{"id":35761,"date":"2025-04-01T13:26:16","date_gmt":"2025-04-01T10:26:16","guid":{"rendered":"https:\/\/mnlr.ro\/?p=35761"},"modified":"2025-04-30T11:26:05","modified_gmt":"2025-04-30T08:26:05","slug":"expozitia-de-pictura-anastasis-a-artistei-iris-bianca-teodorescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/expozitia-de-pictura-anastasis-a-artistei-iris-bianca-teodorescu\/","title":{"rendered":"Expozi\u021bia de pictur\u0103 Anastasis a artistei Iris Bianca Teodorescu"},"content":{"rendered":"

Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne v\u0103 invit\u0103 la vernisajul expozi\u021biei de pictur\u0103 Anastasis<\/em> a artistei Iris Bianca Teodorescu, care va avea loc luni, 7 aprilie 2025<\/strong>, ora 18.30<\/strong>, la sediul Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne din Calea Grivi\u021bei 64-66.<\/p>\n

Prezint\u0103: criticul de art\u0103 Amelia Dinc\u0103.<\/p>\n

Invitat: Gabriel Smoleac<\/p>\n

\u201eIris Bianca Teodorescu<\/strong> prezint\u0103 publicului lucr\u0103ri inspirate din specificitatea exotic\u0103 a M\u0103rii Egee, cu o abunden\u021b\u0103 de culoare demn\u0103 de remarcat, picturalitatea fiind direct influen\u021bat\u0103 de atmosfera de vis, de lumina dispersat\u0103 \u00een infinite reflexe, imprimate pe paleta elaborat\u0103 a artistei. Acesteia \u00eei place s\u0103 priveasc\u0103 misterele spa\u021biului acvatic din care \u00ee\u0219i extrage subiectele, receptate ca prelungiri ale acestui t\u0103r\u00e2m al miracolelor \u00een pictura sa \u0219i ca un izvor nesecat de inspira\u021bie pentru spiritul cercet\u0103tor al artistei, care c\u0103ut\u0103 aici un refugiu mental \u0219i o binecuv\u00e2ntare. Dominate de lini\u0219te, lucr\u0103rile interfereaz\u0103 cu mai vechi preocup\u0103ri pentru orizonturi cromatice, ale c\u0103ror frumuse\u021bi \u0219i taine sunt inspirate de t\u0103r\u00e2murile Greciei. Inconfundabil\u0103 \u00een reprezent\u0103rile de acest gen, Iris Bianca Teodorescu opereaz\u0103 cu enun\u021buri vizuale simple, c\u0103rora le confer\u0103 o vibrant\u0103 materialitate cromatic\u0103. Marea Egee nu este doar un pretext pentru\u00a0 aspectele peisagistice, este chiar elementul de identitate al unei importante perioade de crea\u021bie a artistei. Fiecare lucrare finalizat\u0103 la malul M\u0103rii Egee este un cumul de sentimente, tr\u0103d\u00e2nd orizonturile deschise spre infinite lumi, care tr\u0103iesc prin \u00eens\u0103\u0219i apeten\u021ba artistei de a-\u0219i valorifica experien\u021ba \u00eentre gestul ludic \u0219i forma liric\u0103, pe care o dob\u00e2ndesc imaginile sale pictate. Prima impresie atunci c\u00e2nd prive\u0219ti pictura lui Iris Bianca Teodorescu este voca\u021bia contempl\u0103rii, una l\u0103untric\u0103 \u0219i miraculoas\u0103, care irumpe cromatic pe p\u00e2nz\u0103\u00a0 atunci c\u00e2nd atmosfera peisajelor grece\u0219ti \u0219i vene\u021biene o determin\u0103 pe artist\u0103 s\u0103 fac\u0103 portretul unei naturi exteriorizat\u0103 mai mult din lumea sa interioar\u0103, dec\u00e2t din concrete\u021bea motivului pictural. Fiind prin excelen\u021b\u0103 o colorist\u0103, lucr\u0103rile acesteia se caracterizeaz\u0103 prin surprinderea spa\u021biilor ample, care devin metafore pictate sub influen\u021ba luminii \u0219i a efectelor de atmosfer\u0103, filtrate senzorial. Peste acestea intervine particularitatea cromatic\u0103, pensula\u021bia \u0219i regimul structural al suprafe\u021bei, format uneori \u0219i din explicite caligrafii, descriind forme figurative \u00een c\u00e2mpuri de culoare expresionist-abstracte, care tr\u0103deaz\u0103 bucuria artistei de a lucra \u0219i a se confunda cu universul picturii ei. Aici, pasta are consisten\u021b\u0103 prin for\u021ba pigmentului utilizat, definit prin rozurile virate spre ro\u0219u sau violetul intens, \u00een nuan\u021be diverse, capt\u00e2nd subtilit\u0103\u021bi ale inciden\u021bei solare, apoi articul\u0103rile de brunuri extrem de delicate \u0219i tonalit\u0103\u021bi de albastru, revigor\u00e2nd discursul plastic prin sonorit\u0103\u021bile lui. Descoperim \u00een fiecare imagine o implicare transmundan\u0103<\/em> \u00een construc\u021bia registrelor unde timpul, de\u0219i nu st\u0103 \u00een loc, \u00eencorporeaz\u0103 \u00een dimensiunea lui o iluzie o ve\u0219niciei, domin\u00e2nd explor\u0103rile tectonice \u0219i acvatice, surprinse de artist\u0103 \u00een c\u0103l\u0103toriile de documentare. Plante exotice \u0219i o serie de \u021bestoase caretta, secven\u021be pitore\u0219ti inspirate de frumoasa Elad\u0103, se al\u0103tur\u0103 peisajelor vene\u021biene \u0219i m\u0103\u0219tilor de carnaval, unde aten\u021bia pentru o schematizare bazat\u0103 pe desen este mai pregnant\u0103. \u00cens\u0103, impresia de generozitate a gestului pictural, evident cu principii de elaborare bine st\u0103p\u00e2nite, atrage dup\u0103 sine o anumit\u0103 somptuozitate \u0219i senzualitate a culorii. Acordurile cromatice nea\u0219teptate evoc\u0103 disponibilitatea artistei spre experimentarea expresivit\u0103\u021bilor \u0219i a adnot\u0103rilor lirice, disimul\u00e2nd consisten\u021ba emo\u021bional\u0103 a compozi\u021biilor, ca reflex al afectivit\u0103\u021bii dintre artist\u0103 \u0219i energiile benefice ale naturii, prin metamorfozarea cerului cu p\u0103m\u00e2ntul. Acest ultim aspect se observ\u0103 mai ales \u00een seria de compozi\u021bii abstracte, unde centrele de interes ale lucr\u0103rilor par a absorbi\u00a0 materia cosmic\u0103, stabilind coresponden\u021be \u00eentre lumi nev\u0103zute \u0219i cre\u00e2nd iluzia unor geneze. Din dimensiunea osmotic\u0103 a elementelor naturii deducem c\u0103 acea cordialitatea dintre artist\u0103 \u0219i Dumnezeu este permanent implicat\u0103 pe p\u00e2nz\u0103, ca rezultat al dorin\u021bei de a idealiza prin armonie integrarea sa \u00een aceast\u0103 simbioz\u0103. Improviza\u021bia cromatic\u0103 din lucr\u0103rile abstracte urmeaz\u0103 cursul unei indezirabile plas\u0103ri cognitive a artistei \u00een zona cunoa\u0219terii spa\u021biilor abisale, aceste imagini prelungind istoria propriei spiritualit\u0103\u021bi. Esen\u021bializarea concretului, observat\u0103 \u0219i \u00een lucr\u0103ri mai vechi, unde conforma\u021bia realului a fost al\u0103turat\u0103 unor suprafe\u021be cromatice, lipsite de conforma\u021bii recognoscibile, a c\u0103ror stilizare este pornit\u0103 dintr-un con\u021binut figurativ, este elaborat\u0103 acum \u00een aceste vaste intervale de culoare. \u00cens\u0103 respingerea formei \u00eenseamn\u0103 o mai mare apropiere de atmosfera iluzorie a cerului, apei \u0219i p\u0103m\u00e2ntului, rela\u021bia dintre elementele primordiale decurg\u00e2nd dintr-o mai profund\u0103 \u00een\u021belegere a lumii, acest lucru ne\u00eensemn\u00e2nd marginalizarea naturii, ci dimpotriv\u0103, p\u0103trundea \u00een esen\u021ba ei, prin intermediul griurilor colorate, conexiunile stabilite cu aceste componente fiind o form\u0103 superioar\u0103 de autocunoa\u0219tere.<\/p>\n

Gabriel Smoleac<\/strong> este preocupat de spiritualitatea fiin\u021bei, iar lucr\u0103rile sale \u00een gresie reflect\u0103 tocmai interiorizarea \u0219i interoga\u021biile la care \u00eencearc\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 plasticianul, din perspectiva experien\u021bei existen\u021biale. Artist al actualului, acesta evoc\u0103 \u00een ceramica sa, dar \u0219i \u00een grafic\u0103, implica\u021bia pandemiei de Covid19, asupra mentalului colectiv, prin sugestii de claustrare a fiin\u021bei, surprins\u0103 \u00eentr-un parcurs intuitiv asupra propriului destin. \u00cen abordarea sa de factur\u0103 modern\u0103, modelajul se pliaz\u0103 pe forme generale, red\u00e2nd indicii din anatomia omului, din a c\u0103rei structur\u0103 se remarc\u0103 m\u00e2inile, cuprinz\u00e2nd materia carnal\u0103 \u00eentr-un mesaj subliminal. Acestea \u00eencorseteaz\u0103 capul \u0219i formeaz\u0103 cu simetria lor un abis, analog sufletul uman, Gabriel Smoleac induc\u00e2nd ideea de constr\u00e2ngere \u00eentr-o lume mai pu\u021bin liber\u0103, unde domin\u0103 agresiunea psihic\u0103 \u0219i fizic\u0103 asupra omului, prin diferite mijloace care induc frica. Oprindu-se deseori asupra destinului uman \u0219i folosindu-se de resursele culturale ale Apocalipsei, artistul schimb\u0103 uneori unghiul conceptual red\u00e2nd tragedia p\u0103c\u0103to\u0219ilor, pedepsi\u021bi ve\u0219nic pentru f\u0103r\u0103delegile s\u0103v\u00e2r\u0219ite, ideea concretiz\u00e2ndu-se sub forma unei stele funerare, pe care se afl\u0103 transpuse \u00een altorelief o serie de personaje. Lucrarea este organizat\u0103 \u00een trei registre, artistul l\u0103s\u00e2nd la vedere gr\u0103mada de corpuri aflate \u00een prim- plan, dar realizeaz\u0103 \u0219i o eleva\u021bie a monolitului tridimensional, pentru a spori sensul dramatic al momentului. Haosul ultim al omenirii, \u00een urma c\u0103ruia se va disemina binele de r\u0103u, surprinde dinamica trupurilor a\u0219ezate \u00eentr-o dezordine controlat\u0103 compozi\u021bional. Acesta este doar un fragment dintr-o ampl\u0103 lucrare, unde expresivitatea \u0219i mesajul se completeaz\u0103 \u00eentr-o abordare mult mai cuprinz\u0103toare.
\nPentru Gabriel Smoleac ideea de unicitate st\u0103 la baza grupajului de volume ceramice, al c\u0103ror concept se dezvolt\u0103 \u00eentr-o morfologie analiz\u00e2nd \u0219i fix\u00e2nd coresponden\u021be cu sinteza formei, dar \u0219i cu detaliul. Lucr\u0103rile par a fi g\u00e2ndite ca proiecte pentru spa\u021bii publice, monumentalitatea acestora venind din for\u021ba lor l\u0103untric\u0103, pun\u00e2nd \u00een eviden\u021b\u0103 \u0219i mai mult siguran\u021ba tehnic\u0103 a artistului care nu face compromisuri. Dac\u0103 suprafa\u021ba unor compozi\u021bii este \u0219lefuit\u0103 cu mare aten\u021bie, l\u0103s\u00e2nd spa\u021biul tridimensional s\u0103 fie expresiv \u0219i s\u0103 aduc\u0103 sugestii u\u0219or de \u00een\u021beles, altele sunt ritmate prin trasee repetitive de reliefuri, caden\u021b\u00e2nd prin alternan\u021b\u0103 lucr\u0103rile ce dau impresia c\u0103 se mi\u0219c\u0103 sau se afl\u0103 \u00een c\u0103dere, av\u00e2nd soliditatea monolitului sau greutatea ap\u0103s\u0103toare a materiei cosmice. Golurile con\u021binute, altern\u00e2nd cu mase \u00eempietrite de material ceramic, dau consisten\u021b\u0103 dinamicii structurale, av\u00e2nd ca punct de plecare geometrii bine calculate, ale c\u0103ror propor\u021bii se observ\u0103 \u00een reprezentarea armoniei de ansamblu, apoi a corpului uman, a diferitelor lui st\u0103ri dramatice, prezente \u00eentr-o crea\u021bie care are \u00een centrul s\u0103u omul, dislocat din firescul existen\u021bei. Claustrarea fiin\u021bei este problematizat\u0103 de artist \u00een contextul simptomelor lumii decadente, care \u00eel pun la zid pe individ, din perspectiv\u0103 social\u0103, sau \u00eel aduc \u00een situa\u021bia de a se autoizola, tocmai aceast\u0103 singur\u0103tate fiind evaluat\u0103 \u00een variate reprezent\u0103ri conceptuale \u0219i expresivit\u0103\u021bi formale \u0219i tehnice. Omul contemporan se afl\u0103 \u00een centrul viziunii plastice a lui Gabriel Smoleac, subzist\u00e2nd greut\u0103\u021bilor acestor vremuri \u0219i c\u0103ut\u00e2nd adev\u0103rul dincolo de lumea material\u0103. Limitele pe care individul este for\u021bat s\u0103 le ating\u0103 sunt rela\u021bionate nu numai cu natur\u0103 fizic\u0103, ci \u0219i cu cea psihic\u0103, implica\u021biile sociologice \u0219i politice asupra fiin\u021bei, fiind marcate de globalizarea, care implic\u0103 \u00een viziunea lui Gabriel Smoleac lipsa identit\u0103\u021bii, groapa comun\u0103 \u0219i, \u00een nu \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, purgatoriul. Nici liberul arbitru nu mai func\u021bioneaz\u0103, iar izolarea omului \u00een interiorul s\u0103u vine din propria inadaptabilitate la intemperiile exterioare, iar acest lucru este evocat prin atitudinea protectoare pe care persoanjele o au simbolic asupra sferei interiore, sugerat\u0103 de artist prin reprezentarea corpului ce pare a se mula pe un gol, sufletul, care este protejat de corpul fizic. \u00cens\u0103, atunci c\u00e2nd apar careiajele, \u00een care oamenilor le sunt constr\u00e2nse, ca \u00eentr-o \u00eenchisoare, trupul \u0219i sufletul, artistul ne spune c\u0103 aici nu mai exist\u0103 cale de \u00eentoarcere, capcanele aflate la tot pasul fiind periculoase \u0219i ireversibile.
\nCu surse \u00een anumite momente ale civiliza\u021biei, lucr\u0103rile lui Gabriel Smoleac se statorinicesc \u00een forme echilibrate, ale c\u0103ror \u00een\u021belesuri \u00ee\u0219i au izvorul \u00eentr-o documentare bine argumentat\u0103 pentru inten\u021biile artistului de a redefini puncte de cotitur\u0103 din parcusului istoric al omului, a\u0219ezat \u00een situa\u021bii care dep\u0103\u0219esc o simpl\u0103 observare a naturii problemei . La o citire rapid\u0103 a discursului plastic, observ\u0103m c\u0103 preocuparea plasticianului este rela\u021bionat\u0103 cu contexte tensionate, cu drama prin care omul a trecut de-a lungul istoriei pentru a triumfa \u0219i pentru a ne l\u0103sa nou\u0103 m\u0103rturii ale gloriei construit\u0103 pe suferin\u021b\u0103. Gabriel Smoleac evoc\u0103 tocmai aceast\u0103 antinomie a binelui \u0219i r\u0103ului, pe care a evoluat lumea noastr\u0103, av\u00e2nd ca esen\u021b\u0103 spiritul religios, care trebuie s\u0103 triumfe. \u00centemeindu-\u0219i estetica pe reprezentarea corpului uman \u0219i pe contextualizarea acestuia ca simbol, \u00eensemn \u0219i idee, artistul ceramist se folose\u0219te de implicarea bidimensionalului sub forma reliefului atunci c\u00e2nd volumele sale monolit au suprafe\u021be pe care trupul poate fi \u00eenserat \u00een stiliz\u0103ri din care rezult\u0103 o ritmic\u0103 a formelor conduse la limita abstractului. \u00cens\u0103 \u0219i rond-bossului cu poliaxialit\u0103\u021bi \u00eei acord\u0103 aten\u021bia cuvenit\u0103, curburi line \u00een implicarea variatelor materiale, apoi structuri brute, anexate celor detaliate, impun cercetarea sa pe drumul c\u0103ut\u0103rilor de expresivit\u0103\u021bi inedite. Complex construite, compozi\u021biile sunt g\u00e2ndite astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 primeze \u0219i tehnicul, nu numai esteticul, ordonarea elementelor fiind sus\u021binut\u0103 de schema prealabil\u0103, de g\u0103sire solu\u021biilor potrivite pentru transpunerea subiectului. De aceea, prin repetitivitatea configura\u021biilor, divers abordate, Gabriel Smoleac reu\u0219e\u0219te s\u0103 ne transmit\u0103 direct inten\u021biile care construiesc, prin modelarea corporal\u0103 a formei umane, trupuri f\u0103r\u0103 detalii, depersonalitate, \u00een diferite faze ale mi\u0219c\u0103rii. Acestea sunt folosite ca sugestii rezultate din adnot\u0103ri stilizate, p\u0103strate \u00een propor\u021biile anatomice. Umbre, penumbre \u0219i lumini, goluri \u0219i frize, rezultate din textur\u0103ri ale suprafe\u021bei, alterneaz\u0103 cu \u0219lefuirea des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 sau cu proiectarea unor discrete v\u0103luriri ale materialului ceramic. Al\u0103turate altor fizionomii ale corpulurilor de p\u0103s\u0103ri \u0219i animale, instalate \u00een geometrii, \u00eentr-un melanj al regnurilor, acestea fac mai incitant\u0103 g\u00e2ndirea plastic\u0103 a artistului \u00een ceea ce prive\u0219te c\u0103ut\u0103rile expresive. Rela\u021bia dintre form\u0103 \u0219i mesaj polemizeaz\u0103 pe marginea unui discurs vizual elaborat, care ajunge de la simple configura\u021bii moderne ale formei la implic\u0103ri care sunt dincolo de nota\u021biile vizuale \u0219i impresia imediat\u0103.\u201d\u00a0Ana Amelia Dinc\u0103<\/em><\/p>\n

Expozi\u021bia este organizat\u0103 \u00een parteneriat cu Uniunea Arti\u0219tilor Plastici din Rom\u00e2nia \u0219i poate fi vizitat\u0103 \u00een perioada 8\u00a0 – 28\u00a0 aprilie 2025, de mar\u021bi p\u00e2n\u0103 s\u00e2mb\u0103t\u0103, \u00een intervalul orar 12.00 – 20.00.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne v\u0103 invit\u0103 la vernisajul expozi\u021biei de pictur\u0103 Anastasis a artistei Iris Bianca Teodorescu, care va…<\/p>","protected":false},"author":13,"featured_media":35762,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[9,36],"tags":[],"class_list":["post-35761","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente","category-expozitii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35761","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=35761"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35761\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35955,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35761\/revisions\/35955"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/35762"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=35761"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=35761"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=35761"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}