered":"<p><strong>Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, \u00eempreun\u0103 cu Academia Rom\u00e2n\u0103 \u2013 Sec\u021bia de Filologie \u0219i Literatur\u0103 \u0219i Sec\u021bia de Arte, Arhitectur\u0103 \u0219i Audiovizual, Institutul Cultural Rom\u00e2n, Facultatea de Litere \u2013 Universitatea din Bucure\u0219ti, Departamentul de Filologie, Literatur\u0103 \u015fi Lingvistic\u0103 de la Universitatea din Pisa \u0219i Biblioteca Central\u0103 Universitar\u0103 \u201eCarol I\u201d organizeaz\u0103 la Bucure\u0219ti un simpozion \u0219tiin\u021bific interna\u0163ional dedicat rela\u021biilor dintre cultura rom\u00e2n\u0103 \u0219i culturile europene cu care aceasta s-a aflat \u00een contact (in)direct \u0219i s-a sincronizat de-a lungul timpului. Interven\u021biile vor oferi o perspectiv\u0103 transversal\u0103 \u0219i interdisciplinar\u0103 asupra a ceea ce numim proiec\u021biile limbii, literaturii \u0219i culturii rom\u00e2ne \u00een Europa.<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00cen cadrul simpozionului \u201eProiec\u021bii ale culturii rom\u00e2ne \u00een cultura european\u0103\u201d vor sus\u021bine comunic\u0103ri reprezentan\u021bi de prim\u0103 m\u0103rime ai mediului intelectual \u0219i academic rom\u00e2nesc \u0219i european: istorici \u0219i critici literari \u0219i de art\u0103, profesori, cercet\u0103tori.<br \/>\n_____________________<\/strong>__<br \/>\nP R O G R A M<br data-text=\"true\" \/><strong>MIERCURI, 22 noiembrie<br \/>\nMNLR, Sala \u201eIosif Naghiu\u201d<br \/>\n(Calea Grivi\u021bei 64-66)<\/strong><br data-text=\"true\" \/>\u25cf Ora 17:00<br \/>\nAvanpremier\u0103 Simpozion<br \/>\nTraian Sandu, <em>Prezen\u021ba na\u021bionalismului rom\u00e2n \u00een Europa fascist\u0103 a anilor treizeci<\/em><br data-text=\"true\" \/>\u25cf Ora 18:00<br \/>\n<em>Twenty Shades of Music<\/em>, recital sus\u021binut de Ion Bogdan \u0218tef\u0103nescu (flaut) &amp; Costin Soare (chitar\u0103)<br data-text=\"true\" \/><br data-text=\"true\" \/><strong>JOI 23 noiembrie<br \/>\nMNLR, Sala \u201eIosif Naghiu\u201d<br \/>\n(Calea Grivi\u021bei 64-66)<\/strong><br data-text=\"true\" \/>\u25cf 9:30-11:30 \u2013 Deschiderea Simpozionului. Alocu\u021biuni:<br \/>\nIoan Cristescu, Director al MNLR<br \/>\nLucian Roma\u0219canu, Ministrul Culturii \u0219i Identit\u0103\u021bii Na\u021bionale<br \/>\nAcad. Maya Simionescu, Academia Rom\u00e2n\u0103<br \/>\nLiliana \u021auroiu, Pre\u0219edinte al ICR<br \/>\nProf. univ. dr. Liviu Papadima, Rector al Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti<br \/>\nM.c. Mircea Martin, Universitatea din Bucure\u0219ti<br \/>\n<strong>Conferin\u0163e<\/strong><br \/>\n&#8211; Acad. Eugen Simion, <em>Ce lu\u0103m \u0219i ce d\u0103m culturii europene?<\/em><br \/>\n&#8211; Acad. R\u0103zvan Theodorescu, <em>Orient \u2013 Occident. O dezbatere \u00een cultura rom\u00e2n\u0103<\/em><br \/>\n&#8211; Acad. George Banu, <em>Emigra\u021bia \u0219i revenirea la origine \u2013 Br\u00e2ncu\u0219i, Cioran, Ionescu<\/em><br data-text=\"true\" \/>\u25cf 11:30-11:45 \u2013 Pauz\u0103 de cafea<br data-text=\"true\" \/>\u25cf 11:45-13:45 \u2013 Sec\u021biunea I. Moderator: Bogdan Cre\u021bu<br \/>\n&#8211; Virgil T\u0103nase, <em>La ce bun traducerile literare?<\/em><br \/>\n&#8211; Ion Pop, <em>\u201eGrupul suprarealist rom\u00e2n\u201d din anii \u201940 \u2013 parelele \u015fi interferen\u0163e cu mi\u015fcarea francez\u0103<\/em><br \/>\n&#8211; Emilia David, <em>Il concetto del \u201cteatro europeo\u201d illustrato dalla drammaturgia di Matei Vi\u015fniec<\/em><br \/>\n&#8211; Antonietta Sanna, <em>La lingua insolita di Eug\u00e8ne Ionesco<\/em><br \/>\n&#8211; Valeria Tocco, <strong>La le\u00e7on <\/strong><em>di Ionesco sulla scena portoghese<\/em><br data-text=\"true\" \/>\u25cf 13:45-14:00 \u2013 Discu\u0163ii<br data-text=\"true\" \/>\u25cf 15:30-17:30 \u2013 Sec\u021biunea II. Moderator: Ion Pop<br \/>\n&#8211; Doina Lemny, <em>Br\u00e2ncu\u0219i &amp; Duchamp, povestea unei prietenii<\/em><br \/>\n&#8211; Pavel \u0218u\u0219ar\u0103, <em>Arti\u0219ti rom\u00e2ni care au revolu\u021bionat arta: Br\u00e2ncu\u0219i \u0219i fenomenul DADA<\/em><br \/>\n&#8211; Victor Ivanovici, <em>Pour un comparatisme des Balkans<\/em><br \/>\n&#8211; Silviu Angelescu, <em>Panait Istrati<\/em> \u2013 <strong>Neran\u021bula<\/strong><br \/>\n&#8211; Bogdan Cre\u021bu, <em>Caracterul \u201etransna\u021bional\u201d al literaturii rom\u00e2ne vechi: \u00eentre Orient \u0219i Occident<\/em><br data-text=\"true\" \/>\u25cf 17:30-17:45 \u2013 Discu\u0163ii<br data-text=\"true\" \/>\u25cf 19:00 \u2013 <em>Ovidiu \u2013 Tristele \u0219i Ponticele. <\/em>Recital Emil Boroghin\u0103. Regia: Alina Hiristea. Spectacol realizat \u00een co-produc\u021bie de Teatrul Na\u021bional \u201eMarin Sorescu\u201d Craiova \u0219i Teatrul de Stat Constan\u021ba<br data-text=\"true\" \/><br data-text=\"true\" \/><strong>VINERI, 24 noiembrie<br \/>\nSala de lectur\u0103 a Facult\u0103\u021bii de Litere<br \/>\n(Edgar Quinet 5-7)<\/strong><br data-text=\"true\" \/>\u25cf 9:30-9:45 Deschidere ziua II. Alocu\u021biuni:<br \/>\nEmil Ionescu, Decan al Facult\u0103\u021bii de Litere, Universitatea din Bucure\u0219ti<br data-text=\"true\" \/>\u25cf 9:45-11:45 \u2013 Sec\u021biunea III. Moderator: Ion Bogdan Lefter<br \/>\n&#8211; Ion Bogdan Lefter, <em>Trei tipuri de \u201eproiec\u0163ii\u201d culturale \u00een orizont european\/ interna\u0163ional: anticip\u0103ri, imita\u0163ii, compara\u0163ii<\/em><br \/>\n&#8211; Matei Vi\u0219niec, <em>Fran\u021ba \u2013 prima fereastr\u0103 spre universalitate a creativit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti<\/em><br \/>\n&#8211; Paul Cernat, <em>Ilarie Voronca, mediator cultural franco-rom\u00e2n<\/em><br \/>\n&#8211; Marianne Hepp, <em>Paul Celan in Italia: ricezione e parole<\/em><br \/>\n&#8211; Bruno Mazzoni, <em>Del coefficiente di romenit\u00e0 nell\u2019opera letteraria di Herta M\u00fcller<\/em><br data-text=\"true\" \/>\u25cf 11:45-12:00 \u2013 Discu\u0163ii<br data-text=\"true\" \/>\u25cf 12:00-12:15 \u2013 Pauz\u0103 de cafea<br data-text=\"true\" \/>\u25cf 12:15-14:15 \u2013 Sec\u021biunea IV. Moderator: Emilia David<br \/>\n&#8211; Iulia Cosma, <em>Gli echi italiani dell\u2019attivit\u00e0 traduttiva e di esegesi dantesca di George Co\u0219buc (1921-1995)<\/em><br \/>\n&#8211; Fabrizio Cigni, <em>Lingua e letteratura romena nei manuali di Filologia romanza in Italia. Qualche esempio tra vecchio e nuovo<\/em><br \/>\n&#8211; Elena Platon,<em> Interculturalitate \u0219i interitate \u2013 repere teoretice \u00een \u201edidacticizarea\u201d culturii \u0219i civiliza\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti<\/em><br \/>\n&#8211; Enrico Di Pastena, <em>Alexandru Cior\u0103nescu e il teatro spagnolo dei Secoli d\u2019Oro<\/em><br \/>\n&#8211; Maria Antonella Galanti, <em>Esplorazioni sul fascino ambivalente della figura di Dracula<\/em><br data-text=\"true\" \/>\u25cf 14:15-14:30 \u2013 Discu\u0163ii<br data-text=\"true\" \/>\u25cf 14:30-16:00 \u2013 Pauz\u0103 de mas\u0103<br data-text=\"true\" \/><strong>MNLR, Sala \u201ePerpessicius\u201d<br \/>\n(Nicolae Cre\u021bulescu 8)<\/strong><br data-text=\"true\" \/>\u25cf 16:00-17:30 \u2013 Sec\u021biunea V. Moderator: Ioan Cristescu<br \/>\n&#8211; Roberto Scagno, <em>Conoscenza e ricezione della cultura romena in Italia. Bilancio critico e proposte<\/em><br \/>\n&#8211; Francesco Guida, <em>Marco Antonio Canini e la Romania<br \/>\n<\/em>&#8211; Adrian Niculescu, <em>Cui i se datoreaz\u0103 secularul decalaj societal \u0219i civiliza\u021bional al lumii rom\u00e2ne\u0219ti \u00een raport cu Occidentul<br \/>\n<\/em>&#8211; Acad. Ioan Aurel Pop, <em>Nicolaus Olahus (1493-1568) \u2013 ungarul, europeanul \u0219i rom\u00e2nul<\/em><br data-text=\"true\" \/>\u25cf 17:30-19:00 \u2013 Concluzii, discu\u021bii \u0219i \u00eencheierea simpozionului, urmate de o vizit\u0103 prin expozi\u021bia de baz\u0103 a MNLR<br \/>\nAccesul la eveniment este liber.<\/p>\n<p><strong>Organizator:<\/strong> Prim\u0103ria Municipiului Bucure\u0219ti prin Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne<\/p>\n<p><strong>Co-organizator:<\/strong> Academia Rom\u00e2n\u0103 \u2013 Sec\u021bia de Filologie \u0219i Literatur\u0103 \u0219i Sec\u021bia de Arte, Arhitectur\u0103 \u0219i Audiovizual, Institutul Cultural Rom\u00e2n, Facultatea de Litere \u2013 Universitatea din Bucure\u0219ti, Departamentul de Filologie, Literatur\u0103 \u015fi Lingvistic\u0103 de la Universitatea din Pisa<\/p>\n<p><strong>Partener strategic:<\/strong> Biblioteca Central\u0103 Universitar\u0103 \u201eCarol I\u201d<\/p>\n<p><strong>Parteneri media:<\/strong> Agen\u021biadeCarte, Contemporanul, Observator cultural, Radio Rom\u00e2nia Cultural, Top Business, Radio France Internationale, TV CITY, IQool<\/p>\n<p>Persoane de contact:<br \/>\nAndreea Dr\u0103ghicescu, Biroul de Rela\u021bii Publice MNLR<br \/>\nIuliana Dumitru, Birou Editur\u0103 \u0219i Proiecte Culturale MNLR<br \/>\ne-mail: <a href=\"mailto:relatiipublice@mnlr.ro\">relatiipublice@mnlr.ro<\/a><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Silviu ANGELESCU |\u00a0<\/strong>S-a n\u0103scut \u00een 1945 la Bucure\u0219ti. A absolvit Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti \u00een 1972 \u0219i a ob\u021binut titlul de doctor \u00een filologie \u00een 1983 cu o tez\u0103 despre portretul literar. Profesor universitar la Catedra de Etnologie \u0219i Folclor, Facultatea de Litere a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti. \u00cen perioada 1999-2011, a fost director al Institutului de Istoria Artei \u201eG. Oprescu\u201d al Academiei Rom\u00e2ne.\u00a0Lucr\u0103ri publicate:\u00a0<em>Portretul literar<\/em>, Editura Univers, 1985 (premiul \u201eG. C\u0103linescu\u201d pentru critic\u0103 literar\u0103), edi\u021bia a II-a, Editura Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne, 2010; <em>Calpuzanii<\/em>, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1988 (premiul \u201eIon Creang\u0103\u201d al Academiei Rom\u00e2ne); <em>Mitul \u0219i literatura<\/em>, Editura Cartex, 1995, edi\u021bia a II-a, Editura Univers, 1999; <em>Legenda<\/em>, Editura Cartex, 1995.<\/p>\n<p><strong>Silviu ANGELESCU\u00a0<\/strong>\u00e8 nato a Bucarest nel 1945. Si \u00e8 laureato presso la Facolt\u00e0 di Filologia dell\u2019Universit\u00e0 di Bucarest (1967-1972). Ha conseguito un Dottorato in Filologia nel 1983 discutendo una tesi dedicata al ritratto letterario. Professore Ordinario presso la Cattedra di Etnologia e Folclore della Facolt\u00e0 di Lettere dell\u2019Universit\u00e0 di Bucarest, tra il 1999 e il 2011 ha ricoperto la carica di Direttore dell\u2019Istituto di storia dell\u2019arte \u201cG. Oprescu\u201d dell\u2019Accademia Romena. Volumi pubblicati: <em>Portretul literar<\/em>, Univers, 1985 (il Premio \u201cG. C\u0103linescu\u201d per critica letteraria), seconda edizione Editura Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne, 2010; <em>Calpuzanii<\/em>, Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1988 (Il Premio \u201cIon Creang\u0103\u201d dell\u2019Accademia Romena); <em>Mitul \u0219i literatura<\/em>, Cartex, 1995, seconda edizione Univers, 1999; <em>Legenda<\/em>, Cartex, 1995.<\/p>\n<p><strong>George BANU\u00a0<\/strong>este profesor emerit de teatru la Sorbonne Nouvelle \u2013 Paris. A primit titlul de doctor honoris causa din partea mai multor universit\u0103\u021bi europene. Este pre\u0219edinte de onoare al Asocia\u021biei Interna\u021bionale a Criticilor de Teatru \u0219i responsabil al colec\u021biei <em>Le temps du th\u00e9\u00e2tre <\/em>de la editura Actes Sud. A condus revistele <em>l\u2019Art du th\u00e9\u00e2tre<\/em> \u0219i <em>Alternatives th\u00e9\u00e2trales<\/em> \u0219i este pre\u0219edintele juriului la <em>Premiul Europa pentru Teatru<\/em>. A primit Marele Premiu al Academiei Franceze (2014). A publicat un num\u0103r semnificativ de lucr\u0103ri consacrate regizorilor europeni, \u00een special lui Peter Brook, Kl. Michael Gr\u00fcber, Giorgio Strehler, Antoine Vitez, Ariane Mnouchkine. Este autorul unei trilogii despre teatru \u0219i pictur\u0103 (<em>Cortina sau fisura lumii<\/em>,<em> Spatele omului: pictur\u0103 \u0219i teatru <\/em>\u0219i <em>Nocturne<\/em>, publicate prima dat\u0103 \u00een Fran\u021ba, la ed. Adam Biro) \u0219i al uneia ce reune\u0219te <em>Trilogia \u00eendep\u0103rt\u0103rii: Odihna<\/em>,<em> Noaptea<\/em>,<em> Uitarea<\/em>, publicate prima dat\u0103 \u00een Fran\u021ba, la ed. Les Solitaires intempestifs. Cartea sa <em>Ro\u0219u \u0219i aur: teatrul spectatorului<\/em> este una dintre c\u0103r\u021bile de referin\u021b\u0103 despre poetica teatrului italian. A consacrat eseul <em>Notre th\u00e9\u00e2tre, La Cerisaie <\/em>(ed. Actes Sud) capodoperei lui Cehov <em>Livada cu vi\u0219ini <\/em>\u0219i un altul, teatrului japonez, <em>L\u2019acteur qui ne revient pas<\/em> (ed. Gallimard). Men\u021bion\u0103m \u0219i <em>La Sc\u00e8ne surveill\u00e9e <\/em>\u0219i <em>Miniatures th\u00e9oriques <\/em>(ed. Actes Sud). La editura Gallimard a publicat antologia comentat\u0103 <em>Shakespeare, le monde est une sc\u00e8ne<\/em> (<em>Shakespeare. Lumea-i un teatru<\/em>) \u0219i <em>Les Voyages du com\u00e9dien<\/em>. A creat \u0219i coordonat lucrarea colectiv\u0103 <em>L\u2019enfant qui meurt <\/em>(ed. de l\u2019Entretemps) \u0219i <em>Les voyages ou l&#8217;ailleurs du th\u00e9\u00e2tre<\/em> (ed. Alternatives th\u00e9\u00e2trales). Este triplu laureat al Premiului pentru cea mai bun\u0103 carte de teatru din Fran\u021ba. C\u0103r\u021bile sale au fost traduse \u00een italian\u0103, german\u0103, spaniol\u0103, rus\u0103, rom\u00e2n\u0103, maghiar\u0103, slovac\u0103. A realizat dou\u0103 filme, unul dedicat lui Shakespeare \u0219i cel\u0103lalt lui Cehov. Ambele au primit elogii din partea UNESCO. A coordonat diverse numere speciale, cum ar fi<em> Th\u00e9\u00e2tre et op\u00e9ra\u00a0: une m\u00e9moire imaginaire <\/em>(ed. de l\u2019Herne<em>)<\/em>,<em> Le th\u00e9\u00e2tre de la nature<\/em>,<em> Le Th\u00e9\u00e2tre testamentaire<\/em>,<em> L\u2019Est d\u00e9sorient\u00e9<\/em>,<em> Le corps travesti<\/em>, <em>Ext\u00e9rieur cin\u00e9ma<\/em>. A colaborat cu Luc Bondy, Yannis Kokkos \u0219i Patrice Ch\u00e9reau pentru realizarea c\u0103r\u021bilor lor de convorbiri.<\/p>\n<p><strong>George\u00a0BANU\u00a0<\/strong>\u00e8 Professore Emerito di studi teatrali all\u2019Universit\u00e0 \u201cSorbonne Nouvelle\u201d \u2013 Paris. Ha ricevuto il titolo <em>Doctor Honoris Causa<\/em> da parte di molte universit\u00e0 europee. \u00c8 il presidente di onore dell\u2019Associazione Internazionale dei Critici di teatro e responsabile della collezione <em>Le temps du th\u00e9\u00e2tre <\/em>della casa editrice Actes Sud. Ha diretto le riviste \u201cl\u2019Art du th\u00e9\u00e2tre\u201d \u0219i \u201cAlternatives th\u00e9\u00e2trales\u201d ed \u00e8 il presidente della giuria del Premio Europa per il Teatro. \u00c8 stato insignito del Grande Premio dell\u2019Accademia Francese (2014). Ha pubblicato un numero cospicuo di opere e saggi consacrati a registi europei e specialmente a Peter Brook, Kl. Michael Gr\u00fcber, Giorgio Strehler, Antoine Vitez, Ariane Mnouchkine. \u00c8 l\u2019autore di una trilogia sul teatro e la pittura (<em>Cortina sau fisura lumii<\/em>,<em> Spatele omului: pictur\u0103 \u0219i teatru <\/em>e <em>Nocturne<\/em>, pubblicata dapprima in Francia dall\u2019editore Adam Biro) e di un\u2019altra che riunisce <em>Trilogia \u00eendep\u0103rt\u0103rii: Odihna<\/em>,<em> Noaptea<\/em>,<em> Uitarea<\/em>, pubblicata inizialmente in Francia, presso la casa editrice Les Solitaires intempestifs. Il suo studio <em>Le<\/em> <em>Rouge et or<\/em> \u00e8 uno dei lavori pi\u00f9 autorevoli concernenti la poetica del teatro italiano. Ha dedicato un saggio intitolato <em>Notre th\u00e9\u00e2tre, La Cerisaie <\/em>(ed. Actes Sud) al capolavoro di \u010cechov, <em>Il giardino dei ciliegi<\/em>, e un altro al teatro giapponese, <em>L\u2019acteur qui ne revient pas<\/em> (ed. Gallimard). Si aggiungono inoltre <em>La Sc\u00e8ne surveill\u00e9e <\/em>e <em>Miniatures th\u00e9oriques <\/em>(ed. Actes Sud). Presso l\u2019editore Gallimard ha pubblicato l\u2019antologia commentata <em>Shakespeare, le monde est une sc\u00e8ne<\/em> e <em>Les Voyages du com\u00e9dien<\/em>. Ha progettato e coordinato l\u2019opera collettiva <em>L\u2019enfant qui meurt <\/em>(\u00e9dition de l\u2019Entretemps) e <em>Les voyages ou l\u2019ailleurs du th\u00e9\u00e2tre<\/em> (ed. Alternatives th\u00e9\u00e2trales). Ha ricevuto per ben tre volte il Premio per il miglior libro di teatro in Francia. I suoi volumi sono stati tradotti in italiano, tedesco, spagnolo, russo, romeno, ungherese, slovacco. Ha realizzato due film documentari, uno dedicato a Shakespeare e l\u2019altro a \u010cechov, che hanno ricevuto riconoscimenti da parte dell\u2019UNESCO. Ha coordinato diversi numeri speciali, tra cui<em> Th\u00e9\u00e2tre et op\u00e9ra: une m\u00e9moire imaginaire <\/em>(ed. de l\u2019Herne<em>)<\/em>,<em> Le th\u00e9\u00e2tre de la nature<\/em>,<em> Le Th\u00e9\u00e2tre testamentaire<\/em>,<em> L\u2019Est d\u00e9sorient\u00e9<\/em>,<em> Le corps travesti<\/em>, <em>Ext\u00e9rieur cin\u00e9ma<\/em>. Ha collaborato con Luc Bondy, Yannis Kokkos e Patrice Ch\u00e9reau per i loro libri di colloqui.<\/p>\n<p><strong>Paul\u00a0CERNAT\u00a0<\/strong>(n. 1972, Bucure\u0219ti), critic, istoric literar, eseist, colaborator cu articole \u0219i studii la majoritatea revistelor culturale importante din Rom\u00e2nia. \u00cen prezent conferen\u021biar universitar doctor la Departamentul de Studii Literare al Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti \u0219i cercet\u0103tor \u0219tiin\u021bific la Institutul de Istorie \u0219i Teorie Literar\u0103 \u201eG. C\u0103linescu\u201d din Bucure\u0219ti. Autor al volumelor: <em>Contimporanul. Istoria unei reviste de avangard\u0103<\/em> (2007), <em>Avangarda rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i complexul periferiei<\/em> (2007), <em>Modernismul retro \u00een romanul rom\u00e2nesc interbelic<\/em> (2009), <em>Existen\u021bialismul rom\u00e2nesc interbelic<\/em> (2013).<\/p>\n<p><strong>Paul\u00a0CERNAT<\/strong> (nato nel 1972 a Bucarest) \u2013 critico e storico della letteratura, nonch\u00e9 saggista \u2013 collabora con articoli e saggi alla maggior parte delle principali riviste culturali della Romania. Attualmente insegna in qualit\u00e0 di Professore Associato presso il Dipartimento di Studi Letterari dell\u2019Universit\u00e0 di Bucarest ed \u00e8 ricercatore presso l\u2019Istituto di Storia e Teoria Letteraria \u201cG. C\u0103linescu\u201d di Bucarest. \u00c8 l\u2019autore dei volumi: <em>\u201eContimporanul\u201d. Istoria unei reviste de avangard\u0103<\/em> (2007), <em>Avangarda rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i complexul periferiei<\/em> (2007), <em>Modernismul retro \u00een romanul rom\u00e2nesc interbelic<\/em> (2009), <em>Existen\u021bialismul rom\u00e2nesc interbelic<\/em> (2013).<\/p>\n<p><strong>Fabrizio CIGNI\u00a0<\/strong>pred\u0103 filologie \u015fi lingvistic\u0103 romanic\u0103 \u00een cadrul Departamentului de Filologie, Literatur\u0103 \u015fi Lingvistic\u0103 de la Universitatea din Pisa, unde s-a \u015fi format. Activitatea sa de cercetare prive\u015fte \u00een principal literatura narativ\u0103 medieval\u0103, francez\u0103 \u015fi franco-italian\u0103, \u015fi \u00een mod special traducerea p\u0103strat\u0103 \u00een manuscrise a romanului arturian \u00een proz\u0103 din secolele XIII-XV (edi\u0163ia <em>Compila\u0163ia arturian\u0103<\/em> a lui Rustichello da Pisa, 1994). S-a ocupat \u015fi de genul hagiografiei, \u00een versuri \u015fi \u00een proz\u0103, \u015fi de literatura didactic\u0103 occitan\u0103 (edi\u0163ia corpusului referitor la trubadurul N\u2019At de Mons din Toulouse, 2012). Face parte din numeroase asocia\u0163ii de filologie \u015fi literatur\u0103 medieval\u0103 (Societ\u00e0 Italiana di Filologia Romanza, Societatea Interna\u0163ional\u0103 Arturian\u0103 etc.) \u015fi este codirector al revistei \u201eStudi mediolatini e Volgari\u201d (Pacini Editore, Pisa). Membru al Consiliului \u015ecolii Doctorale de Filologie romanic\u0103 al \u00a0Universit\u0103\u0163ilor din Siena \u015fi Pisa, colaboreaz\u0103 de mai mul\u0163i ani la diferite proiecte de cercetare \u00een cadrul studiilor de romanistic\u0103 din Italia \u015fi din str\u0103in\u0103tate (\u201eGruppo Guiron\u201d, Floren\u0163a-Z\u00fcrich; \u201eThe Values of the French\u201d, Londra).<\/p>\n<p><strong>Fabrizio CIGNI\u00a0<\/strong>insegna Filologia e Linguistica Romanza presso il Dipartimento di Filologia, Letteratura e Linguistica dell\u2019Universit\u00e0 di Pisa, dove si \u00e8 formato. La sua attivit\u00e0 di ricerca riguarda principalmente la materia narrativa medievale francese e franco-italiana, e in particolare la tradizione manoscritta del romanzo arturiano in prosa durante i secoli XIII-XV (edizione della <em>Compilazione arturiana<\/em> di Rustichello da Pisa, 1994). Si \u00e8 occupato anche di agiografia, in versi e in prosa, e di letteratura didattica occitana (edizione del corpus del trovatore N\u2019At de Mons di Tolosa, 2012). Fa parte di numerose associazioni di filologia e letteratura medievale (Societ\u00e0 Italiana di Filologia Romanza, Societ\u00e0 Internazionale Arturiana, ecc.), ed \u00e8 co-direttore della rivista \u201cStudi mediolatini e Volgari\u201d (Pacini Editore, Pisa). Membro del collegio di Dottorato di Filologia romanza dell\u2019Universit\u00e0 di Siena e Pisa, collabora da alcuni anni a diversi progetti di ricerca romanistica in Italia e all\u2019estero (\u201cGruppo Guiron\u201d, Firenze-Zurigo; \u201cThe Values of the French\u201d, Londra).<\/p>\n<p><strong>Iulia COSMA<\/strong>\u00a0pred\u0103 istoria literaturii italiene \u015fi traducere \u00een cadrul Departamentului de Limbi \u015fi Literaturi Moderne al Universit\u0103\u0163ii de Vest din Timi\u015foara. A ob\u0163inut titlul de doctor cu o tez\u0103 dedicat\u0103 personajelor protagoniste de gen feminin din poemele <em>Morgante <\/em>de Luigi Pulci, <em>Orlando Innamorato<\/em> de Matteo Maria Boiardo \u015fi <em>Orlando Furioso <\/em>de Ludovico Ariosto, traduc\u00e2nd pentru prima oar\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 numeroase fragmente din respectivele opere. \u00cen perioada 2014-2015 a beneficiat de o burs\u0103 de studiu postdoctoral\u0103 (\u201eSectoral Operational Programme Human Resources Development 2007-2013\u201d, POSDRU\/159\/1.5\/S\/140863) \u00een vederea realiz\u0103rii unui studiu critic de tip traductologic rezervat versiunilor \u00een rom\u00e2n\u0103 ale <em>Infernului\u00a0<\/em>dantesc. A participat la peste 20 de colocvii interna\u0163ionale \u015fi na\u0163ionale. Scrie \u015fi public\u0103 articole de istoria \u015fi critica traducerii \u00een limbile rom\u00e2n\u0103, italian\u0103 \u015fi englez\u0103. Face parte din \u201eCentrul de Cercetare ISTTRAROM-Translationes\u201d \u015fi din redac\u0163ia revistei de studii de traductologie \u015fi traducere,\u00a0\u201eTranslationes\u201d.<\/p>\n<p><strong>Iulia COSMA<\/strong>\u00a0insegna storia della letteratura italiana e traduzione presso il Dipartimento di Lingue e Letterature Moderne dell\u2019Universit\u00e0 dell\u2019Ovest di Timi\u015foara. Ha conseguito il dottorato di ricerca con una tesi sulle protagoniste femminili del <em>Morgante <\/em>di Luigi Pulci, dell\u2019<em>Orlando Innamorato<\/em> di Matteo Maria Boiardo e dell\u2019<em>Orlando Furioso <\/em>di Ludovico Ariosto, traducendo per la prima volta in romeno numerosi frammenti dai rispettivi poemi. Tra il 2014 e il 2015 ha ottenuto una borsa di studio post dottorale (\u201cSectoral Operational Programme Human Resources Development 2007-2013\u201d, POSDRU\/159\/1.5\/S\/140863) per la realizzazione di una monografia traduttiva delle versioni in romeno dell\u2019<em>Inferno\u00a0<\/em>dantesco. Ha partecipato a pi\u00f9 di 20 convegni internazionali e nazionali. Scrive e pubblica saggi di storia e critica della traduzione in romeno, italiano e inglese. Fa parte del \u201cCentro di Ricerca ISTTRAROM-Translationes\u201d e della redazione della rivista di studi di traduttologia e traduzione,\u00a0\u201cTranslationes\u201d.<\/p>\n<p><strong>Bogdan<\/strong> <strong>CRE\u021aU<\/strong>\u00a0(n. 1978) este Profesor Universitar Doctor la Catedra de Literatur\u0103 Rom\u00e2n\u0103 din cadrul Facult\u0103\u0163ii de Litere, Universitatea \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d din Ia\u015fi \u0219i director al Institutului de Filologie Rom\u00e2n\u0103 \u201eA. Philippide\u201d, Academia Rom\u00e2n\u0103, Filiala Ia\u0219i. Volume publicate: <em>Arpegii critice. Explor\u0103ri \u00een critica \u015fi eseistica actuale<\/em>, ed. Timpul, Ia\u015fi, 2005; <em>Matei Vi\u015fniec \u2013 un optzecist atipic<\/em>, editura Universit\u0103\u0163ii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d, Ia\u015fi, 2005; <em>Lecturi actuale. Pagini despre literatura rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103<\/em>, ed. Timpul, Ia\u015fi, 2006; <em>Utopia negativ\u0103 \u00een literatura rom\u00e2n\u0103<\/em>, Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2008; <em>Inorogul la Por\u021bile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir<\/em>. Vol. I, <em>Premise. Bestiae Domini<\/em>, vol. II, <em>Bestiae Diaboli<\/em>, ed. Institutul European, Ia\u0219i, 2013; <em>Iluziile literaturii \u0219i deziluziile criticii. Noi coduri de lectur\u0103, \u00eentre estetic \u0219i ideologic<\/em>, ed. Contemporanul, Bucure\u0219ti, 2015. Cronicar literar, eseist, a publicat peste 700 de articole \u00een principalele reviste de cultur\u0103 \u015fi academice din \u0163ar\u0103 \u015fi a semnat prefe\u0163ele a numeroase volume, antologii etc. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia (p\u00e2n\u0103 \u00een 2017, c\u00e2nd \u00ee\u0219i d\u0103 demisia) \u015fi face parte din Asocia\u0163ia pentru Literatur\u0103 General\u0103 \u015fi Comparat\u0103. Premii: Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia (2005); Premiul pentru debut al revistei \u201eConvorbiri literare\u201d (2005); Premiul pentru debut al \u201eZiarului de Ia\u015fi\u201d (2005), nominalizat la Premiul pentru debut al revistei \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d (2005); Premiul pentru critic\u0103 al revistei \u201eAteneu\u201d (2006); Premiul de Excelen\u0163\u0103 \u00een critic\u0103 literar\u0103 al Funda\u0163iei Na\u0163ionale pentru \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Art\u0103, Academia Rom\u00e2n\u0103 (2009). Premiul de excelen\u0163\u0103 al Revistei \u201eContemporanul. Ideea European\u0103\u201d (2012); Premiul revistei \u201eTransilvania\u201d pentru cronic\u0103 literar\u0103 (2013); Premiul \u201eTitu Maiorescu\u201d al Academiei Rom\u00e2ne (2015).<\/p>\n<p><strong>Bogdan CRE\u021aU<\/strong>\u00a0\u00e8 Professore Ordinario presso la Cattedra di Letteratura Romena della Facolt\u00e0 di Lettere dell\u2019Universit\u00e0 \u201cAlexandru Ioan Cuza\u201d di Ia\u015fi e direttore dell\u2019Istituto di Filologia Romena \u201cA. Philippide\u201d, presso l\u2019Accademia Romena (succursale di Ia\u0219i). Volumi pubblicati: <em>Arpegii critice. Explor\u0103ri \u00een critica \u015fi eseistica actuale<\/em>, ed. Timpul, Ia\u015fi, 2005; <em>Matei Vi\u015fniec \u2013 un optzecist atipic<\/em>, ed. Universit\u0103\u0163ii \u201cAlexandru Ioan Cuza\u201d, Ia\u015fi, 2005; <em>Lecturi actuale. Pagini despre literatura rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103<\/em>, ed. Timpul, Ia\u015fi, 2006; <em>Utopia negativ\u0103 \u00een literatura rom\u00e2n\u0103<\/em>, ed. Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucarest, 2008; <em>Inorogul la Por\u021bile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir. <\/em>Vol. I. <em>Premise. Bestiae Domini<\/em>, vol. II. <em>Bestiae Diaboli<\/em>, ed. Institutul European, Ia\u0219i, 2013; <em>Iluziile literaturii \u0219i deziluziile criticii. Noi coduri de lectur\u0103, \u00eentre estetic \u0219i ideologic<\/em>, ed. Contemporanul, Bucarest, 2015. Critico letterario, saggista, ha pubblicato pi\u00f9 di 700 articoli e recensioni nelle principali riviste culturali e accademiche della Romania e ha firmato le prefazioni di numerosi volumi, antologie ecc. \u00c8 stato membro dell\u2019Unione degli Scrittori della Romania (fino al 2017, quando si \u00e8 autodimesso) e fa parte dell\u2019Asociazione di Letteratura Generale e Comparata. Premi: Il Premio per l\u2019esordio dell\u2019Unione degli Scrittori della Romania (2005); Il Premio per per l\u2019esordio della rivista \u201cConvorbiri literare\u201d (2005); il Premio per l\u2019esordio di \u201cZiarul de Ia\u015fi\u201d (2005) e nominalizzazione al Premio per l\u2019esordio della rivista \u201cRom\u00e2nia literar\u0103\u201d (2005); Il Premio per la critica letteraria della rivista \u201cAteneu\u201d (2006); Il Premio di Eccellenza in critica letteraria della Fondazione Nazionale per la Scienza e l\u2019Arte, Accademia Romena (2009). Il Premio di Eccellenza della Rivista \u201cContemporanul. Ideea European\u0103\u201d (2012); Il Premio della rivista \u201cTransilvania\u201d per la recensione letteraria (2013); Il Premio \u201cTitu Maiorescu\u201d dell\u2019Accademia Romena (2015).<\/p>\n<p><strong>Emilia\u00a0DAVID\u00a0<\/strong>pred\u0103 limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een cadrul Departamentului de Filologie, Literatur\u0103 \u015fi Lingvistic\u0103 de la Universitatea din Pisa \u00een calitate de <em>Ricercatore universitario<\/em>, fiind \u00een posesia abilit\u0103rii stiin\u0163ifice na\u0163ionale ob\u0163inute \u00een Italia \u00een vederea ocup\u0103rii unui post de Conferen\u0163iar Doctor pentru domeniul de concurs Filologii \u015fi Literaturi Medio-latin\u0103 \u015fi Romanice. A ob\u0163inut un doctorat \u00een literatur\u0103 italian\u0103 la Universitatea din Torino (2006), dedicat schimburilor \u015fi rela\u0163iilor culturale dintre avangarda rom\u00e2neasc\u0103, futurism \u015fi dadaism, \u015fi \u00een 2015 a finalizat un doctorat, care s-a desf\u0103\u015furat \u00een cotutel\u0103, \u00een Filologie la Universitatea din Bucure\u015fti \u015fi \u00een Limbi \u015fi Literaturi Str\u0103ine Moderne (Limba \u015fi Literatura Rom\u00e2n\u0103) la Universitatea din Torino, \u00een cadrul c\u0103ruia a aprofundat intertextualitatea \u00een poezia genera\u0163iei \u201980, acord\u00e2nd o aten\u0163ie special\u0103 poeticii lui Matei Vi\u015fniec \u015fi studiind \u00een acela\u015fi timp bilingvismul \u015fi receptarea teatrului aceluia\u015fi scriitor \u00een Fran\u0163a \u015fi \u00een Italia. Unele dintre studiile sale sunt fructul stagiilor de cercetare efectuate la Scuola Normale Superiore din Pisa, la Biblioth\u00e8que Nationale de France din Paris, precum \u015fi la \u201eThe Robert Gore Rifkind Center for German Expressionist Studies\u201d din cadrul Muzeului de Art\u0103 (LACMA) al Conteei Los Angeles. Este membr\u0103 a mai multor comunit\u0103\u0163i \u015ftiin\u0163ifice printre care \u201eEuropean Network for Avant-Garde and Modernism Studies\u201d (EAM), \u201eInstitut de recherche en Langues et Litt\u00e9ratures Europ\u00e9ennes\u201d al Universit\u0103\u0163ii din Mulhouse (Francia) \u015fi a \u201eAsocia\u0163iei Italiene de Rom\u00e2nistic\u0103\u201d. Este autoarea volumelor <em>Influen\u0163e ale futurismului italian asupra avangardei rom\u00e2ne\u015fti. Sincronie \u015fi specificitate<\/em> (ed. Paralela 45, Pite\u015fti, 2004), <em>Futurismo, dadaismo e avanguardia romena: contaminazioni fra culture europee (1909-1930)<\/em> (ed. L\u2019Harmattan Italia, Torino, 2006), <em>Avanguardie, nazionalismi e interventismo nei primi decenni del XX secolo<\/em> (ed. Aracne, Roma, 2011), <em>Consecin\u0163ele bilingvismului \u00een teatrul lui Matei Vi\u015fniec<\/em> (ed. Tracus Arte, Bucure\u015fti, 2015) \u015fi <em>Poezia genera\u0163iei \u201980: intertextualitate \u015fi<\/em> <em>\u201eperformance\u201d<\/em> (ed. Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2016). A \u00eengrijit, tradus \u015fi semnat introducerea pentru antologia F. T. Marinetti, <em>Manifestele futurismului <\/em>(ed. Art, Bucure\u015fti, 2009) \u015fi a coordonat \u015fi prefa\u0163at volumul de texte dramatice de Matei Vi\u015fniec <em>\u201cLa storia del comunismo raccontata ai malati di mente\u201d e altri testi teatrali<\/em> (Editoria&amp;Spettacolo, Spoleto-Perugia, 2012).<\/p>\n<p><strong>Emilia DAVID<\/strong>\u00a0insegna Lingua e Letteratura Romena presso il Dipartimento di Filologia, Letteratura e Linguistica dell\u2019Universit\u00e0 di Pisa, in qualit\u00e0 di Ricercatore universitario, essendo in possesso dell\u2019abilitazione scientifica nazionale alla funzione di Professore di II fascia del Settore concorsuale Filologie e Letterature Medio-latina e Romanze. Ha conseguito un dottorato in Letteratura Italiana presso l\u2019Universit\u00e0 di Torino (2006), dedicato agli scambi e ai rapporti culturali dell\u2019avanguardia storica romena col futurismo e col dadaismo e nel 2015 ha concluso un dottorato svolto in co-tutela, in Filologia presso l\u2019Universit\u00e0 di Bucarest e in Lingue e Letterature Straniere Moderne (Romenistica) presso l\u2019Universit\u00e0 di Torino, nell\u2019ambito del quale ha approfondito l\u2019intertestualit\u00e0 nella poesia della Generazione \u201980, prestando particolare attenzione alla poetica di Matei Vi\u015fniec e studiando allo stesso tempo il bilinguismo e la ricezione in Francia e in Italia del teatro del medesimo scrittore. Alcuni dei suoi studi sono frutto degli stages di ricerca effettuati presso la Scuola Normale Superiore di Pisa, alla Biblioth\u00e8que Nationale de France di Parigi, e presso la \u201cThe Robert Gore Rifkind Center for German Expressionist Studies\u201d del Museo d\u2019Arte (LACMA) della Contea di Los Angeles. \u00c8 membro di pi\u00f9 comunit\u00e0 scientifiche tra cui la \u201cEuropean Network for Avant-Garde and Modernism Studies\u201d (EAM), l\u2019\u201cInstitut de recherche en Langues et Litt\u00e9ratures Europ\u00e9ennes\u201d dell\u2019Universit\u00e0 di Mulhouse (Francia) e l\u2019\u201cAssociazione Italiana di Romenistica\u201d. \u00c8 l\u2019autrice delle monografie <em>Influen\u0163e ale futurismului italian asupra avangardei rom\u00e2ne\u015fti. Sincronie \u015fi specificitate<\/em> (Paralela 45, Pite\u015fti, 2004), <em>Futurismo, dadaismo e avanguardia romena: contaminazioni fra culture europee (1909-1930)<\/em> (L\u2019Harmattan Italia, Torino, 2006), <em>Avanguardie, nazionalismi e interventismo nei primi decenni del XX secolo<\/em> (Aracne, Roma, 2011), <em>Consecin\u0163ele bilingvismului \u00een teatrul lui Matei Vi\u015fniec<\/em> (Tracus Arte, Bucarest, 2015) e <em>Poezia genera\u0163iei \u201980: intertextualitate \u015fi<\/em> <em>\u201eperformance\u201d<\/em> (Ed. Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne, Bucarest, 2016). Ha curato, tradotto e introdotto l\u2019antologia F. T. Marinetti, <em>Manifestele futurismului <\/em>(Art, Bucarest, 2009) e ha coordinato e introdotto la raccolta di testi drammaturgici di Matei Vi\u015fniec <em>\u201cLa storia del comunismo raccontata ai malati di mente\u201d e altri testi teatrali<\/em> (Editoria&amp;Spettacolo, Spoleto-Perugia, 2012).<\/p>\n<p><strong>Enrico Di PASTENA<\/strong>\u00a0pred\u0103 literatur\u0103 spaniol\u0103 \u00een calitate de Profesor Universitar Doctor \u00een cadrul Departamentului de Filologie, Literatur\u0103 \u015fi Lingvistic\u0103 de la Universitatea din Pisa. A predat anterior la Universitatea Autonom\u0103 din Barcelona \u015fi la Universitatea din Verona. Este membru permanent \u00een Comitetul de Coordonare al Grupului interna\u0163ional de cercetare la nivel de Excelen\u0163\u0103 \u201eProlope\u201d, din care face parte din 1995. Grupul, activ de aproximativ 25 de ani pe l\u00e2ng\u0103 Universitatea Autonom\u0103 din Barcelona, are ca obiectiv publicarea edi\u0163iei critice complete a produc\u0163iei teatrale a lui Lope de Vega. Di Pastena a fost \u015fi continu\u0103 s\u0103 fie membru al altor proiecte interna\u0163ionale de cercetare \u00een Spania \u015fi \u00een Fran\u0163a. Printre acestea se men\u0163ioneaz\u0103 \u00een special proiectul \u201eTC-12, Patrimonio Teatral Cl\u00e1sico Espa\u00f1ol: Textos e Instrumentos\u201d, sub direc\u0163ia Prof. Joan Oleza (Universitatea din Valencia) \u015fi finan\u0163at de Comunitatea european\u0103 \u00een perioada 2010-2014. Di Pastena a coordonat proiecte de cercetare cu relevan\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 \u00een Italia \u015fi \u00een prezent este directorul unui <em>progetto d\u2019Ateneo<\/em> \u00een desf\u0103\u015furare la universitatea sa de apartenen\u0163\u0103. Este codirector al revistei \u201eAnuario Lope de Vega. Texto, literatura, cultura\u201d (tip A \u00een ierarhiile din Italia \u015fi din Spania, indexat \u00een Scopus \u015fi Web of Science) \u015fi este membru \u00een comitetul \u015ftiin\u0163ific al mai multor reviste interna\u0163ionale (\u201eRivista di filologia e letterature ispaniche\u201d; \u201eAnuario calderoniano\u201d; \u201eImpossibilia. Revista internacional de estudios literarios\u201d; \u201eLa Perinola. Revista de investigaci\u00f3n quevediana\u201d; \u201eDon Gal\u00e1n\u201d). Este directorul colec\u0163iei bilingve (\u00een spaniol\u0103 sau alte limbi oficiale ale statului spaniol \u015fi \u00een italian\u0103) de teatru hispanic modern \u015fi contemporan <em>La maschera e il volto<\/em>. A \u0163inut cursuri \u015fi conferin\u0163e \u00een universit\u0103\u0163i italiene \u015fi europene. Principalele sale domenii tematice sunt: teatrul spaniol din Secolul de Aur, romanul de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea, poezia civil\u0103 \u015fi angajat\u0103 din perioada postbelic\u0103, teatrul modern \u015fi contemporan, critica filologic\u0103 a textului \u015fi practica traducerii. A ob\u0163inut titlul de doctorat la Pisa prezent\u00e2nd o tez\u0103 care a\u00a0 constat \u00een realizarea edi\u0163iei critice adnotate a operei <em>Fama p\u00f3stuma<\/em> de Juan P\u00e9rez de Montalb\u00e1n. A publicat edi\u0163ii critice \u015fi comentate din opere de Lope de Vega, Agust\u00edn Moreto \u015fi Francisco de Rojas Zorrilla. A coordonat edi\u0163ia <em>Parte VII<\/em> a comediilor lui Lope. A tradus \u00een limba italian\u0103 texte de Moreto, Clar\u00edn (<em>La Regenta<\/em>), Garc\u00eda Lorca, Sastre, Jos\u00e9 Ram\u00f3n Fern\u00e1ndez \u015fi Juan Mayorga. A reunit \u00een volum unele piese de Juan Mayorga referitoare la tema Holocaustului (<em>Teatro sulla Shoah<\/em>). Este, de asemenea, autorul a numeroase articole ap\u0103rute \u00een reviste \u015fi a diferite contribu\u0163ii \u00een volume.<\/p>\n<p><strong>Enrico Di PASTENA<\/strong>\u00a0insegna Letteratura Spagnola in qualit\u00e0 di Professore Ordinario presso il Dipartimento di Filologia, Letteratura e Linguistica dell\u2019Universit\u00e0 di Pisa. Ha insegnato in precedenza presso l\u2019Universit\u00e0 Autonoma di Barcellona e l\u2019Universit\u00e0 di Verona. \u00c8 membro permanente del Comitato Direttivo del Gruppo di ricerca internazionale d\u2019Eccellenza \u201cProlope\u201d, di cui fa parte dal 1995. Il gruppo, attivo da circa 25 anni presso l\u2019Universit\u00e0 Autonoma di Barcellona, ha per obiettivo la pubblicazione in edizione critica della produzione teatrale di Lope de Vega. Di Pastena \u00e8 stato ed \u00e8 tuttora membro di altri progetti di ricerca internazionale in Spagna e in Francia. Tra di essi si segnala in particolare il progetto \u201cTC-12, Patrimonio Teatral Cl\u00e1sico Espa\u00f1ol: Textos e Instrumentos\u201d, diretto dal prof. Joan Oleza (Universit\u00e0 di Valencia) e finanziato dal 2010 al 2014 dalla Comunit\u00e0 europea. Di Pastena ha diretto progetti di ricerca di valenza nazionale in Italia e attualmente ne dirige uno d\u2019Ateneo presso la sua Universit\u00e0 di appartenenza. \u00c8 condirettore della rivista <em>Anuario Lope de Vega. Texto, literatura, cultura<\/em> (classe A in Italia e in Spagna, indicizzata in Scopus e Web of Science) ed \u00e8 membro del comitato scientifico di diverse riviste internazionali (<em>Rivista di filologia e letterature ispaniche<\/em>; <em>Anuario calderoniano<\/em>; <em>Impossibilia. Revista internacional de estudios literarios<\/em>; <em>La Perinola. Revista de investigaci\u00f3n quevediana<\/em>; <em>Don Gal\u00e1n<\/em>). Dirige la collana bilingue (in spagnolo o altre lingue ufficiali dello stato spagnolo e in italiano) di teatro ispanico moderno e contempor\u00e1neo \u201cLa maschera e il volto\u201d. Ha tenuto corsi e conferenze in universit\u00e0 italiane ed europee. I suoi principali ambiti di attivit\u00e0 riguardano: il teatro spagnolo dei Secoli d\u2019Oro, il romanzo tardo-ottocentesco, la poesia civile del dopoguerra, il teatro moderno e contemporaneo, la ecdotica e la prassi della traduzione. Si \u00e8 addottorato a Pisa discutendo una tesi che consisteva in una edizione critica e annotata della <em>Fama p\u00f3stuma<\/em> di Juan P\u00e9rez de Montalb\u00e1n. Ha pubblicado edizioni critiche e commentate di opere di Lope de Vega, di Agust\u00edn Moreto e di Francisco de Rojas Zorrilla. Ha diretto l\u2019edizione della <em>Parte VII<\/em> delle commedie di Lope. Ha tradotto in italiano testi di Moreto, Clar\u00edn (<em>La Regenta<\/em>), Garc\u00eda Lorca, Sastre, Jos\u00e9 Ram\u00f3n Fern\u00e1ndez e Juan Mayorga. Di Juan Mayorga ha riunito in volume algune <em>pi\u00e8ces<\/em> sulla Shoah (<em>Teatro sulla Shoah<\/em>). \u00c8 infine autore di numerosi articoli in rivista e di svariati contributi in volume.<\/p>\n<p><strong>Maria Antonella GALANTI<\/strong>\u00a0pred\u0103 pedagogie general\u0103 \u015fi special\u0103 \u00een calitate de Profesor Universitar Doctor \u00een cadrul Departamentului de Civiliza\u0163ie \u015fi Forme ale Cunoa\u015fterii de la Universitatea din Pisa. Se ocup\u0103 mai cu seam\u0103 de preven\u0163ia educativ\u0103 a posibilelor derive psihopatologice de tip psihiatric, printre care tulbur\u0103rile de personalitate. Preocup\u0103rile sale \u00een domeniul cercet\u0103rii se concentreaz\u0103 cu predilec\u0163ie \u015fi asupra educa\u0163iei permanente, ca \u015fi asupra conflictualit\u0103\u0163ii rela\u0163ionale \u015fi sociale \u015fi a problematicilor de gen. \u00cen prezent este responsabila Centrului pentru difuzarea practicii \u015fi culturii muzicale de la Universitatea din Pisa. Din 2010 p\u00e2n\u0103 \u00een 2016 a fost prorector responsabil al rela\u0163iilor cu teritoriul pentru Universitatea din Pisa, iar \u00een perioada 2004-2010, director adjunct al fostului Departament de Filosofie (\u00een prezent parte a Departamentului de Civiliza\u0163ie \u015fi Forme ale Cunoa\u015fterii) \u015fi membru al Comitetului \u201ePari Opportunit\u00e0\u201d al aceleia\u015fi universit\u0103\u0163i. \u00cencep\u00e2nd din perioada 2005-2006, Maria Antonella Galanti a fost directorul Masterului \u00een \u201eFormare \u00een vederea \u00een\u0163elegerii complexit\u0103\u0163ii \u015fi diferen\u0163ei\u201d. Din anul 2000 este membru al societ\u0103\u0163ii academice SIPED (Societatea italian\u0103 de Pedagogie) \u015fi din 2001 p\u00e2n\u0103 \u00een 2006, a avut calitatea de membru \u00een Comitetul directiv na\u0163ional al aceleia\u015fi societ\u0103\u0163i. Din 2008 este membru permanent \u015fi fondator al societ\u0103\u0163ii academice SIPES (Societatea italian\u0103 de Pedagogie special\u0103). \u00cen ceea ce prive\u0219te domeniul cercet\u0103rii, Maria Antonella Galanti face parte din grupuri de studiu \u015fi coordoneaz\u0103 proiecte cu relevan\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 \u015fi ale Universit\u0103\u0163ii din Pisa. Coordoneaz\u0103 colec\u0163ia \u201ePolifonica\u201d a editurii ETS \u015fi activeaz\u0103 \u00een comitete \u015ftiin\u0163ifice de reviste \u015fi colec\u0163ii editoriale, printre care colec\u0163ia \u201eScienze dell\u2019educazione\u201d a ETS \u015fi \u201eIn-con-tra. Pedagogia e didattica dell\u2019inclusione\u201d a editurii Aracne. Printre publica\u0163iile \u015fi volumele sale principale: \u00eempreun\u0103 cu B. Sales, <em>Disturbi dello sviluppo e reti di cura. Neuropsichiatria e Pedagogia in dialogo<\/em>, ETS, Pisa, 2017; <em>Smarrimenti del S\u00e9. Educazione e perdita tra normalit\u00e0 e patologia<\/em>, ETS, Pisa, 2012; <em>Sofferenza psichica e pedagogia. Educare all\u2019ansia, alla fragilit\u00e0 e alla solitudine<\/em>, Carocci, Roma, 2007; <em>Affetti ed empatia nella relazione educativa<\/em>, Liguori, Napoli, 2001.<\/p>\n<p><strong>Maria Antonella GALANTI<\/strong>\u00a0\u00e8 Professore Ordinario di Pedagogia generale e speciale presso il Dipartimento di Civilt\u00e0 e Forme del sapere dell\u2019Universit\u00e0 di Pisa. Dal 1999 al 2001-2002 \u00e8 stata ricercatrice presso la Facolt\u00e0 di Scienze della Formazione, Dipartimento di Scienze dell\u2019Educazione e dei processi culturali e formativi dell\u2019Universit\u00e0 degli Studi di Firenze. Si occupa, tra l\u2019altro, di prevenzione educativa delle possibili derive psicopatologiche di tipo psichiatrico tra le quali i Disturbi di personalit\u00e0. I suoi interessi di ricerca vertono prevalentemente sull\u2019educazione permanente, nonch\u00e9 sulla conflittualit\u00e0 relazionale e sociale e delle problematiche di genere. Attualmente \u00e8 responsabile del Centro di Ateneo per la diffusione della pratica e della cultura musicale. Dal novembre 2010 fino al 31 ottobre 2016 \u00e8 stata Prorettore ai rapporti con il territorio per l\u2019Universit\u00e0 di Pisa e dal dicembre 2004 all\u2019ottobre 2010 Vicedirettore dell\u2019ex Dipartimento di Filosofia (oggi parte del Dipartimento di Civilt\u00e0 e Forme del sapere), nonch\u00e9 responsabile di sede per l\u2019area socio-psico-pedagogica nella SSIS e membro del Comitato pari opportunit\u00e0 di Ateneo. A partire dal 2005-2006, Maria Antonella Galanti ha diretto il Master di secondo livello in \u201cFormare alla complessit\u00e0 e alla differenza\u201d. Dal 2000 \u00e8 membro della societ\u00e0 accademica SIPED (Societ\u00e0 italiana di Pedagogia) e dal 2001 al 2006 compreso, per due mandati consecutivi, \u00e8 stata membro del suo Comitato direttivo nazionale. Dal 2008 \u00e8 socio ordinario e fondatore della societ\u00e0 accademica SIPES (Societ\u00e0 italiana di Pedagogia speciale). Nell\u2019ambito della ricerca, Maria Antonella Galanti partecipa a gruppi di studio e coordina progetti di rilevanza nazionale e dell\u2019Universit\u00e0 di Pisa. Dirige la collana \u201cPolifonica\u201d, presso ETS e fa parte di comitati scientifici di riviste e collane tra i quali Collana Scienze dell\u2019educazione, ETS e Collana \u201cIn-con-tra. Pedagogia e didattica dell\u2019inclusione\u201d, Aracne editrice. Tra le pubblicazioni principali: M. A. Galanti, B. Sales, <em>Disturbi dello sviluppo e reti di cura. Neuropsichiatria e Pedagogia in dialogo<\/em>, ETS, Pisa, 2017; <em>Smarrimenti del S\u00e9. Educazione e perdita tra normalit\u00e0 e patologia<\/em>, ETS, Pisa, 2012; <em>Sofferenza psichica e pedagogia. Educare all\u2019ansia, alla fragilit\u00e0 e alla solitudine<\/em>, Carocci, Roma, 2007; <em>Affetti ed empatia nella relazione educativa<\/em>, Liguori, Napoli, 2001.<\/p>\n<p><strong>Francesco GUIDA<\/strong>\u00a0e specialist \u00een istoria Europei Centrale \u0219i de Est. A studiat la Universitatea \u201eLa Sapienza\u201d din Roma (particip\u00e2nd \u0219i la c\u00e2teva stagii \u00een str\u0103in\u0103tate). Cercet\u0103tor acreditat la Universitatea \u201eLa Sapienza\u201d, profesor asociat la Universitatea din Vene\u021bia \u201eCa\u2019 Foscari\u201d, iar \u00een prezent, profesor universitar doctor la Universitatea TRE din Roma, unde pred\u0103 istoria Europei Centrale \u0219i de Est. A fost decanul Facult\u0103\u021bii de \u0218tiin\u021be Politice \u00een cadrul aceleia\u0219i universit\u0103\u021bi, iar acum este director al Departamentului de \u0218tiin\u021be Politice. A participat la c\u00e2teva dintre \u201eProiectele Strategice de Cercetare\u201d ale Centrului Na\u021bional de Cercet\u0103ri \u0219i la alte c\u00e2teva \u201eProiecte de Cercetare de Interes Remarcabil\u201d (PRIN), finan\u021bate de ministerul universit\u0103\u021bii. A fost coordonatorul na\u021bional al proiectului <em>Intelligencija versus democracy in the South-Eastern Europe (1933-1953)<\/em> \u0219i al celui interna\u021bional <em>Nations et Etats nationaux dans l\u2019Europe danubienne-balkanique (XIX<sup>e<\/sup>-XXI<sup>e<\/sup> si\u00e8cles) d\u00e8s p\u00e9riph\u00e9ries \u00e0 l\u2019espace r\u00e9gional europ\u00e9en<\/em>, inclus \u00een proiectul de cercetare <em>Ouest-Est: dynamiques centre-p\u00e9ripherie entre les deux moiti\u00e9s du Continent. Des regards pluridisciplinaires<\/em>. A scris 11 c\u0103r\u021bi \u0219i peste 170 de eseuri pe teme istorice, publicate \u00een Italia \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate, \u0219i a editat 26 de c\u0103r\u021bi cu subiecte diverse, precum: <em>Dayton, dieci anni dopo <\/em>(2007); <em>Dalla Giovine Europa alla grande Europa <\/em>(2007); <em>Era sbocciata la libert\u00e0? <\/em><em>A quaranta anni dalla Primavera di Praga (1968-2008) <\/em>(2008); <em>Intellettuali versus democrazia. I regimi autoritari nel Sud-est europeo 1933-1953 <\/em>(2010)<em>;<\/em> <em>Italia e Romania verso l\u2019Unit\u00e0 nazionale <\/em>(2011); <em>P<\/em><em>er Rita Tolomeo, scritti di amici sulla Dalmazia e l\u2019Europa centro-orientale <\/em>(2014); <em>L\u2019Europa e il suo Sud-est. Percorsi di ricerca<\/em> (2015) \u0219i <em>La Grande guerra e l\u2019Europa danubiano-balcanica<\/em> (Roma, Il Veltro, 2015; edi\u021bie rom\u00e2neasc\u0103: Cluj, Editura Presa Universitar\u0103 Clujean\u0103, 2016). Cele mai recente c\u0103r\u021bi ale sale sunt: <em>Romania<\/em> (Milano, Unicopli, II ed. 2009), <em>Mikelandzelo Pinto rimskij literator i patriot me\u017edu Italiej i Rossiej<\/em> (Sankt-Peterburg, Liki Rossii, 2011) \u0219i <em>L\u2019altra met\u00e0 dell\u2019Europa. <\/em><em>Dalla Prima guerra mondiale ai giorni nostri<\/em>, (Roma-Bari, Laterza, 2015). \u00cen 1987 volumul s\u0103u <em>Italy and Balkan Risorgimento<\/em> a c\u00e2\u0219tigat premiul \u201eHoward Marraro\u201d, acordat de Societatea American\u0103 pentru Istorie Italian\u0103, iar \u00een 2003 Francesco Guida a primit, pentru activitatea cultural\u0103 desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00een domeniul civiliza\u021biei \u0219i istoriei rom\u00e2ne\u0219ti, din partea pre\u0219edintelui Rom\u00e2niei, ordinul pentru merit \u00een grad de ofi\u021ber. \u00cen 2012, Ministerul Afacerilor Externe al Rom\u00e2niei i-a acordat Diploma pentru merite speciale \u00een promovarea valorilor rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i universale \u00een rela\u021biile interna\u021bionale. Francesco Guida este: pre\u0219edinte al Asocia\u021biei Italiene de Studii Sud-Est Europene, ramur\u0103 a Asocia\u021biei Interna\u021bionale de Studii Sud-Est Europene; pre\u0219edinte al Centrului Rom\u00e2no-Italian de Studii Istorice (CeRISS); director al Centrului Inter-universitar din Italia pentru Studii Maghiare \u0219i Central-Estice. De asemenea, este membru a diferite asocia\u021bii \u0219tiin\u021bifice, membru \u00een comitetul \u0219tiin\u021bific al unor publica\u021bii istorice din cinci \u021b\u0103ri europene; referent pentru: Ministerul Italian al Universit\u0103\u021bii \u0219i al Cercet\u0103rii; Oficiul executiv al \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului Superior, Unitatea Executiv\u0103 pentru Finan\u0163area \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului Superior, a Cercet\u0103rii, Dezvolt\u0103rii \u015fi Inov\u0103rii (Rom\u00e2nia); membru al unor comisii doctorale abilitate din Fran\u021ba, Rom\u00e2nia \u0219i Spania.<\/p>\n<p><strong>Francesco GUIDA<\/strong>\u00a0is a specialist in history of Central-Eastern Europe. He studied at University of Rome \u201cLa Sapienza\u201d (with several stages abroad). He was Confirmed Researcher at University of Rome \u201cLa Sapienza\u201d, then Associate professor at University of Venice &#8222;Ca\u2019 Foscari&#8221;, and presently he is Full professor of History of Central-Eastern Europe at Roma TRE University, where he was the Dean of Faculty of Political Sciences and now he is also Director of Department of Political Sciences. He participated to a few \u201cStrategic or Coordinated Research Projects\u201d of the National Centre for Researches, and also to a few \u201cResearch Projects of Remarkable Interest\u201d (PRIN) financed by the Ministry of the University. He was national coordinator of the PRIN <em>Intelligencija versus democracy in the South-Eastern Europe (1933-1953)<\/em>, and coordinator of the international research <em>Nations et Etats nationaux dans l\u2019Europe danubienne-balkanique (XIX<sup>e <\/sup>&#8211; XXI<sup>e<\/sup> si\u00e8cles) d\u00e8s p\u00e9riph\u00e9ries \u00e0 l\u2019espace r\u00e9gional europ\u00e9en<\/em>, included in the research project <em>Ouest-Est: dynamiques centre-p\u00e9ripherie entre les deux moiti\u00e9s du Continent. Des regards pluridisciplinaires<\/em>. He wrote 11 books and more than 170 essays on historical topics, published in Italy and abroad. He was editor of 26 miscellaneous books, some of the most recently published being: <em>Dayton, dieci anni dopo <\/em>(2007); <em>Dalla Giovine Europa alla grande Europa <\/em>(2007); <em>Era sbocciata la libert\u00e0? <\/em><em>A quaranta anni dalla Primavera di Praga (1968-2008) <\/em>(2008); <em>Intellettuali versus democrazia. I regimi autoritari nel Sud-est europeo 1933-1953 <\/em>(2010)<em>;<\/em> <em>Italia e Romania verso l\u2019Unit\u00e0 nazionale <\/em>(2011); <em>P<\/em><em>er Rita Tolomeo, scritti di amici sulla Dalmazia e l\u2019Europa centro-orientale <\/em>(2014); <em>L\u2019Europa e il suo Sud-est. Percorsi di ricerca<\/em> (2015), and <em>La Grande guerra e l\u2019Europa danubiano-balcanica<\/em> (Roma, Il Veltro, 2015; Romanian edition: Cluj, Editura Presa Universitar\u0103 Clujean\u0103, 2016). Other recent books are: <em>Romania<\/em> (Milano, Unicopli, II ed. 2009), <em>Mikelandzelo Pinto rimskij literator i patriot me\u017edu Italiej i Rossiej<\/em> (Sankt-Peterburg, Liki Rossii, 2011), and <em>L\u2019altra met\u00e0 dell\u2019Europa. <\/em><em>Dalla Prima guerra mondiale ai giorni nostri<\/em> (Roma-Bari, Laterza, 2015). In 1987 his book <em>Italy and Balkan Risorgimento<\/em> won the \u201cHoward Marraro\u201d award of the American Society for Italian History. In 2003 he received from the President of Romania the order of\u00a0 \u201cofi\u0163er pentru merit\u201d for his cultural activity in the field of Romanian culture and history. In 2012 he received from the Romanian Ministry of Foreign Affairs the diploma for special merits in promoting the Romanian and universal values in international relations. Francesco Guida is the President of Italian Association of South-Eastern European Studies, branch of Association Internationale des Etudes Sud-Est Europ\u00e9ens; President of the Romanian-Italian Centre for Historical Studies (CeRISS); Director of Inter-universitarian Centre for Hungarian &amp; Central-Eastern European Studies in Italy. Member of many scientific associations. Member of the scientific board of a few historical journals in five European countries. Referee for: Italian Ministry of University and research; Executive Agency for Higher Education, Research, Development and Innovation Funding (Romania). Member of some doctoral and habilitation commissions in France, Romania and Spain.<\/p>\n<p><strong>Marianne HEPP<\/strong>\u00a0pred\u0103 limb\u0103 \u015fi traducere \u0219i limb\u0103 german\u0103 \u00een calitate de Conferen\u0163iar Univ. Dr. \u00een cadrul Departamentului de Filologie, Literatur\u0103 \u015fi Lingvistic\u0103 de la Universitatea din Pisa. Domeniile de cercetare asupra c\u0103rora \u00ee\u015fi concentreaz\u0103 \u00een prezent interesul sunt morfologia \u015fi formarea cuvintelor \u00een limba german\u0103, structurile lingvistice ale textului literar, rela\u0163ia dintre genurile textuale de uz cotidian \u015fi genurile literare. \u00centre numeroasele sale articole \u015fi studii dedicate acestor teme, se eviden\u0163iaz\u0103 studiul monografic consacrat tehnicii care produce coeziune \u00een procesul de formare a cuv\u00e2ntului \u00een textele din limba german\u0103 (<em>Wortbildung als Mittel der Textkonstitution<\/em>, Pisa, 2012). Desf\u0103\u015foar\u0103 o intens\u0103 activitate de cooperare stiin\u0163ific\u0103 \u015fi \u00een cadrul unor grupuri de cercetare interna\u0163ionale. \u00cen prezent particip\u0103 la Proiectul Tempus al Comisiei europene <em>Consortium for Modern Language Teacher Education<\/em> \u2013 COMOLTE, coordonat de Universitatea \u201eLudwig Maximilian\u201d din M\u00fcnchen. \u00cencep\u00e2nd din 2012 asigur\u0103 responsabilitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103, \u00eempreun\u0103 cu Martina Nied, pentru proiectul de cercetare <em>Limba a treia \u015fi intercomprehensiunea \u00een contextul plurilingvismului \u00een Uniunea European\u0103 \u015fi \u00een spa\u0163iul mediteranean<\/em>, desf\u0103\u015furat la Institutul Italian de Studii Germane din Roma. Din 2009 se ocup\u0103 de politic\u0103 lingvistic\u0103, \u00een special \u00een ceea ce prive\u015fte situa\u0163ia limbii germane ca limb\u0103 str\u0103in\u0103 \u00een lume, av\u00e2nd pentru al treilea mandat rolul de pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei interna\u0163ionale a Profesorilor de limba german\u0103 (<em>IDV-Internationaler Deutschlehrerverband<\/em>).<\/p>\n<p><strong>Marianne HEPP<\/strong>\u00a0insegna Lingua e Traduzione Tedesca in qualit\u00e0 di Professore Associato presso il Dipartimento di Filologia, Letteratura e Linguistica dell\u2019Universit\u00e0 di Pisa. I suoi interessi di ricerca attuali riguardano la morfologia e formazione di parola del tedesco, il rapporto tra generi testuali di uso quotidiano e generi letterari, le strutture linguistiche del testo letterario, con focus sulle relazioni semantiche e i mezzi sintattici. Tra i suoi numerosi articoli e saggi dedicati, spicca la monografia sulla tecnica coesiva della formazione di parola nei testi tedeschi (<em>Wortbildung als Mittel der Textkonstitution<\/em>, Pisa, 2012). Intensa l\u2019attivit\u00e0 di cooperazione scientifica, anche in gruppi di ricerca internazionali. Attualmente partecipa al Progetto Tempus della Commissione europea <em>Consortium for Modern Language Teacher Education<\/em> \u2013 COMOLTE, pilotato dalla Ludwig-Maximilians-Universit\u00e4t M\u00fcnchen. Dal 2012 \u00e8 responsabile scientifico, insieme a Martina Nied, del progetto di ricerca <em>Lingua terza e intercomprensione nel contesto del plurilinguismo nella Unione Europea e nel Mediterraneo <\/em>presso l\u2019Istituto Italiano di Studi Germanici, Roma. Dal 2009 si occupa di politica linguistica, con particolare riguardo alla situazione del tedesco come lingua straniera nel mondo, ricoprendo per il terzo mandato la carica di presidente dell\u2019Associazione internazionale Insegnanti di tedesco (<em>IDV-Internationaler Deutschlehrerverband<\/em>).<\/p>\n<p><strong>Victor\u00a0IVANOVICI\u00a0<\/strong>(n. 1947, Tulcea, Rom\u00e2nia) este absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Limbi Romanice, Clasice \u015fi Orientale a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti \u015fi a urmat o specializare postuniversitar\u0103 la Universitatea din M\u00e1laga (Spania). A ob\u0163inut titlul de doctor la Universitatea din Cluj (Rom\u00e2nia), cu o tez\u0103 despre opera lui Gabriel Garc\u00eda M\u00e1rquez (1993). Din 1985 tr\u0103ie\u015fte \u015fi lucreaz\u0103 \u00een Grecia. \u00cen 2003 a devenit profesor de literatur\u0103 hispanic\u0103 la Facultatea de Filosofie a Universit\u0103\u0163ii din Salonic. \u00cen prezent are gradul de profesor emerit. Victor Ivanovici este autorul a diferite volume de eseuri \u015fi studii de hispanistic\u0103, rom\u00e2nistic\u0103, neoelenistic\u0103, literatur\u0103 comparat\u0103 \u015fi teoria traducerii. Lucr\u0103rile sale sunt deopotriv\u0103 scrise \u00een rom\u00e2n\u0103, greac\u0103, spaniol\u0103 \u015fi francez\u0103. A semnat, de asemenea, numeroase traduceri, dintre care amintim: Odysseas Elytis (\u00een rom\u00e2n\u0103 \u015fi spaniol\u0103); Octavio Paz (\u00een rom\u00e2n\u0103 \u015fi greac\u0103); Paul Celan \u2013 poemele rom\u00e2ne\u015fti (\u00een greac\u0103 \u015fi spaniol\u0103); Gellu Naum (\u00een greac\u0103 \u015fi spaniol\u0103); Nichita St\u0103nescu (\u00een greac\u0103); Ion Vianu (\u00een spaniol\u0103); Norman Manea (\u00een greac\u0103 \u0219i spaniol\u0103). Bibliografie selectiv\u0103: <em>Triptic neoelenic. Cavafis, Seferis, Sikelian\u00f3s<\/em> (\u00een greac\u0103), Atena, ed. Hexantas, 1979; <em>Form\u0103 \u015fi deschidere<\/em> (\u00een rom\u00e2n\u0103), Bucure\u015fti, ed. Eminescu, 1980 (<strong>Premiul Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia<\/strong><strong>,<\/strong> 1981); <em>El mundo de la nueva narrativa hispanoamericana<\/em> (\u00een spaniol\u0103), Quito, ed. Casa de la Cultura Ecuatoriana, 1998; <em>Gabriel Garc\u00eda M\u00e1rquez y su Reino de Macondo<\/em> (\u00een spaniol\u0103), Madrid, ed. Sial, 2008 (<strong>Premiul Interna\u021bional Sial<\/strong>, pentru eseu), <em>Un caftan pentru Don Quijote<\/em> (\u00een rom\u00e2n\u0103), Bucure\u0219ti, ed. Ideea European\u0103, 2011; <em>La casa del Poeta<\/em>, volum colectiv (studii \u0219i eseuri despre poezia lui Omar Lara, \u00een spaniol\u0103), Puebla (Mexic), 2011.<\/p>\n<p><strong>V<\/strong><strong>ictor\u00a0IVANOVICI\u00a0<\/strong>(1947, Tulcea, Rom\u00e2nia) si \u00e8 laureato presso la Facolt\u00e0 di Lingue e Letterature Straniere, sezione Lingue Romaniche, Classiche e Orientali dell\u2019Universit\u00e0 di Bucarest e ha compiuto una specializzazione postuniversitaria presso l\u2019Universit\u00e0 di M\u00e1laga (Spagna). Ha conseguito il dottorato presso l\u2019Universit\u00e0 \u201cBabe\u0219-Bolyai\u201d di Cluj-Napoca (Romania), discutendo una tesi desicata all\u2019opera di Gabriel Garc\u00eda M\u00e1rquez (1993). Dal 1985 vive e lavora in Grecia. Nel 2003 ha vinto per concorso un posto di Professore di Letteratura ispanica presso la Facolt\u00e0 di Filosofia dell\u2019Universit\u00e0 di Salonico. Attualmente \u00e8 Professore emerito. Victor Ivanovici \u00e8 l\u2019autore di diversi volumi di saggi e studi di ispanistica, romenistica, neoelenistica, letteratura comparata e teoria della traduzione. I suoi lavori sono scritti in romeno, greco, spagnolo e francese. Allo stesso tempo, Victor Ivanovici ha firmato numerose traduzioni. Si ricordano di seguito: Odysseas Elytis (in romeno e spagnolo); Octavio Paz (in romeno e greco); Paul Celan, i poemi romeni (in greco e spagnolo); Gellu Naum (in greco e spagnolo); Nichita St\u0103nescu (in greco); Ion Vianu (in spagnolo); Norman Manea (in greco e spagnolo). Bibliografia selettiva: <em>Trittico neoellenico. Cavafis, Seferis, Sikelian\u00f3s<\/em> (in greco), ed. Hexantas, Atene, 1979; <em>Form\u0103 \u015fi deschidere<\/em> (in romeno), ed. Eminescu, Bucarest, 1980 (<strong>Premio dell\u2019Unione degli Scrittori della Romania<\/strong><strong>, <\/strong>1981); <em>El mundo d<\/em><em>e la nueva narrativa hispanoamericana<\/em> (in spagnolo), ed. Casa de la Cultura Ecuatoriana, Quito, 1998; <em>Gabriel Garc\u00eda M\u00e1rquez y su Reino de Macondo<\/em> (in spagnolo), ed. Sial, Madrid, 2008 (<strong>Premio Internazionale Sial<\/strong> per saggistica), <em>Un caftan pentru Don Quijote<\/em> (in romeno), ed. Ideea European\u0103, Bucarest, 2011; <em>La casa del Poeta<\/em>, volume collettivo (studi e saggi sulla poesia di Omar Lara, in spagnolo), Puebla (Messico), 2011.<\/p>\n<p><strong>Ion Bogdan\u00a0LEFTER\u00a0<\/strong>(n. 11 martie 1957 \u00een Bucure\u015fti) este profesor la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, specializat \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 postbelic\u0103 \u015fi contemporan\u0103. Este directorul \u015ecolii Doctorale Litere din aceea\u015fi Facultate. A fost profesor invitat la Universitatea din Amsterdam, Olanda, \u015fi a sus\u0163inut cursuri \u015fi conferin\u0163e la numeroase alte universit\u0103\u0163i europene \u015fi nord-americane. Particip\u0103 frecvent la congrese, simpozioane, colocvii academice \u015fi culturale, \u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate. Critic \u015fi istoric literar, eseist, a publicat c\u00e2teva mii de studii \u015fi articole \u015fi c\u00e2teva zeci de c\u0103r\u0163i despre modernitatea \u015fi postmodernitatea rom\u00e2neasc\u0103, a coordonat dic\u0163ionare, a \u00eengrijit edi\u0163ii. \u00cen anii 1980 a participat la afirmarea primului \u201eval\u201d postmodern din literatura rom\u00e2n\u0103, public\u00e2nd poezie \u015fi proz\u0103. Dup\u0103 1990 a fost director al Editurii Litera, a fondat \u015fi a condus revistele <em>Contrapunct<\/em>, <em>Observator cultural<\/em> \u015fi <em>aLtitudini<\/em>, a fondat \u015fi conduce <em>Cafeneaua critic\u0103<\/em>, proiect de dezbateri publice pe teme de actualitate intelectual\u0103. Este pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Scriitorilor Profesioni\u015fti din Rom\u00e2nia \u2013 ASPRO \u015fi membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia \u015fi al Asocia\u0163iei de Literatur\u0103 General\u0103 \u015fi Comparat\u0103 din Rom\u00e2nia. Din 1990 este \u015fi analist politic. A fost director \u00een Rom\u00e2nia (<em>Bucharest bureau chief<\/em>) al postului american de radio Europa Liber\u0103 (Departamentul pentru Rom\u00e2nia), apoi analist politic al BBC (Departamentul pentru Rom\u00e2nia). Actualmente este comentator politic la posturile de televiziune Digi 24 TV, Realitatea TV \u015fi Televiziunea Rom\u00e2n\u0103 \u015fi la posturile de radio Rom\u00e2nia Actualit\u0103\u0163i \u015fi Radio France Internationale (Bucure\u015fti, \u00een limba rom\u00e2n\u0103).<\/p>\n<p><strong>Ion Bogdan LEFTER<\/strong>\u00a0(nato l\u201911 marzo 1957 a Bucarest) \u00e8 Professore Ordinario presso la Facolt\u00e0 di Lettere dell\u2019Universit\u00e0 di Bucarest, esperto in letteratura romena del secondo Novecento e in letteratura contemporanea. \u00c8 il direttore della Scuola di Dottorato in Lettere della stessa facolt\u00e0. \u00c8 stato <em>visiting professor<\/em> all\u2019Universit\u00e0 di Amsterdam e ha tenuto corsi e conferenze in altre numerose universit\u00e0 europee e nordamericane. Partecipa frequentemente a congressi, convegni, colloqui accademici e a diverse manifestazioni culturali, in Romania e all\u2019estero. Critico e storico della letteratura, nonch\u00e9 saggista, Ion Bogdan Lefter ha pubblicato diverse migliaia di studi e articoli e decine di libri dedicati alla modernit\u00e0 e alla postmodernit\u00e0 romena, ha coordinato dizionari e ha curato le edizioni di alcune opere. Durante gli anni \u201980 ha partecipato all\u2019affermazione della \u201cprima ondata\u201d della letteratura romena postmoderna, pubblicando inoltre versi e prosa. Dopo il 1990 \u00e8 stato direttore della casa editrice Litera, ha fondato e diretto le riviste \u201cContrapunct\u201d, \u201cObservator cultural\u201d e \u201caLtitudini\u201d. Ha dato vita e gestisce <em>Cafeneaua critic\u0103<\/em>, vale a dire un progetto volto a promuovere dibattiti pubblici sui temi d\u2019attualit\u00e0, culturali e intellettuali. \u00c8 il Presidente dell\u2019Associazione degli Scrittori Professionisti della Romania (ASPRO), nonch\u00e9 membro dell\u2019Unione degli Scrittori della Romania e dell\u2019Associazione di Letteratura Generale e Comparata della Romania (ALGCR). Dal 1990 \u00e8 attivo anche in veste di analista politico. Ha ricoperto la carica di direttore in Romania della radio americana <em>Free Europe<\/em> (<em>Bucharest bureau chief<\/em> del Dipartimento riservato alla Romania), successivamente \u00e8 stato analista politico della BBC. Attualmente \u00e8 commentatore politico dei canali televisivi <em>Digi 24 TV<\/em>, <em>Realitatea TV<\/em> e <em>Televiziunea Rom\u00e2n\u0103<\/em> e delle emittenti radiofoniche <em>Rom\u00e2nia Actualit\u0103\u0163i<\/em> e <em>Radio France Internationale<\/em> (la sezione di Bucarest, che emette in romeno).<\/p>\n<p><strong>Doina LEMNY<\/strong>, doctor \u00een istoria artei, este muzeograf-cercet\u0103tor la Muzeul Na\u021bional de Art\u0103 Modern\u0103, \u00een cadrul Centrului Pompidou din Paris, specialist\u0103 \u00een sculptura din prima jum\u0103tate a secolului XX. Co-curatoare a celor \u0219apte expozi\u021bii tematice la Atelierul Br\u00e2ncu\u015fi din 1998 \u00een 2002. A fost curatoarea expozi\u021biei \u201eAntoine Pevsner \u00een colec\u021biile Centrului Pompidou\u201d (2001), \u201eDa\u0163iunea Br\u00e2ncu\u0219i\u201d (2003), \u201eHenri Gaudier-Brzeska \u00een colec\u021biile Centrului Pompidou\u201d (2009) \u0219i a coordonat cataloagele publicate cu ocazia organiz\u0103rii acestor expozi\u021bii. Este autoarea mai multor volume: <em>Brancusi<\/em>, Oxus, Paris, 2005; <em>Brancusi &amp; Gaudier-Brzeska\u00a0: points de convergence<\/em> \u015fi <em>Henri Gaudier-Brzeska\u00a0: Notes sur Liabeuf et Tolsto\u00ef<\/em>, L\u2019\u00c9choppe, Paris, 2009; <em>Lizica Codr\u00e9ano, une danseuse roumaine dans l\u2019avant-garde parisienne<\/em>, Fage, Lyon, 2011; <em>Brancusi, au-del\u00e0 de toutes les fronti\u00e8res<\/em>, Fage, Lyon, 2012; <em>Brancusi<\/em>, colec\u0163ia \u201eMonographies\u201d, \u00e9ditions du Centre Pompidou, Paris, 2012; <em>Henri Gaudier-Brzeska, un sculpteur \u00abmort pour la France\u00bb<\/em>, Fage, Lyon, 2015;<em> Brancusi, an Artist without Frontiers<\/em>, NoiMediaPrint, Bucure\u015fti, 2016; <em>Correspondance Brancusi &amp; Duchamp<\/em>, Dilecta, Paris, 2017.<\/p>\n<p><strong>Doina LEMNY<\/strong>, Dottore di ricerca in Storia dell\u2019Arte, lavora come museografo-ricercatore al Museo Nazionale di Arte Moderna, nell\u2019ambito del Centro Pompidou di Parigi, essendo specializzata nella sculttura della prima met\u00e0 del XX secolo. Ha fatto parte dei <em>team<\/em> di curatori delle sette mostre tematiche organizzate dal 1998 al 2002 all\u2019interno dell\u2019Atelier Br\u00e2ncu\u015fi. Ha curato inoltre le mostre \u201cAntoine Pevsner nelle collezioni del Centro Pompidou\u201d (2001), \u201cLa Dazione Brancusi\u201d (2003), \u201cHenri Gaudier-Brzeska nelle collezioni del Centro Pompidou\u201d (2009) e ha coordinato i cataloghi pubblicati in occasione dell\u2019organizzazione di queste mostre. \u00c8 l\u2019autrice di diversi volumi: <em>Brancusi<\/em>, Oxus, Parigi, 2005; <em>Brancusi &amp; Gaudier-Brzeska: points de convergence<\/em> \u015fi <em>Henri Gaudier-Brzeska: Notes sur Liabeuf et Tolsto\u00ef<\/em>, L\u2019\u00c9choppe, Parigi, 2009; <em>Lizica Codr\u00e9ano, une danseuse roumaine dans l\u2019avant-garde parisienne<\/em>, Fage, Lione, 2011; <em>Brancusi, au-del\u00e0 de toutes les fronti\u00e8res<\/em>, Fage, Lione, 2012; <em>Brancusi<\/em>, colec\u0163ia \u201cMonographies\u201d, \u00e9ditions du Centre Pompidou, Parigi, 2012; <em>Henri Gaudier-Brzeska, un sculpteur \u00abmort pour la France\u00bb<\/em>, Fage, Lione, 2015;<em> Brancusi, an Artist without Frontiers<\/em>, NoiMediaPrint, Bucarest, 2016; <em>Correspondance Brancusi &amp; Duchamp<\/em>, Dilecta, Parigi, 2017.<\/p>\n<p><strong>Mircea MARTIN<\/strong>\u00a0(n. 1940) este unul dintre cei mai importan\u021bi teoreticieni \u015fi critici literari rom\u00e2ni contemporani. Absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Filologie a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, \u00een 1962, ob\u021bine doctoratul \u00een litere la aceea\u0219i universitate (1980), cu teza <em>G. C\u0103linescu, critic \u015fi istoric literar. Privire teoretic\u0103<\/em>. \u00cen 1990 devine profesor universitar \u015fi \u015fef al catedrei de teorie literar\u0103 a Facult\u0103\u021bii de Litere, UB, p\u00e2n\u0103 \u00een 2006, precum \u0219i vice-pre\u0219edinte al PEN Clubului Rom\u00e2n. \u00centre 1990 \u015fi 2000 este director al Editurii Univers. \u00cen anii urm\u0103tori este, succesiv, director al revistei <em>Cuv\u00e2ntul<\/em>, al Editurii Paralela 45 \u015fi al Editurii Art. A condus, \u00eentre 1983 \u015fi 1988, cenaclul Universitas. A debutat editorial, \u00een 1969, cu volumul <em>Genera\u0163ie \u015fi crea\u0163ie<\/em> (premiul Uniunii Scriitorilor). A beneficiat de numeroase burse \u0219i stagii de cercetare \u00een Europa \u0219i SUA. \u00cen prezent este directorul publica\u021biei de teorie literar\u0103 \u0219i cultural\u0103 <em>Euresis<\/em>, precum \u0219i pre\u0219edintele Asocia\u021biei de Literatur\u0103 General\u0103 \u0219i Comparat\u0103 din Rom\u00e2nia. Dintre volumele publicate: <em>Critic\u0103 \u015fi profunzime<\/em> (1974), <em>Identific\u0103ri<\/em> (1977, premiul Uniunii Scriitorilor), <em>G. C\u0103linescu \u015fi \u201ecomplexele\u201d literaturii rom\u00e2ne<\/em> (1981; edi\u0163ia a II-a, cu o postfa\u0163\u0103 de N. Manolescu, 2002), <em>Dic\u0163iunea ideilor<\/em> (1981), <em>Introducere \u00een opera lui B. Fundoianu<\/em> (1984), <em>Singura critic\u0103<\/em> (1986), <em>Geometrie \u015fi fine\u0163e<\/em> (2004), <em>Radicalitate \u015fi nuan\u0163\u0103<\/em> (2015). Autorul a zeci de prefe\u021be, studii introductive \u0219i postfe\u021be la volume de Albert B\u00e9guin, Marcel Raymond, Jean Starobinski, B. Fondane, Matei C\u0103linescu, Michel Foucault, Hugo Friedrich, Jaap Lintvelt, Georges Poulet \u0219.a.<\/p>\n<p><strong>Mircea MARTIN<\/strong>\u00a0(nato nel 1940) \u00e8 uno dei pi\u00f9 importanti teorici e critici letterari romeni contemporanei. Si \u00e8 laureato presso la Facolt\u00e0 di Filologia dell\u2019Universit\u00e0 di Bucarest nel 1962 e ha conseguito un Dottorato di ricerca in Lettere nel 1980 presso la stessa universit\u00e0, discutendo la tesi <em>G. C\u0103linescu, critico e storico letterario. Una prospettiva teorica<\/em>. Nel 1990 diventa Professore Ordinario e Direttore della Cattedra di Teoria letteraria della Facolt\u00e0 di Lettere (Universit\u00e0 di Bucarest) fino al 2006, nonch\u00e9 vice-presidente del PEN Club Romeno. Tra il 1990 e il 2000 \u00e8 stato direttore della casa editrice Univers. Nei prossimi anni \u00e8 stato successivamente direttore della rivista \u201cLa Parola\u201d, della casa Editrice Paralela 45 e poi della casa editrice Art. Ha diretto dal 1983 al 1988 il cenacolo letterario Universitas. Risale al 1969 l\u2019esordio in volume con <em>Genera\u0163ie \u015fi crea\u0163ie<\/em> (Premio dell\u2019Unione degli Scrittori). Ha beneficiato di numerose borse di studio e stage di ricerca in Europa e negli Stati Uniti. Attualmente \u00e8 direttore di \u201cEuresis\u201d, pubblicazione scientifica di teoria letteraria e culturale, nonch\u00e9 presidente dell\u2019Associazione di Letteratura Generale e Comparata della Romania. Tra i suoi volumi si ricordano: <em>Critic\u0103 \u015fi profunzime<\/em> (1974), <em>Identific\u0103ri<\/em> (1977, Premio dell\u2019Unione degli Scrittore), <em>G. C\u0103linescu \u015fi \u201ecomplexele\u201d literaturii rom\u00e2ne<\/em> (1981; seconda edizione, con una postfazione di N. Manolescu, 2002), <em>Dic\u0163iunea ideilor<\/em> (1981), <em>Introducere \u00een opera lui B. Fundoianu<\/em> (1984), <em>Singura critic\u0103<\/em> (1986), <em>Geometrie \u015fi fine\u0163e<\/em> (2004), <em>Radicalitate \u015fi nuan\u0163\u0103<\/em> (2015). \u00c8 l\u2019autore di decine di prefazioni, studi introduttivi e postfazioni a volumi di Albert B\u00e9guin, Marcel Raymond, Jean Starobinski, Benjamin Fondane, Matei C\u0103linescu, Michel Foucault, Hugo Friedrich, Jaap Lintvelt, Georges Poulet ed altri.<\/p>\n<p><strong>Bruno MAZZONI<\/strong>\u00a0s-a n\u0103scut la 12 decembrie 1946 la Napoli. \u00cen perioada 1968-1969, a beneficiat de o burs\u0103 de studiu de un an la Universitatea din Bucure\u015fti, unde \u015fi-a preg\u0103tit lucrarea de diplom\u0103 intitulat\u0103 <em>Coscienza linguistica e rivendicazione etnica nella Scuola latinista transilvana<\/em>. \u00cen perioada 1969-1972 a func\u0163ionat \u00een cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Italiei, \u00een calitate de lector str\u0103in la Catedra de Limbi Clasice \u015fi Romanice a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti. \u00centre 1970 \u0219i 1972 a fost conferen\u0163iar la Catedra de Limba Italian\u0103 a Universit\u0103\u0163ii \u201eBabe\u015f-Bolyai\u201d din Cluj-Napoca. Din 1976 a intrat \u00een mediul universitar italian, ca asistent la <em>Filologie romanic\u0103<\/em>. \u00cen decursul anilor, a beneficiat de c\u00e2teva burse de cercetare oferite de guvernul austriac (la Salzburg \u015fi Graz) \u015fi de guvernul rom\u00e2n (la Bucure\u015fti). De asemenea, a locuit o vreme \u00een Germania \u015fi \u00een Fran\u0163a. \u00cencep\u00e2nd cu anul 1985 a predat limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103 la Facultatea de Limbi \u015fi Literaturi Str\u0103ine a Universit\u0103\u0163ii din Pisa, unde a fost numit decan \u00een 2006. Bruno Mazzoni a participat la <em>Cercul de Lingvistic\u0103 \u015fi Poetic\u0103<\/em> al Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, condus de Alexandru Niculescu, Solomon Marcus \u015fi Mihai Nasta; a f\u0103cut parte din Secretariatul celui de-al XIV-lea Congres Interna\u0163ional de Lingvistic\u0103 \u015fi Filologie Romanic\u0103, desf\u0103\u015furat la Napoli \u00een anul 1974; \u00eentre anii 1979 \u2013 1982 a reprezentat Italia ca secretar la <em>Association Internationale d\u2019Etudes Roumaines<\/em> (AIER, Amsterdam). A ocupat func\u0163ia de secretar al Asocia\u0163iei Italiene de Rom\u00e2nistic\u0103 (AIR) pe perioada a dou\u0103 mandate, iar \u00een decembrie 2010 a devenit pre\u015fedintele acesteia. Este membru al Asocia\u0163iei Interna\u0163ionale de Studii Sud-Est Europene (AIESEE, Bucure\u015fti) \u015fi al Asocia\u0163iei de Onomastic\u0103 \u015fi Literatur\u0103 din Pisa. Totodat\u0103, Bruno Mazzoni este autorul c\u00e2torva volume de referin\u0163\u0103 despre cultura rom\u00e2n\u0103, cum ar fi: <em>Le iscrizioni parlanti del cimitero di S\u0103p\u00e2n\u0163a<\/em> (Edizioni ETS, Pisa, 1999), sau, mai de cur\u00e2nd, \u00een colaborare cu Angela Tarantino, coordonatorul volumului sintetic <em>Geografia e storia della civilt\u00e0 letteraria romena nel contesto europeo<\/em> (Pisa University Press, vol. 2, 2010). Pentru activitatea sa masiv\u0103 de traduc\u0103tor din limba rom\u00e2n\u0103 a fost distins cu men\u0163iunea <em>Leone Traverso<\/em> de c\u0103tre juriul celei de-a XXXI-a edi\u0163ii a premiului <em>Monselice<\/em>. Acela\u015fi juriu l-a distins la cea de-a XXXIII-a edi\u0163ie cu men\u0163iunea <em>Citt\u00e0 di Monselice<\/em>, pentru traducerea volumului de versuri <em>Quando hai bisogno d\u2019amore <\/em>de Mircea C\u0103rt\u0103rescu (Ed. Pagine, Roma, 2003).<\/p>\n<p><strong>Bruno MAZZONI<\/strong>\u00a0(n. 1946) \u00e8 stato professore ordinario di Lingua e Letteratura Romena presso il Dipartimento di Filologia, Letteratura e Linguistica dell\u2019Universit\u00e0 di Pisa (avendo tra l\u2019altro insegnato nelle Universit\u00e0 della Calabria, di Roma-La Sapienza, di Firenze). Membro fondatore dell\u2019A.I.R-Associazione Italiana di Romenistica, di cui \u00e8 stato poi Presidente, \u00e8 <em>doctor honoris causa<\/em> dell\u2019Universit\u00e0 di Bucarest e dell\u2019Universit\u00e0 di Ovest di Timi\u015foara ed \u00e8 stato per due mandati Preside della Facolt\u00e0 di Lingue e Letterature Straniere dell\u2019Ateneo pisano. Ha pubblicato studi sulla poesia romena barocca, moderna e contemporanea (I. Budai-Deleanu, M. Eminescu, T. Arghezi, I. Barbu, N. St\u0103nescu, A. Blandiana, M. C\u0103rt\u0103rescu), ha curato l\u2019edizione critica di un ampio <em>corpus <\/em>di iscrizioni parlanti del cosiddetto \u201cCimitero allegro\u201d di S\u0103p\u00e2n\u0163a, nel Maramure\u015f romeno (ETS, Pisa 1999), si \u00e8 occupato di problemi legati alla storia della linguistica romena e romanza della seconda met\u00e0 del XIX sec., ha coordinato, insieme con Angela Tarantino, il volume <em>Geografia e storia della civilt\u00e0 letteraria romena nel contesto europeo<\/em> (Pisa University Press, 2010). Ha tradotto versi e prosa dall\u2019opera di Ana Blandiana (<em>Un tempo gli alberi avevano occhi<\/em>, in collaborazione con Biancamaria Frabotta, Donzelli, Roma 2004), di Max Blecher (<em>Accadimenti nell\u2019irrealt\u00e0 immediata<\/em>, Keller, Rovereto 2012, <em>Cuori cicatrizzati<\/em>, Ibidem 2017), di Mircea C\u0103rt\u0103rescu (per le edizioni Voland l\u2019opera in prosa: <em>Travesti<\/em>, Roma 2000; <em>Nostalgia<\/em>, Roma 2003, 2012<sup>2<\/sup>; <em>Abbacinante. L\u2019ala sinistra,<\/em> Roma 2007; <em>Perch\u00e9 amiamo le donne<\/em>, Roma 2009; <em>Abbacinante. Il corpo<\/em>, Roma 2015; <em>Abbacinante. L\u2019ala destra<\/em>, Roma 2016; e due antologie di versi: <em>Quando hai bisogno d\u2019amore. CD doppio<\/em>, Ed. Pagine, Roma 2003; <em>Il poema dell\u2019acquaio<\/em>, Nottetempo, Roma 2015), del Premio Nobel per la Letteratura Herta M\u00fcller, con l\u2019unico libro di versi-collage da lei composto in lingua romena (<em>Essere o non essere Ion<\/em>, Transeuropa, Massa 2012<em>)<\/em>. Come segno di apprezzamento per l\u2019attivit\u00e0 scientifica e culturale da lui svolta nell\u2019ambito della diffusione della Romenistica in Italia, gli \u00e8 stato conferito nel 2002, dal Governo romeno, l\u2019Ordine Nazionale \u201eal merito\u201d col titolo di Commendatore (<em>Comandor<\/em>); per la sua attivit\u00e0 di traduttore ha poi ricevuto, da parte del Presidente della Repubblica Italiana, il Premio nazionale per la Traduzione del Ministero dei Beni Culturali.<\/p>\n<p><strong>Adrian NICULESCU<\/strong>\u00a0s-a n\u0103scut la Bucure\u0219ti \u00een 1960 \u0219i este doctor \u00een istorie al Universit\u0103tii Paul Val\u00e9ry \u2013 Montpellier III (2002). A studiat la Liceul \u201eIon Creang\u0103\u201d (sec\u021bia clasic\u0103) din Bucure\u0219ti \u0219i este absolvent al Facult\u0103\u021bii de Istorie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti (1983) \u0219i al U.E.R. d\u2019Histoire, Universit\u00e9 Paris IV \u2013 Sorbonne (1985), D.E.A. (studii aprofundate \u2013 masterat), Univ. Paris IV \u2013 Sorbonne (1987). A fost elev al Prof. \u0218tefan \u0218tef\u0103nescu (Bucure\u0219ti), Jacques Heers (Paris), Carol Iancu (Montpellier). Bursier al Institutului Italian pentru Studii Istorice \u201eB. Croce\u201d, Napoli (1984-1986). \u00cen perioada 1985-1996 a fost profesor la Universitatea Catolic\u0103 din Milano. Dup\u0103 restabilirea \u00een Rom\u00e2nia \u00een 1996 (fusese refugiat \u00een Fran\u021ba, \u00eencep\u00e2nd cu 1983), devine expert \u00een cadrul Comisiei Na\u021bionale UNESCO (1998-1999). La propunerea sa, \u00een 2003, se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 Institutul Na\u021bional pentru Memoria Exilului Rom\u00e2nesc (INMER). Din 2010 este membru al Consiliului Stiin\u021bific al Institutului Revolu\u021biei Rom\u00e2ne din Decembrie. \u00cen prezent, este conferen\u021biar la \u0218coala Na\u021bional\u0103 de Studii Politice \u0219i Administrative, Bucure\u0219ti, unde pred\u0103 cursuri de istorie universal\u0103 modern\u0103 \u0219i contemporan\u0103, istoria democra\u021bia rom\u00e2ne\u0219ti, memoria exilului. Volume publicate: <em>Martor al Istoriei: Emil Ghilezan de vorb\u0103 cu Adrian Niculescu<\/em>, Ed. All, 1998; <em>Din Exil, dup\u0103 Exil<\/em>, Ed. Univers, 1998); <em>Aux racines de la d\u00e9mocratie roumaine \u2013 Pruncul Rom\u00e2n<\/em>, <em>premier journal libre roumain, chonique de la R\u00e9volution valaque de 1848<\/em>, Ed. Clusium, 2008; <em>De la limes-ul lui Fokas la grani\u021ba lui Eminescu \u2013 Studii de istorie<\/em>, Ed. Clusium &amp; Scriptor, 2009. Co-autor al volumelor <em>Viol\u0103rile Drepturilor Omului \u00een Epoca Ceau\u0219escu<\/em>, Roma, 1989 (destinat introducerii clandestine \u00een \u021bar\u0103),<em> Romania \u2013 Geografia e Storia<\/em>, Roma, 2010 \u0219i a peste 30 de articole de specialitate, publicate \u00een reviste \u0219i Acte ale Congreselor, din \u021bar\u0103 \u0219i din st\u0103in\u0103tate.<\/p>\n<p>Nato a Bucarest nel 1960, <strong>Adrian NICULESCU<\/strong>\u00a0\u00e8 dal 2002 Dottore di Ricerca in Storia presso l\u2019Universit\u00e0 \u201cPaul Val\u00e9ry\u201d \u2013 Montpellier III. Ha conseguito la maturit\u00e0 classica presso il Liceo \u201cIon Creang\u0103\u201d di Bucarest e successivamente, nel 1983, si \u00e8 laureato presso la Facolt\u00e0 di Storia dell\u2019Universit\u00e0 di Bucarest, concludendo nel 1985 gli studi presso l\u2019<em>Unit\u00e9 d\u2019enseignement et de recherche d\u2019Histoire <\/em>all\u2019Universit\u00e9 Paris IV \u2013 Sorbonne. Nel 1987 ha conseguito un <em>D.E.A. <\/em>(<em>Dipl\u00f4me d\u2019\u00c9tudes Approfondies<\/em>) presso la medesima universit\u00e0. \u00c8 stato allievo dei professori \u0218tefan \u0218tef\u0103nescu (Bucarest), Jacques Heers (Parigi) e Carol Iancu (Montpellier). Dal 1984 al 1986 \u00e8 stato borsista dell\u2019Istituto Italiano per gli Studi Storici \u201cBenedetto Croce\u201d di Napoli. Dal 1985 al 1996 \u00e8 stato professore presso l\u2019Universit\u00e0 Cattolica del Sacro Cuore di Milano. Nel 1996, dopo essere tornato in Romania (dal 1983, infatti, era stato rifugiato in Francia), presta servizio come esperto all\u2019interno della Commissione Nazionale UNESCO (1998 \u2013 1999). Sotto sua proposta, nel 2003 viene fondato l\u2019Istituto Nazionale per la Memoria dell\u2019Esilio Romeno (INMER). Dal 2010 \u00e8 membro nel Comitato Scientifico dell\u2019Istituto della Rivoluzione Romena del Dicembre 1989 (IRRD). Attualmente insegna in qualit\u00e0 di Professore Associato presso la Scuola Nazionale per gli Studi Politici e Amministrativi (SNSPA) di Bucarest, dove tiene corsi di storia universale moderna e contemporanea, di storia della democrazia romena e corsi dedicati alla memoria dell\u2019esilio. Volumi pubblicati: <em>Martor al Istoriei: Emil Ghilezan de vorb\u0103 cu Adrian Niculescu<\/em>, All, 1998; <em>Din Exil, dup\u0103 Exil<\/em>, Univers, 1998; <em>Aux racines de la d\u00e9mocratie roumaine \u2013 \u201cPruncul Rom\u00e2n\u201d<\/em>, <em>premier journal libre roumain, chronique de la R\u00e9volution valaque de 1848<\/em>, Clusium, 2008; <em>De la limes-ul lui Fokas la grani\u021ba lui Eminescu \u2013 Studii de istorie<\/em>, Clusium &amp; Scriptor, 2009. \u00c8 coautore dei volumi <em>Viol\u0103rile Drepturilor Omului \u00een Epoca Ceau\u0219escu<\/em>, Roma, 1989 (destinato all\u2019epoca ad essere introdotto clandestinamente in Romania),<em> Romania \u2013 Geografia e Storia<\/em>, Roma, 2010 e di pi\u00f9 di 30 saggi scientifici, pubblicati in riviste e in Atti di Convegno, editi in Romania e all\u2019estero.<\/p>\n<p>Conf. univ. dr. <strong>Elena PLATON<\/strong>\u00a0este directorul Departamentului de Limb\u0103, Cultur\u0103 \u0219i Civiliza\u021bie Rom\u00e2neasc\u0103 (DLCCR) \u0219i al Institutului Limbii Rom\u00e2ne ca Limb\u0103 European\u0103 (ILR-LE) de la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u021bii \u201eBabe\u0219-Bolyai\u201d din Cluj-Napoca. Domeniile sale principale de interes sunt: etnologie, antropologie (socioantropologie religioas\u0103), didactica limbii rom\u00e2ne ca limb\u0103 str\u0103in\u0103 (RLS) sau ca limb\u0103 nematern\u0103 (RLNM). Sus\u021bine conferin\u021be \u0219i cursuri de formare ini\u021bial\u0103 \u0219i continu\u0103 \u00een didactica RLS, la nivel de masterat sau pentru profesorii de RLS\/RLNM din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul universitar \u0219i preuniversitar din \u021bar\u0103 \u0219i din str\u0103in\u0103tate. De asemenea, este titularul unor cursuri de cultur\u0103 \u0219i civiliza\u021bie rom\u00e2neasc\u0103 destinate studen\u021bilor str\u0103ini.<\/p>\n<p><strong>Elena PLATON<\/strong>, Professore Associato, \u00e8 la Direttrice del Dipartimento di Lingua, cultura e civilt\u00e0 romena (DLCCR), nonch\u00e9 dell\u2019Istituto della Lingua Romena come Lingua Europea (ILR-LE) della Facolt\u00e0 di Lettere dell\u2019Universit\u00e0 \u201cBabe\u0219-Bolyai\u201d di Cluj-Napoca. I suoi principali ambiti di interesse sono: l\u2019etnologia, l\u2019antropologia (la socioantropologia religiosa), la didattica della lingua romena come lingua straniera (RLS) o come lingua non materna (RLNM). Tiene conferenze e corsi di formazione di primo livello e di formazione continua dedicati alla didattica del RLS e destinati al Master e ai docenti di RLS\/RLNM dell\u2019 insegnamento universitario e preuniversitario in Romania e all\u2019estero. Inoltre, \u00e8 la titolare di alcuni corsi di cultura e civilt\u00e0 romena per studenti stranieri.<\/p>\n<p><strong>Ioan-Aurel POP<\/strong>\u00a0este profesor universitar doctor \u0219i rector al Universit\u0103\u021bii Babe\u0219-Bolyai din Cluj-Napoca, autor \u0219i coautor a peste cincizeci de c\u0103r\u021bi, tratate \u0219i manuale \u0219i a peste trei sute de studii \u0219i articole. I s-a conferit titlul de <em>Doctor Honoris Causa<\/em> al universit\u0103\u021bilor din Alba Iulia, Timi\u0219oara, Oradea, Cahul, Gala\u021bi, Sibiu, T\u00e2rgu Mure\u0219, al Universit\u0103\u021bii de Stat din Chi\u0219in\u0103u \u0219i al Universit\u0103\u021bii Pedagogice \u201eIon Creang\u0103\u201d din Chi\u0219in\u0103u. Este membru titular al Academiei Rom\u00e2ne, al Academiei Europene de \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i Art\u0103 de la Salzburg, al Academiei Na\u021bionale Virgiliene din Mantova (Italia) \u0219i membru corespondent al Academiei Europene de \u0218tiin\u021be, Arte \u0219i Litere din Paris. A activat ca director al Institutului Cultural Rom\u00e2n din New York (SUA) \u0219i al Institutului Rom\u00e2n de Cultur\u0103 \u0219i Cercetare Umanistic\u0103 din Vene\u021bia (Italia). Este director al Centrului de Studii Transilvane din cadrul Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n<p><strong>Ioan-Aurel POP<\/strong> \u00e8 Professore Ordinario e Rettore dell\u2019Universit\u00e0 \u201cBabe\u0219-Bolyai\u201d di Cluj-Napoca, autore e coautore di oltre cinquanta libri, trattati e manuali e di pi\u00f9 di trecento studi e articoli. Gli \u00e8 stato conferito il titolo <em>Doctor Honoris Causa<\/em> da parte delle Universit\u00e0 di Alba Iulia, Timi\u0219oara, Oradea, Cahul, Gala\u021bi, Sibiu, T\u00e2rgu Mure\u0219, dell\u2019Universit\u00e0 di Stato di Chi\u0219in\u0103u e dell\u2019Universit\u00e0 Pedagogica \u201cIon Creang\u0103\u201d di Chi\u0219in\u0103u. \u00c8 membro titolare dell\u2019Accademia Romena, dell\u2019Accademia Europea delle Scienze ed Arti di Salisburgo, dell\u2019Accademia Nazionale Virgiliana di Mantova (Italia), nonch\u00e9 membro corrispondente dell\u2019Accademia Europea delle Scienze, Arti e Lettere di Parigi. Ha ricoperto la carica di Direttore dell\u2019Istituto Romeno di Cultura di New York (SUA) e dell\u2019Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia (Italia). \u00c8 Direttore del \u201cCentro di Studi Transilvani\u201d nell\u2019ambito dell\u2019Accademia Romena.<\/p>\n<p><strong>Ion\u00a0POP\u00a0<\/strong>(n. 1941) este critic \u0219i istoric literar, profesor la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii \u201eBabe\u015f-Bolyai\u201d, Cluj-Napoca. A condus, ca redactor-\u015fef, apoi ca director, revista \u201eEchinox\u201d, \u00eentre anii 1969 \u015fi 1983. A fost Director al Centrului Cultural Rom\u00e2n din Paris (1990-1993) \u015fi Decan al Facult\u0103\u0163ii de Litere a Universit\u0103\u0163ii \u201eBabe\u015f-Bolyai\u201d din Cluj-Napoca (1996-2000). Este recunoscut drept unul dintre cei mai importan\u021bi cercet\u0103tori rom\u00e2ni ai avangardelor secolului XX. Dintre studiile sale de critic\u0103 \u015fi istorie literar\u0103, amintim: <em>Avangardismul poetic rom\u00e2nesc <\/em>(1969), <em>Poezia unei genera\u0163ii <\/em>(1973), <em>Nichita St\u0103nescu \u2013 spa\u0163iul \u015fi m\u0103\u015ftile poeziei <\/em>(1980), <em>Lucian Blaga. Universul liric <\/em>(1981), <em>Lecturi fragmen\u00adtare <\/em>(1983), <em>Jocul poeziei <\/em>(1985), <em>Avangarda \u00een lite\u00adratura rom\u00e2n\u0103 <\/em>(1990), <em>A scrie \u015fi a fi. Ilarie Voronca \u015fi metamorfozele poeziei <\/em>(1993), <em>Gellu Naum. Poezia contra literaturii <\/em>(2001), <em>Via\u0163\u0103 \u015fi texte <\/em>(2001), <em>Lucian Blaga \u00een 10 poeme <\/em>(2004), <em>Introducere \u00een avangarda literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 <\/em>(2007), <em>\u201eEchinoc\u0163iu\u201d. Vocile poeziei <\/em>(2008), <em>Din avangard\u0103 \u00een ariergard\u0103 <\/em>(2010), <em>Scara din bibliotec\u0103 <\/em>(2013). A coordonat <em>Dic\u0163ionarul analitic de opere literare rom\u00e2ne\u015fti <\/em>(4 vol., 1998-2003, reeditat \u00een dou\u0103 volume \u00een 2007). Autor al unor antologii ale avangardei literare rom\u00e2ne\u015fti \u2013 <em>La r\u00e9habilitation du r\u00eave<\/em>, Paris &amp; Bucure\u015fti, 2006, precum \u0219i <em>Avangarda rom\u00e2neasc\u0103 <\/em>(2016) \u2013, Ion Pop a semnat numeroase traduceri din Georges Poulet, Jean Starobinski, G\u00e9rard Genette, Tzvetan Todorov, Eug\u00e8ne Ionesco, Ilarie Voronca, Tristan Tzara, Paul Ric\u0153ur, Benjamin Fondane, Paul Morand. Din 2013 este coordonatorul \u0219tiin\u021bific al publica\u021biei semestriale <em>Caietele Avangardei<\/em>, editat\u0103 de Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne. A mai publicat, de asemenea, \u0219i volume de poezie: <em>Propuneri pentru o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 <\/em>(1966), <em>Biata mea cumin\u00ad\u0163enie <\/em>(1969), <em>Gramatic\u0103 t\u00e2rzie <\/em>(1977), <em>Soarele \u015fi uitarea <\/em>(1985), <em>Am\u00e2narea general\u0103 <\/em>(1990), <em>Descope\u00adrirea ochiului <\/em>(2002), <em>Elegii \u00een ofensiv\u0103 <\/em>(2003), <em>Litere \u015fi albine <\/em>(2010), <em>\u00cen fa\u0163a m\u0103rii <\/em>(2011), <em>Casa sc\u0103rilor <\/em>(2015).<\/p>\n<p><strong>Ion\u00a0POP\u00a0<\/strong>(n. 1941) \u00e8 critico e storico letterario, nonch\u00e9 Professore alla Facolt\u00e0 di Lettere dell\u2019Universit\u00e0 \u201cBabe\u015f-Bolyai\u201d di Cluj-Napoca. Ha coordinato, in qualit\u00e0 di caporedattore e in seguito di direttore, la rivista \u201cEchinox\u201d, dal 1969 al 1983. Ha ricoperto la carica di Direttore del Centro Culturale Romeno di Parigi (1990-1993) e di Preside della Facolt\u00e0 di Lettere dell\u2019Universit\u00e0 \u201cBabe\u015f-Bolyai\u201d di Cluj-Napoca (1996-2000). \u00c8 riconosciuto come uno dei pi\u00f9 importanti studiosi romeni delle avanguardie del XX secolo. Tra i suoi studi di critica e storia letteraria, si ricordano: <em>Avangardismul poetic rom\u00e2nesc <\/em>(1969), <em>Poezia unei genera\u0163ii <\/em>(1973), <em>Nichita St\u0103nescu \u2013 spa\u0163iul \u015fi m\u0103\u015ftile poeziei <\/em>(1980), <em>Lucian Blaga. Universul liric <\/em>(1981), <em>Lecturi fragmen\u00adtare <\/em>(1983), <em>Jocul poeziei <\/em>(1985), <em>Avangarda \u00een lite\u00adratura rom\u00e2n\u0103 <\/em>(1990), <em>A scrie \u015fi a fi. Ilarie Voronca \u015fi metamorfozele poeziei <\/em>(1993), <em>Gellu Naum. Poezia contra literaturii <\/em>(2001), <em>Via\u0163\u0103 \u015fi texte <\/em>(2001), <em>Lucian Blaga \u00een 10 poeme <\/em>(2004), <em>Introducere \u00een avangarda literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 <\/em>(2007), \u201e<em>Echinoc\u0163iu\u201d. Vocile poeziei <\/em>(2008), <em>Din avangard\u0103 \u00een ariergard\u0103 <\/em>(2010), <em>Scara din bibliotec\u0103 <\/em>(2013). Ha coordinato <em>Dic\u0163ionarul analitic de opere literare rom\u00e2ne\u015fti <\/em>(4 vol., 1998-2003, riedito in due volumi nel 2007). Autore di alcune antologie dell\u2019avanguardia letteraria romena \u2013 <em>La r\u00e9habilitation du r\u00eave<\/em>, Parigi &amp; Bucarest, 2006, come pure <em>Avangarda rom\u00e2neasc\u0103 <\/em>(2016) \u2013, Ion Pop ha firmato numerose traduzioni di opere di Georges Poulet, Jean Starobinski, G\u00e9rard Genette, Tzvetan Todorov, Eug\u00e8ne Ionesco, Ilarie Voronca, Tristan Tzara, Paul Ric\u0153ur, Benjamin Fondane, Paul Morand. A decorrere dal 2013 \u00e8 il coordinatore scientifico della pubblicazione semestrale <em>Caietele Avangardei<\/em>, edita dal Museo Nazionale della Letteratura Romena. Ha pubblicato, inoltre, pi\u00f9 volumi di poesia: <em>Propuneri pentru o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 <\/em>(1966), <em>Biata mea cumin\u00ad\u0163enie <\/em>(1969), <em>Gramatic\u0103 t\u00e2rzie <\/em>(1977), <em>Soarele \u015fi uitarea <\/em>(1985), <em>Am\u00e2narea general\u0103 <\/em>(1990), <em>Descope\u00adrirea ochiului <\/em>(2002), <em>Elegii \u00een ofensiv\u0103 <\/em>(2003), <em>Litere \u015fi albine <\/em>(2010), <em>\u00cen fa\u0163a m\u0103rii <\/em>(2011), <em>Casa sc\u0103rilor <\/em>(2015).<\/p>\n<p><strong>Antonietta SANNA<\/strong>\u00a0teaches French Literature at the University of Pisa. She has written on 17th century French theatre (<em>La parola solitaria. Il monologo nel teatro francese del Seicento<\/em>), Paul Val\u00e9ry\u2019s poetics (<em>Un certain th\u00e9\u00e2tre. Gen\u00e8se d\u2019un r\u00eave val\u00e9ryen<\/em>) and the style of migrant writers (<em>Abitare le lingue<\/em>, in <em>La lingua spaesata<\/em>). She is a member of the \u201cInstitut des Textes et Manuscrits Modernes\u201d (ITEM\/ENS-CNRS) in Paris, where she also researches on genetic criticism. She participates in the project of the complete genetic edition of Paul Val\u00e9ry\u2019s <em>Cahiers<\/em> and has authored numerous essays on genetic texts and avant-texts, on the relations between text and image (<em>Leonardo da Vinci. Interpretazioni e rifrazioni tra Giambattista Venturi e Paul Val\u00e9ry<\/em>), on multilingualism and literary translation (<em>La traduction au service de la tradition<\/em>, in <em>Traduire. Gen\u00e8se du choix<\/em>).<\/p>\n<p><strong>Antonietta SANNA<\/strong>\u00a0pred\u0103 literatur\u0103 francez\u0103 la Universitatea din Pisa. A scris despre teatrul francez al secolului al XVII-lea (<em>La parola solitaria. Il monologo nel teatro francese del Seicento<\/em>), despre poetica lui Paul Val\u00e9ry (<em>Un certain th\u00e9\u00e2tre. Gen\u00e8se d\u2019un r\u00eave val\u00e9ryen<\/em>) \u0219i despre stilul scriitorilor migran\u021bi (<em>Abitare le lingue<\/em>, in <em>La lingua spaesata<\/em>). Este membr\u0103 a Institutului de Texte \u0219i Manuscrise Moderne (ITEM\/ENS-CNRS) din Paris, unde se ocup\u0103 \u0219i de cercetarea criticii genetice, particip\u00e2nd la proiectul edi\u021biei genetice complete a <em>Caietelor<\/em> lui Paul Val\u00e9ry. A semnat numeroase eseuri despre texte genetice \u0219i avant-texte, despre rela\u021biile dintre text \u0219i imagine (<em>Leonardo da Vinci. Interpretazioni e rifrazioni tra Giambattista Venturi e Paul Val\u00e9ry<\/em>), multilingvism sau despre traducerea literar\u0103 (<em>La traduction au service de la tradition<\/em>, \u00een <em>Traduire. Gen\u00e8se du choix<\/em>).<\/p>\n<p><em>Profesor agregat<\/em>, doctor \u0219i specialist \u00een istorie contemporan\u0103, fost elev la l\u2019\u00c9cole Normale Sup\u00e9rieure de Saint-Cloud, <strong>Traian SANDU<\/strong>\u00a0este \u00een prezent profesor agregat la catedra de Studii europene a Universit\u0103\u021bii Paris III \u2013 Sorbonne Nouvelle. Este autorul unei teze de doctorat \u00een domeniul rela\u021biilor interna\u021bionale, <em>Le Syst\u00e8me de s\u00e9curit\u00e9 fran\u00e7ais en Europe centre-orientale, l\u2019exemple roumain (1919 \u00e0 1933)<\/em> \u2013 <em>Sistemul de securitate francez \u00een Europa Central\u0103 \u0219i de Est, exemplul rom\u00e2nesc<\/em> (Editura L\u2019Harmattan, 1999), \u0219i al unei teze de specializare, <em>Un Fascisme roumain. L\u2019histoire de la Garde de fer<\/em> \u2013 <em>Un fascism rom\u00e2nesc. Istoria G\u0103rzii de Fier<\/em> (Editura Perrin, 2014). A f\u0103cut parte din comisia de publicare a Documentelor Diplomatice Franceze a anilor \u201820 de la Quai d\u2019Orsay (sediul Ministerului de Externe al Fran\u021bei). \u0218i-a l\u0103rgit aria de cercetare, ocup\u00e2ndu-se de situa\u021bia interna\u021bional\u0103 a \u021b\u0103rilor din Europa Central\u0103 \u0219i de Est dup\u0103 1989. A mai scris \u0219i <em>Histoire de la Roumanie <\/em>(<em>Istoria Rom\u00e2niei<\/em>), publicat\u0103 la Editura Perrin (Paris) \u00een 2008 \u0219i tradus\u0103 \u00een bulgar\u0103. \u00cen prezent, lucreaz\u0103 la o biografie a lui Ceau\u0219escu, care va ap\u0103rea \u00een 2018 la Editura Perrin.<\/p>\n<p><em>Agr\u00e9g\u00e9<\/em>, docteur et habilit\u00e9 en histoire contemporaine, ancien \u00e9l\u00e8ve de l\u2019\u00c9cole Normale Sup\u00e9rieure de Saint-Cloud, <strong>Traian SANDU<\/strong>\u00a0est actuellement professeur agr\u00e9g\u00e9 aux Etudes europ\u00e9ennes de l\u2019Universit\u00e9 Paris III \u2013 Sorbonne Nouvelle. Il est l\u2019auteur d\u2019une th\u00e8se de relations internationales sur <em>Le Syst\u00e8me de s\u00e9curit\u00e9 fran\u00e7ais en Europe centre-orientale, l\u2019exemple roumain (1919 \u00e0 1933)<\/em> (L\u2019Harmattan, 1999) et d\u2019une th\u00e8se d\u2019habilitation \u00e0 diriger les recherches sur <em>Un Fascisme roumain. L\u2019histoire de la Garde de fer<\/em> (Perrin, 2014). Il a \u00e9t\u00e9 membre de la commission de publication des Documents Diplomatiques Fran\u00e7ais pour les ann\u00e9es vingt au Quai d\u2019Orsay. Il a actuellement diversifi\u00e9 son champ de recherche en s\u2019int\u00e9ressant \u00e0 la situation internationale des pays d\u2019Europe centrale et orientale apr\u00e8s 1989. Il est aussi l\u2019auteur d\u2019une <em>Histoire de la Roumanie<\/em> chez Perrin (Paris) en 2008, traduite en bulgare. Il pr\u00e9pare actuellement une biographie de Ceau\u015fescu, \u00e0 para\u00eetre en 2018 chez Perrin.<\/p>\n<p>Licen\u0163iat \u00een Filosofie la Universitatea din Torino, \u00eentre 1976 \u015fi 1993 <strong>Roberto SCAGNO<\/strong>\u00a0a predat Istoria Religiilor \u00een calitate de <em>Ricercatore<\/em> <em>universitario<\/em> la Facultatea di Litere \u015fi Filosofie a Universit\u0103\u0163ii din Torino, iar \u00eencep\u00e2nd din anul universitar 1993-1994, Limba \u015fi Literatura Rom\u00e2n\u0103 \u00een calitate de Conferen\u0163iar Universitar Doctor la Facultatea de Litere \u015fi Filosofie a Universit\u0103\u0163ii din Padova. S-a ocupat de studiul g\u00e2ndirii \u015fi operei lui Mircea Eliade \u015fi \u00een special de perioada rom\u00e2neasc\u0103 din formarea \u015fi din produc\u0163ia literar\u0103 de tinere\u0163e a autorului; de metodologia \u015ftiin\u0163ei religiilor \u015fi mai ales de problema simbolului religios \u00een Orient \u015fi Occident; de filosofia rom\u00e2neasc\u0103 dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale; de teme simbolice \u00een poezia lui Mihai Eminescu; de rela\u0163ia dintre \u201eautohtonism\u201d \u015fi \u201eoccidentalism\u201d \u00een cultura \u015fi \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 interbelic\u0103; de proza fantastic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, ca \u015fi de aspecte multiple legate de rela\u0163iile culturale italo-rom\u00e2ne. A fost coordonatorul programelor europene \u201eTempus\u201d (1995-1998) \u015fi \u201eSocrates\u201d\/\u201eErasmus\u201d (\u00eencep\u00e2nd din 1998) \u00een cadrul Universit\u0103\u0163ii din Padova, pentru domeniul de studiu Rom\u00e2nistic\u0103. Face parte din comitetul \u015ftiin\u0163ific al revistelor \u201eStudi italo-romeni\u201d (Cluj), \u201eNew International Journal of Romanian Studies\u201d (Bucure\u015fti), \u201eVatra\u201d (T\u00e2rgu Mure\u015f). Este membru fondator (1998) al A.I.R. (Associazione Italiana di Romenistica), membru al \u201eRum\u00e4nisches Institut\u201d din Freiburg i. Br. (Germania), membru al I.C.M. (Istituto per gli Incontri Culturali Mitteleuropei) de la Gorizia, membru al Colegiului \u015etiin\u0163ific al INMER (Institutul Na\u0163ional pentru Memoria Exilului Rom\u00e2nesc) din Bucure\u015fti. Statul Rom\u00e2n i-a acordat \u00een 2003 Ordinul Na\u0163ional \u201ePentru Merit\u201d \u00een grad de Comandor. Odat\u0103 cu \u00eencheierea activit\u0103\u0163ii sale didactice, i-a fost conferit\u0103 din partea Universit\u0103\u0163ii din Padova calitatea de \u201eStudioso senior dello Studium patavinum\u201d (2017). Printre volumele sale publicate se num\u0103r\u0103: <em>Il terrore della storia. Genesi e significato dell\u2019antistoricismo di Mircea Eliade<\/em>, Torino, 1982, sau <em>Mircea Eliade e l\u2019Italia<\/em> (\u00een colab. cu M. Mincu), Milano, 1987; a \u00eengrijit edi\u0163iile \u015fi traducerile italiene a numeroase opere de Mircea Eliade:<em> Spezzare il tetto della casa<\/em>, Milano, 1988; <em>Il mito della reintegrazio\u00adne<\/em>, Milano, 1989; <em>I riti del costruire<\/em>, Milano, 1990; <em>Il romanzo dell\u2019adole\u00adscente miope<\/em>, Milano, 1992<em>; Le promesse dell\u2019equinozio<\/em><em>. Memorie<\/em> <em>1.<\/em> <em>1907-1937<\/em>, Milano, 1995; <em>Le messi del solstizio. Memorie 2. 1937-1960<\/em>, Milano, 1995; <em>Oceanografia<\/em>, Milano, 2007; <em>Fragmentarium<\/em>, Milano, 2008; <em>Diario portoghese<\/em>, Milano, 2009; <em>Gaudeamus<\/em>, Milano, 2012; <em>Gli huligani<\/em>, Milano, 2016. \u00cen prezent \u00eengrije\u015fte (\u00eempreun\u0103 cu Dario M. Cosi \u015fi Luigi Saibene) edi\u0163ia tematic\u0103 italian\u0103 \u015fi european\u0103 a monumentalei <em>Encyclopedia of Religion <\/em>(New York, 1987), coordonat\u0103 de M. Eliade, din care au ap\u0103rut p\u00e2n\u0103 acum paisprezece volume (din 16) la editura Jaca Book din Milano.<\/p>\n<p><strong>Roberto SCAGNO<\/strong>\u00a0si \u00e8 laureato in Filosofia presso l\u2019Universit\u00e0 di Torino, \u00e8 stato Ricercatore di Storia delle Religioni nella Facolt\u00e0 di Lettere e Filosofia dell\u2019Universit\u00e0 di Torino (1976-1993) e dall\u2019a.a. 1993-1994 Professore associato di Lingua e Letteratura Romena nella Facolt\u00e0 di Lettere e Filosofia dell\u2019Universit\u00e0 di Padova. Si \u00e8 occupato del pensiero e dell\u2019opera di Mircea Eliade e in partico\u00adlare del periodo romeno della sua formazione e della sua produzione giovanile; della metodologia della scienza delle religioni e in special modo del problema del Simbolo religioso tra Oriente e Occidente; della filosofia romena tra le due guerre mondiali; di alcuni temi simbolici nella poesia di Mihai Eminescu; della relazione \u201cautoctonismo-occidentalismo\u201d nella cultura e nella letteratura romena interbellica; della narrativa fantastica romena, nonch\u00e9 di aspetti multipli legati ai rapporti culturali italo-romeni. \u00c8 stato il coordinatore responsabile dei programmi europei \u201cTempus\u201d (1995-1998) e \u201cSocrates\u201d\/\u201cErasmus\u201d (dal 1998) all\u2019interno dell\u2019Universit\u00e0 di Padova per l\u2019area di Romenistica. Fa parte del comitato scientifico delle riviste \u201cStudi italo-romeni\u201d (Cluj), \u201cNew International Journal of Romanian Studies\u201d (Bucarest), \u201cVatra\u201d (T\u00e2rgu Mure\u015f). Socio fondatore (1998) dell\u2019A.I.R. (Associazione Italiana di Romenistica), \u00e8 inoltre socio del \u201cRum\u00e4nisches Institut\u201d di Freiburg i. Br. (Germania), socio dell\u2019I.C.M. (Istituto per gli Incontri Culturali Mitteleuropei) di Gorizia, membro del Collegio Scientifico dell\u2019INMER (Istituto Nazionale per la Memoria dell\u2019Esilio Romeno) di Bucarest. Lo Stato Romeno gli ha conferito nel 2003 l\u2019Ordine Nazionale \u201cAl Merito\u201d in grado di Commendatore. In quiescenza dal 1 ottobre 2016, Roberto Scagno \u00e8 stato insignito da parte dell\u2019Universit\u00e0 di Padova del riconoscimento \u201cStudioso senior dello Studium patavinum\u201d (febbraio 2017). Ha pubblicato tra l\u2019altro: <em>Il terrore della storia. Genesi e significato dell\u2019antistoricismo di Mircea Eliade<\/em>, Torino, 1982; <em>Mircea Eliade e l\u2019Italia<\/em> (con M. Mincu), Milano, 1987; ha curato l\u2019edizione e traduzione italiana di numerose opere di Mircea Eliade:<em> Spezzare il tetto della casa<\/em>, Milano, 1988; <em>Il mito della reintegrazio\u00adne<\/em>, Milano, 1989; <em>I riti del costruire<\/em>, Milano, 1990; <em>Il romanzo dell\u2019adole\u00adscente miope<\/em>, Milano, 1992;<em> Le promesse dell\u2019equinozio<\/em><em>. Memorie<\/em> <em>1.<\/em> <em>1907-1937<\/em>, Milano, 1995; <em>Le messi del solstizio. Memorie 2. 1937-1960<\/em>, Milano, 1995; <em>Oceanografia<\/em>, Milano, 2007; <em>Fragmentarium<\/em>, Milano, 2008; <em>Diario portoghese<\/em>, Milano, 2009; <em>Gaudeamus<\/em>, Milano, 2012; <em>Gli huligani<\/em>, Milano, 2016. Attualmente sta curando (con Dario M. Cosi e Luigi Saibene) l\u2019edizione tematica italiana ed europea della <em>Encyclopedy of Religion <\/em>(New York, 1987), diretta da M. Eliade, della quale sono usciti finora quattordici volumi (dei 16 previsti) per i tipi della casa editrice Jaca Book di Milano.<\/p>\n<p><strong>Eugen SIMION<\/strong>\u00a0(n. 1933) este unul dintre cei mai proeminen\u021bi critici \u015fi istorici literari ai literaturii rom\u00e2ne postbelice, eseist, profesor universitar, academician \u015fi editor. \u00centre 1998 \u015fi 2006 a fost pre\u015fedintele Academiei Rom\u00e2ne, iar \u00een prezent este directorul Institutului de Istorie \u015fi Teorie literar\u0103 \u201eG. C\u0103linescu\u201d. Conduce, de asemenea, Funda\u0163ia Na\u0163ional\u0103 pentru \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Art\u0103, unde coordoneaz\u0103 colec\u0163ia de \u201eOpere fundamentale\u201d. Dintre volumele care l-au consacrat, amintim<em>: Proza lui Eminescu<\/em> (1964), <em>E. Lovinescu, scepticul m\u00e2ntuit<\/em> (1971), <em>Scriitori rom\u00e2ni de azi, I-IV<\/em> (1974-1989), <em>Diminea\u0163a poe\u0163ilor<\/em> (1980), <em>\u00centoarcerea autorului<\/em> (1998), <em>Fic\u0163iunea jurnalului intim<\/em> (2001), <em>Mircea Eliade, nodurile \u015fi semnele prozei <\/em>(2005), <em>T\u00e2n\u0103rul Eugen Ionescu<\/em> (2006), <em>Cioran \u2013 o mitologie a nedes\u0103v\u00e2r\u015firilor<\/em> (2014) \u0219.a.<\/p>\n<p><strong>Eugen SIMION <\/strong>(1933) \u00e8 uno dei critici e degli storici letterari di maggiore spicco della letteratura romena postbellica, saggista, professore ordinario, accademico ed editore. Tra il 1998 e il 2006, \u00e8 stato Presidente dell\u2019Accademia Romena, e attualmente ricopre la carica di Direttore dell\u2019Istituto di Storia e Teoria letteraria \u201cG. C\u0103linescu\u201d. Dirige, inoltre, la Fondazione Nazionale per la Scienza e l\u2019Arte, dove coordina la collezione de \u201eOpere fundamentale\u201d. Dintre volumele care l-au consacrat, amintim<em>: Proza lui Eminescu<\/em> (1964), <em>E. Lovinescu, scepticul m\u00e2ntuit<\/em> (1971), <em>Scriitori rom\u00e2ni de azi, I-IV<\/em> (1974-1989), <em>Diminea\u0163a poe\u0163ilor<\/em> (1980), <em>\u00centoarcerea autorului<\/em> (1998), <em>Fic\u0163iunea jurnalului intim<\/em> (2001), <em>Mircea Eliade, nodurile \u015fi semnele prozei <\/em>(2005), <em>T\u00e2n\u0103rul Eugen Ionescu<\/em> (2006), <em>Cioran \u2013 o mitologie a nedes\u0103v\u00e2r\u015firilor<\/em> (2014) ed altri.<\/p>\n<p><strong>Pavel \u0218U\u0218AR\u0102<\/strong>\u00a0este critic \u0219i istoric de art\u0103, scriitor \u0219i publicist, precum \u0219i cercet\u0103tor la Institutul de Istoria Artei \u201eG. Oprescu\u201d al Academiei Rom\u00e2ne. Specializat \u00een arta contemporan\u0103, Pavel \u0218u\u0219ar\u0103 este autorul unui important album monografic despre opera pictorului Corneliu Baba (2001), precum \u0219i al c\u00e2torva volume de poezii, dintre care amintim: <em>Regula jocului<\/em>, 1996; <em>Urmuz \u2013 E vremea rozelor ce mor<\/em> (satire \u0219i parodii politice), 1998; <em>Veto<\/em> (poeme \u00een proz\u0103), l998; <em>Tetraktys<\/em>, 2000; <em>Sinuciderea se am\u00e2n\u0103<\/em> (proz\u0103 scurt\u0103), 2003; <em>Universul din Cu\u0219c\u0103<\/em> (poem), edi\u021bie bibliofil\u0103, 2010. A debutat cu poezie \u00een <em>Almanahul literar<\/em> (1978) \u0219i cu texte critice despre art\u0103 \u00een revista <em>Arta<\/em> (1982). A avut numeroase colabor\u0103ri cu studii \u0219i articole de art\u0103 plastic\u0103, poezie, proz\u0103, eseu, articole polemice \u0219i de angajament civic la revistele: <em>Arta<\/em>, <em>Almanahul Arta<\/em>, <em>Artelier<\/em>, <em>Balkon<\/em>, <em>Contrapunct<\/em>, <em>22<\/em>, <em>Dilema veche<\/em>, <em>Rom\u00e2nia literar\u0103<\/em>, <em>Apostrof<\/em>, <em>Observator cultural<\/em> \u0219.a.<\/p>\n<p><strong>Pavel \u0218U\u0218AR\u0102<\/strong>\u00a0\u00e8 critico e storico dell\u2019arte, scrittore e pubblicista, ma anche ricercatore presso l\u2019Istituto di Storia dell\u2019Arte \u201cG. Oprescu\u201d dell\u2019Accademia Romena. Esperto in arte contemporanea, Pavel \u0218u\u0219ar\u0103 \u00e8 l\u2019autore di un importante album monografico dedicato all\u2019opera del pittore Corneliu Baba (2001), nonch\u00e9 di alcuni volumi di poesia, tra cui si segnalano: <em>Regula jocului<\/em>, 1996; <em>Urmuz \u2013 E vremea rozelor ce mor<\/em> (satire e parodie politiche), 1998; <em>Veto<\/em> (poemi in prosa), l998; <em>Tetraktys<\/em>, 2000; <em>Sinuciderea se am\u00e2n\u0103<\/em> (prosa breve), 2003; <em>Universul din Cu\u0219c\u0103<\/em> (poema) in edizione bibliofila, 2010. Ha esordito con versi nell\u2019\u201cAlmanahul literar\u201d (1978) e con contributi critici sull\u2019arte nella rivista \u201cArta\u201d (1982). Ha collaborato con numerosi saggi e articoli riservati all\u2019arte plastica e figurativa, con poesia, prosa, saggi, interventi polemici e articoli volti a testimoniare l\u2019impegno civile dell\u2019autore con le riviste: \u201cArta\u201d, \u201cAlmanahul Arta\u201d, \u201cArtelier\u201d, \u201cBalkon\u201d, \u201cContrapunct\u201d, \u201c22\u201d, \u201cDilema veche\u201d, \u201cRom\u00e2nia literar\u0103\u201d, \u201cApostrof\u201d, \u201cObservator cultural\u201d.<\/p>\n<p>N\u0103scut \u00een 1945 la Gala\u0163i, <strong>Virgil T\u0102NASE<\/strong>\u00a0este un autor \u015fi regizor de teatru, distins \u00een Fran\u0163a cu titlul de Ofi\u0163er al Artelor \u015fi Literelor. I s-au decernat Premiul de literatur\u0103 al Uniunii Latine, iar \u00een Rom\u00e2nia, Premiul de Dramaturgie al Academiei Rom\u00e2ne, Premiul \u201e\u015eerban Cioculescu\u201d al Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, premiul de proz\u0103 al revistei \u201eConvorbiri literare\u201d \u0219i premiul APLER \u201eCartea anului\u00a02015\u201d. Dup\u0103 studii de litere la Universitatea din Bucure\u015fti \u015fi de regie de teatru la IATC, \u00ee\u015fi sus\u0163ine doctoratul la \u00c9cole de Hautes Etudes de la Paris cu o tez\u0103 despre semiologia regiei de teatru, coordonat\u0103 de Roland Barthes. Devenind un opozant f\u0103\u0163i\u015f al autorit\u0103\u0163ilor statului totalitar rom\u00e2n, i se cere s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0163ara. \u00cen 1977 se stabile\u015fte la Paris, unde public\u0103 numeroase romane la editurile Gallimard, Flammarion, Hachette \u015fi Ramsey\/de Cortanze, dintre care amintim: <em>Apocalypse d\u2019un adolescent de bonne famille<\/em>,<em> L\u2019amour, l\u2019amour, roman sentimental<\/em>,<em> Ils refleurissent les pommiers sauvages<\/em>,<em> La vie myst\u00e9rieuse et terrifiante d\u2019un tueur anonyme<\/em>,<em> Zo\u00efa<\/em>, <em>Le bal sur la go\u00e9lette du pirate aveugle <\/em>\u015fi <em>Le bal autour du diamant magique<\/em>. Dup\u0103 1989, multe dintre volumele sale de proz\u0103, teatru sau de studii au ap\u0103rut \u0219i \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Pred\u0103 arta teatral\u0103 \u00een diferite \u015fcoli de teatru \u015fi istoria artelor \u015fi spectacolului la Institutul Interna\u0163ional de Imagine \u015fi Sunet din Paris. A pus \u00een scen\u0103 circa 30 de spectacole \u00een Fran\u0163a \u015fi Rom\u00e2nia \u015fi a adaptat pentru scen\u0103 texte diverse, de la <em>Crim\u0103 \u015fi pedeaps\u0103<\/em> de Dostoievski sau <em>Povestirile de\u015fuchete<\/em> de Balzac la <em>\u00cen c\u0103utarea timpului pierdut<\/em> de Proust \u0219i <em>Micul Prin\u0163<\/em> de Saint-Exup\u00e9ry. \u00cen ultimii ani a publicat la editura Gallimard biografiile unor personalit\u0103\u0163i de seam\u0103: Cehov, Dostoievski, Camus, Saint-Exup\u00e9ry \u015fi Sf\u00e2ntul Francisc. Volumul s\u0103u autobiografic <em>Leap\u015fa pe murite<\/em> este consacrat \u201eafacerii T\u0103nase\u201d, adic\u0103 tentativei autorit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne de a-l asasina la Paris \u00een 1982, tentativ\u0103 pe care autorit\u0103\u0163ile franceze au f\u0103cut-o s\u0103 e\u015fueze, denun\u0163\u00e2nd la nivel de stat regimul politic al pre\u015fedintelui Ceau\u015fescu.<\/p>\n<p>Nato a Gala\u0163i nel 1945, <strong>Virgil T\u0102NASE<\/strong>\u00a0\u00e8 autore e regista di teatro, insignito in Francia del titolo di Ufficiale dell\u2019Ordine delle Arti e delle Lettere. Gli sono stati assegnati il Premio per la letteratura dell\u2019Unione Latina e, in Romania, il Premio per la Drammaturgia dell\u2019Accademia Romena, il Premio \u201c\u015eerban Cioculescu\u201d del Museo Nazionale della Letteratura Romena, il Premio per la Prosa della rivista \u201cConvorbiri literare\u201d e il Premio dell\u2019Associazione delle Pubblicazioni Letterarie e degli Editori della Romania (APLER) \u201cIl libro dell\u2019anno 2015\u201d. Dopo aver studiato lettere all\u2019Universit\u00e0 di Bucarest e regia teatrale presso l\u2019Istituto di Arte Teatrale e Cinematografica (IATC), conseguir\u00e0 il dottorato presso L\u2019\u00c9<em>cole des hautes \u00e9tudes<\/em> di Parigi con una tesi riguardante la semiotica teatrale, diretta da Roland Barthes. Poich\u00e9 era diventato un oppositore veemente delle autorit\u00e0 dello stato totalitario romeno, gli venne chiesto di lasciare il Paese. Nel 1977 si stabilisce a Parigi, dove pubblica numerosi romanzi presso Gallimard, Flammarion, Hachette e Ramsey\/de Cortanze, tra cui si ricordano: <em>Apocalypse d\u2019un adolescent de bonne famille<\/em>,<em> L\u2019amour, l\u2019amour, roman sentimental<\/em>,<em> Ils refleurissent les pommiers sauvages<\/em>,<em> La vie myst\u00e9rieuse et terrifiante d\u2019un tueur anonyme<\/em>,<em> Zo\u00efa<\/em>, <em>Le bal sur la go\u00e9lette du pirate aveugle <\/em>e <em>Le bal autour du diamant magique<\/em>. Dopo il 1989 molti dei suoi volumi di prosa, teatro e saggistica sono stati pubblicati anche in romeno. Insegna arte teatrale in diverse scuole di teatro e Storia delle Arti e dello Spettacolo all\u2019Istituto Internazionale dell\u2019Immagine e del Suono a Parigi. Ha diretto circa 30 spettacoli in Francia e in Romania e ha adattato per la scena diversi testi letterari, tra cui <em>Delitto e castigo <\/em>di <em>Dostoevskij, Le sollazzevoli istorie di<\/em> Balzac, <em>Alla ricerca del tempo perduto<\/em> di Proust e <em>Il piccolo principe<\/em> di Saint-Exup\u00e9ry. Negli ultimi anni ha pubblicato presso Gallimard le biografie di alcune importanti personalit\u00e0: <em>\u010cechov<\/em>,<em> Dostoevskij<\/em><em>, Camus<\/em><em>, Saint-Exup\u00e9ry <\/em><em>e San Francesco. <\/em><em>Il volume autobiografico Leap\u015fa pe murite<\/em><em> \u00e8 dedicato all\u2019\u201caffaire T\u0103nase\u201d, ovevro al tentativo da parte delle autorit\u00e0 romene di assassinarlo a Parigi nel 1982, tentativo sventato dalle autorit\u00e0 francesi le quali hanno successivamente denunciato il regime politico del dittatore Ceau\u015fescu.<\/em><\/p>\n<p><strong>Valeria TOCCO<\/strong>\u00a0pred\u0103 literatur\u0103 portughez\u0103 \u00een calitate de Prof. Univ. Dr. \u00een cadrul Departamentului de Filologie, Literatur\u0103 \u015fi Lingvistic\u0103 al Universit\u0103\u0163ii din Pisa, care i-a \u00eencredin\u0163at \u015fi disciplina Limba Portughez\u0103, la nivelul studiilor de Licen\u0163\u0103 \u015fi Master. \u00cen paralel cu lucr\u0103ri \u00een domeniul lingvistic \u015fi traductologic, \u015fi cu contribu\u0163ii pe teme ale literaturii moderne \u015fi contemporane (E\u00e7a de Queir\u00f3s, modernism \u015fi avangard\u0103, romanul despre r\u0103zboiul colonial, problematici din sfera istoriei politico-culturale, variante auctoriale, opera lui Fernando Pessoa), s-a dedicat unor cercet\u0103ri referitoare la secolele XVI-XVII, produc\u00e2nd lucr\u0103ri cu caracter \u00een special filologic despre poezia <em>palaciana<\/em>, despre lirica alegoric\u0103 \u015fi sapien\u0163ial\u0103, petrarchism, literatura pedagogic-politic\u0103, nuvela sentimental\u0103. A dedicat scriitorului Lu\u00eds de Cam\u00f5es numeroase studii, printre care edi\u0163ia comentat\u0103 a poemului epic <em>Os Lus\u00edadas<\/em> (Milano, 2001) \u015fi o monografie asupra tradi\u0163iei manuscrise a operei (Coimbra, 2012). Este autoarea lucr\u0103rii <em>Breve<\/em> <em>storia della letteratura portoghese dalle origini ai giorni nostri<\/em> (Roma, 2011). Dintre studiile sale, se mai men\u0163ionez\u0103 <em>Gli Inferni d\u2019amore portoghesi e la tradizione allegorica europea<\/em>, \u00een \u201eRendiconti\u201d, Istituto Lombardo di Scienze e Lettere. Accademia di Scienze e Lettere. Classe di Lettere e Scienze Morali e Storiche (1993) \u015fi, \u00een domeniul lingvistic, <em>Variazione linguistica nello spazio lusofono europeo<\/em>, T.E.P., Pisa, 2004. \u00cen 2011 a c\u00e2\u015ftigat premiul I pentru traducere de poezie la sec\u0163iunea Macrolibrarsi a Premiului Literar \u201eCitt\u00e0 di Forl\u00ec\u201d (edi\u0163ia a VIII-a).<\/p>\n<p><strong>Valeria TOCCO<\/strong>\u00a0\u00e8 Professore Ordinario di Letteratura Portoghese al Dipartimento di Filologia, Letteratura e Linguistica dell\u2019Universit\u00e0 di Pisa, dove tiene per affidamento l\u2019insegnamento di Lingua Portoghese, per le lauree triennali e magistrali. Oltre a lavori di ambito linguistico e traduttologico, e interventi su temi moderni e contemporanei (E\u00e7a de Queir\u00f3s, Primo Modernismo e avanguardia, romanzo sulla guerra coloniale, problematiche di storia politico-culturale, varianti d\u2019autore, Fernando Pessoa), si \u00e8 dedicata a ricerche relative ai secoli XVI-XVII, producendo lavori di taglio prevalentemente filologico su poesia <em>palaciana<\/em>, poesia allegorica e sapienziale, petrarchismo, letteratura pedagogico-politica, novella sentimentale. Ha dedicato a Lu\u00eds de Cam\u00f5es numerosi studi, tra cui l\u2019edizione commentata del poema epico <em>Os Lus\u00edadas<\/em> (Milano, 2001), e una monografia sulla tradizione manoscritta del poema (Coimbra, 2012). \u00c8 autrice di una <em>Breve<\/em> <em>storia della letteratura portoghese dalle origini ai giorni nostri<\/em> (Roma, 2011). Tra i suoi studi, si citano ancora <em>Gli Inferni d\u2019amore portoghesi e la tradizione allegorica europea<\/em>, in \u201cRendiconti\u201d, Istituto Lombardo di Scienze e Lettere. Accademia di Scienze e Lettere. Classe di Lettere e Scienze Morali e Storiche, 1993 e, nell\u2019ambito linguistico, <em>Variazione linguistica nello spazio lusofono europeo<\/em>, T.E.P., Pisa, 2004. Nel 2011 ha vinto il primo premio di traduzione poetica nella sezione Macrolibrarsi del Premio Letterario Citt\u00e0 di Forl\u00ec (8.a edizione).<\/p>\n<p><strong>Matei VI\u0218NIEC<\/strong>, poet, dramaturg, romancier, s-a n\u0103scut \u00een 1956 la R\u0103d\u0103u\u0163i, \u00een Bucovina, ora\u015f fabulos, t\u0103iat \u00een dou\u0103 (cu tot cu cimitir) de o cale ferat\u0103 pe care toat\u0103 lumea o recunoa\u015fte acum ca fiind axa de simetrie a lumii. A scris poezie \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie, a debutat \u00een revista\u00a0<em>Luceaf\u0103rul<\/em>\u00a0\u00een 1972 \u015fi apoi \u00een volum \u00een 1980. A studiat filozofia la Bucure\u015fti, a devenit membru fondator al\u00a0<em>Cenaclului de luni<\/em>, s-a remarcat ca dramaturg chiar \u015fi c\u00e2nd piesele \u00eei erau interzise. A crezut \u00een rezisten\u0163a cultural\u0103, \u00een for\u0163a cuv\u00e2ntului, \u00een capacitatea literaturii de a capta mai bine dec\u00e2t orice alt\u0103 disciplin\u0103 contradic\u0163iile din noi \u015fi din lumea \u00een care tr\u0103im. Din 1987 tr\u0103ie\u015fte la Paris \u015fi scrie teatru \u00een francez\u0103. De atunci numele s\u0103u s-a aflat pe afi\u015fe \u00een peste 40 de \u0163\u0103ri. Din 1990 lucreaz\u0103 ca jurnalist la Radio France Internationale. \u00cen Fran\u0163a piesele sale sunt editate la Actes-Sud Papiers, Lansman, L\u2019Harmattan, Espace d\u2019un Instant. \u00centre dou\u0103 \u0163\u0103ri, \u00eentre dou\u0103 culturi, \u00eentre limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi cea francez\u0103, Matei Vi\u015fniec circul\u0103, trece de la un gen literar la altul, caut\u0103 \u015fi experimenteaz\u0103 cuv\u00e2ntul sub semnul unui ideal care \u0163ine de sens \u015fi de irepetabilitate.<\/p>\n<p>C\u00e2teva apari\u0163ii editoriale recente \u00een Rom\u00e2nia: la Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103:\u00a0<em>P\u0103ianjenul \u00een ran\u0103<\/em>\u00a0(teatru), 2007;\u00a0<em>Groapa din tavan<\/em>\u00a0(teatru), 2007;\u00a0<em>Omul pubel\u0103 &amp; Femeia ca un c\u00e2mp de lupt\u0103<\/em>\u00a0(teatru), 2007;\u00a0<em>Cafeneaua Pas-Parol<\/em>\u00a0(roman), 2008;\u00a0<em>Sindromul de panic\u0103 \u00een Ora\u015ful Luminilor<\/em>\u00a0(roman), 2009;\u00a0<em>Domnul K. Eliberat <\/em>(roman), 2010;\u00a0<em>La mas\u0103 cu Marx<\/em>\u00a0(poezie), 2011. La Editura Paralela 45:\u00a0<em>Ora\u015ful cu un singur locuitor<\/em>\u00a0(antologie de poezie), 2005;\u00a0<em>Mansard\u0103 la Paris cu vedere spre moarte<\/em>\u00a0(teatru), 2005;\u00a0<em>Omul cu o singur\u0103 arip\u0103<\/em>\u00a0(teatru), 2006;\u00a0<em>Istoria comunismului povestit\u0103 pentru bolnavii mintal<\/em>\u00a0(teatru), 2007;\u00a0<em>Imagineaz\u0103-\u0163i c\u0103 e\u015fti Dumnezeu<\/em>\u00a0(teatru), 2008;\u00a0<em>Frumoasa c\u0103l\u0103torie a ur\u015filor panda povestit\u0103 de un saxofonist care avea o iubit\u0103 la Frankfurt &amp; Femeia \u0163int\u0103 \u015fi cei zece aman\u0163i<\/em>\u00a0(teatru), 2008;\u00a0<em>Occident Express &amp; Despre senza\u0163ia de elasticitate c\u00e2nd p\u0103\u015fim peste cadavre<\/em>\u00a0(teatru), 2009;\u00a0<em>Omul din cerc<\/em>\u00a0(antologie de teatru scurt), 2011. La Editura Humanitas:\u00a0<em>Ma\u015fin\u0103ria Cehov &amp; Despre fragilitatea pesc\u0103ru\u015filor \u00eemp\u0103ia\u0163i<\/em>\u00a0(teatru), 2008; <em>Scrisori de dragoste c\u0103tre o prin\u0163es\u0103 chinez\u0103<\/em>, 2011;<em> Trilogia balcanic\u0103<\/em>, 2016.<\/p>\n<p><strong>Matei VI\u0218NIEC<\/strong>\u00a0\u2013 poeta, drammaturgo e romanziere \u2013 \u00e8 nato nel 1956 nella regione Bucovina, a R\u0103d\u0103u\u0163i, citt\u00e0 favolosa, tagliata in due (insieme al cimitero) da una ferrovia, riconosciuta da tutti come asse di simmetria del mondo. Inizia a scrivere versi sin dall\u2019infanzia. Esordisce nel 1972 nella rivista \u201cLuceaf\u0103rul\u201d e il suo debutto in volume risale al 1980. Studia Filosofia all\u2019Universit\u00e0 di Bucarest e diventa membro fondatore del <em>Cenacolo del Luned\u00ec<\/em>, facendosi notare come drammaturgo, anche se a quei tempi le sue <em>pi\u00e8ces<\/em> erano soggette a censura. Ha creduto nella resistenza culturale, nella forza delle parole, nella capacit\u00e0 della letteratura di percepire, meglio di ogni altra disciplina, le contraddizioni degli esseri umani e del mondo in cui essi vivono. Dal 1987 vive a Parigi e scrive le sue opere teatrali in francese. Da allora il suo nome \u00e8 presente nei cartelloni di teatri appartenenti a pi\u00f9 di 40 paesi. Dal 1990 lavora come giornalista alla Radio France Internationale. In Francia le sue opere drammaturgiche sono state pubblicate dalle case editrici Actes-Sud Papiers, Lansman, L\u2019Harmattan ed Espace d\u2019un Instant. Matei Vi\u0219niec viaggia fra due paesi, fra due culture, fra la lingua romena e quella francese, passando da un genere letterario all\u2019altro, e, allo stesso tempo, cerca e sperimenta la parola all\u2019insegna di un ideale che ha come finalit\u00e0 il senso e l\u2019irripetibilit\u00e0.<\/p>\n<p>Tra i suoi volumi recenti, pubblicati in Romania, si ricordano: presso la Casa Editrice Cartea Rom\u00e2neasc\u0103:\u00a0<em>P\u0103ianjenul \u00een ran\u0103<\/em>\u00a0(teatro), 2007;\u00a0<em>Groapa din tavan<\/em>\u00a0(teatro), 2007;\u00a0<em>Omul pubel\u0103 &amp; Femeia ca un c\u00e2mp de lupt\u0103<\/em>\u00a0(teatro), 2007;\u00a0<em>Cafeneaua Pas-Parol<\/em>\u00a0(romanzo), 2008;\u00a0<em>Sindromul de panic\u0103 \u00een Ora\u015ful Luminilor<\/em>\u00a0(romanzo), 2009;\u00a0<em>Domnul K. <\/em><em>e<\/em><em>liberat <\/em>(romanzo), 2010;\u00a0<em>La mas\u0103 cu Marx<\/em>\u00a0(poesia), 2011. Presso la Casa Editrice Editura Paralela 45:\u00a0<em>Ora\u015ful cu un singur locuitor<\/em>\u00a0(antologia di versi), 2005;\u00a0<em>Mansard\u0103 la Paris cu vedere spre moarte<\/em>\u00a0(teatro), 2005;\u00a0<em>Omul cu o singur\u0103 arip\u0103<\/em>\u00a0(teatro), 2006;\u00a0<em>Istoria comunismului povestit\u0103 pentru bolnavii mintal<\/em>\u00a0(teatro), 2007;\u00a0<em>Imagineaz\u0103-\u0163i c\u0103 e\u015fti Dumnezeu<\/em>\u00a0(teatro), 2008;\u00a0<em>Frumoasa c\u0103l\u0103torie a ur\u015filor panda povestit\u0103 de un saxofonist care avea o iubit\u0103 la Frankfurt &amp; Femeia \u0163int\u0103 \u015fi cei zece aman\u0163i<\/em>\u00a0(teatro), 2008;\u00a0<em>Occident Express &amp; Despre senza\u0163ia de elasticitate c\u00e2nd p\u0103\u015fim peste cadavre<\/em>\u00a0(teatro), 2009;\u00a0<em>Omul din cerc<\/em>\u00a0(antologia di brevi opere teatrali), 2011. Presso la Casa Editrice Humanitas:\u00a0<em>Ma\u015fin\u0103ria Cehov &amp; Despre fragilitatea pesc\u0103ru\u015filor \u00eemp\u0103ia\u0163i<\/em>\u00a0(teatro), 2008; <em>Scrisori de dragoste c\u0103tre o prin\u0163es\u0103 chinez\u0103<\/em>, 2011;<em> Trilogia balcanic\u0103<\/em>, 2016.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, \u00eempreun\u0103 cu Academia Rom\u00e2n\u0103 \u2013 Sec\u021bia de Filologie \u0219i Literatur\u0103 \u0219i Sec\u021bia de Arte, Arhitectur\u0103&#8230;<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":3496,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[],"class_list":["post-3489","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3489","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3489"}],"version-history":[{"count":11,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3489\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3589,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3489\/revisions\/3589"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3496"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3489"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3489"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3489"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}