{"id":36353,"date":"2025-06-29T01:48:13","date_gmt":"2025-06-28T22:48:13","guid":{"rendered":"https:\/\/mnlr.ro\/?p=36353"},"modified":"2025-06-29T01:48:13","modified_gmt":"2025-06-28T22:48:13","slug":"s-a-stins-romancierul-si-dramaturgul-virgil-tanase","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/s-a-stins-romancierul-si-dramaturgul-virgil-tanase\/","title":{"rendered":"S-a stins romancierul \u0219i dramaturgul Virgil T\u0103nase"},"content":{"rendered":"<p>S-a stins, la Paris, Virgil T\u0103nase, dup\u0103 o lung\u0103 b\u0103t\u0103lie cu o boal\u0103 incurabil\u0103. Ar fi \u00eemplinit, la 16 iulie, 80 de ani. A fost un scriitor deloc facil \u0219i un intelectual critic inaderent sub toate regimurile &#8211; comunist \u0219i postcomunist deopotriv\u0103. La mijlocul anilor \u201960 a fost exmatriculat de la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u021bii bucure\u0219tene, unde fusese admis \u00een 1963 (din 1970 s-a \u00eenscris la Institutul de Art\u0103 Teatral\u0103 \u0219i Cinematografic\u0103, sec\u021bia \u201eregie\u201d) pentru discu\u021bii \u201eneprincipiale\u201d despre Cioran \u0219i trimis s\u0103 lucreze ca betonist \u00een Gala\u021biul natal; recrutat, prin \u0219antaj, de poli\u021bia politic\u0103 pentru a-l supraveghea pe Marcel Petri\u0219or \u201edefecteaz\u0103\u201d rapid, iar tentativa de a publica \u00een Fran\u021ba, clandestin, un roman (\u201ePortrait d&#8217;homme \u00e0 la faux dans un paysage marin\u201d, 1976) \u00eel transform\u0103 \u00een \u201evecin\u201d cu Paul Goma pe radarele represiunii. Onirist t\u00e2rziu din grupul lui D. \u021aepeneag, a fost implicat la \u00eenceputul anilor \u201980 \u00eentr-o opera\u021biune rocambolesc\u0103, care a implicat un joc periculos (asumat) cu Securitatea \u0219i cu serviciile secrete franceze, \u00eencheiat cu expatrierea sa \u0219i cu anularea vizitei \u00een Rom\u00e2nia a pre\u0219edintelui Mitterand (episodul a fost relatat de VT cu mai multe ocazii &#8211; v. \u0219i vol. \u201eLeap\u0219a pe murite\u201d).<\/p>\n<p>Debutul s\u0103u editorial a fost, \u00een 1969, o&#8230; traducere din francez\u0103: \u201eDespre Racine\u201d de Roland Barthes &#8211; cu \u201eultimul\u201d Barthes \u00ee\u0219i va da, \u00een 1979, doctoratul \u00een semiologia \u0219i sociologia artei. Din 1999 a lucrat ca profesor la Interna\u021bional de Imagine \u0219i Sunet de la Paris. Dup\u0103 exilare, a desf\u0103\u0219urat &#8211; \u00een limba francez\u0103 &#8211; o activitate prodigioas\u0103 de prozator experimental (artist versatil \u0219i inovativ, a publicat aproape zece romane), dramaturg, regizor, jurnalist, traduc\u0103tor \u2013 \u0219i autotraduc\u0103tor, de studiat ca atare. \u00cen interiorul exilului \u0219i dup\u0103, a fost o personalitate \u00een r\u0103sp\u0103r cu maniheismele R\u0103zboiului Rece, ceea ce nu l-a avantajat. Dup\u0103 2010 s-a ilustrat, la Gallimard, ca autor de (excelente) biografii roman\u021bate, modele ale genului, despre mari scriitori (Dostoievski, Cehov, Camus, St. Exupery) \u0219i Sf. Francisc din Assisi. Multe din volumele sale au fost rescrise chiar de el \u00een rom\u00e2n\u0103 (oarecum ca \u00een cazul lui Panait Istrati, dar cu alte instrumente, mai sofisticate); \u201eL\u2019amour, l\u2019amour\u201d a fost tradus de Virgil T\u0103nase ca \u201eEven\u021bia Mih\u0103escu: Tratatul dumneaei de c\u0103l\u0103torie exotic\u0103 la ceasul nun\u021bii sale dintr-un secol revolut\u201d; amplul roman \u201eZoia\u201d \u0219i \u201eApocalipsa unui adolescent de familie\u201d sunt, deja, scrieri-fanion. Acum zece ani am avut ocazia s\u0103 prezint, la Bucure\u0219ti, traducerea rom\u00e2neasc\u0103 a altor dou\u0103 romane post-onirice, autotraduse \u0219i ele: \u201eAu \u00eenflorit iar vi\u015finii \u015fi merii\u201d \u015fi \u201eBalul de pe goeleta piratului orb\u201d. Piesele de teatru (par\u021bial editate \u00eentr-un volum din 1997) au fost jucate, \u00een ultimele patru decenii, pe scene din Fran\u021ba \u0219i Rom\u00e2nia. Iar volumul-credo \u201eRom\u00e2nia mea\u201d (alt\u0103 traducere, f\u0103cut\u0103 \u00eens\u0103 nu de el, ci de Irina Petra\u0219), ar merita reeditat\u0103.<\/p>\n<p>Dup\u0103 1990 a ocupat, o vreme, func\u021bii de reprezentare extern\u0103 \u00een cadrul Funda\u021biei Culturale Rom\u00e2ne &#8211; volumul-dialog de acum c\u00e2\u021biva ani cu Simona Modreanu recupereaz\u0103 \u00eentr-un autoportret pasionant \u0219i incomod (\u201eA\u0219a a fost s\u0103 fie&#8230;\u201d, 2019). \u00cen ultima vreme lucra la un roman scris direct \u00een rom\u00e2n\u0103: \u201eMersul trenurilor.\u201d \u00cen ciuda bolii, era mereu activ, scria, venea mereu \u00een \u021bar\u0103 pentru lans\u0103ri, colocviile \u201ePenser l\u2019Europe\u201d dezbateri la MNLR, ne \u00eent\u00e2lneam (c\u00e2ndva) des, era un conviv ata\u0219ant &#8211; un om cald \u0219i generos, curajos \u0219i modest, cu entuziasme \u0219i indign\u0103ri spontane, str\u0103in \u00eentr-o cultur\u0103 de oportuni\u0219ti vanito\u0219i. Un scriitor inovativ, superrafinat, de reintegrat la v\u00e2rf, \u0219i o personalitate dublu identitar\u0103 fa\u021b\u0103 de care literatura noastr\u0103 are, \u00eenc\u0103, restan\u021be. Ne va lipsi.<\/p>\n<p>Dumnezeu s\u0103-l odihneasc\u0103 \u00een pace! Condolean\u021be, familiei!<\/p>\n<p><em>Text de Paul Cernat<\/em><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>S-a stins, la Paris, Virgil T\u0103nase, dup\u0103 o lung\u0103 b\u0103t\u0103lie cu o boal\u0103 incurabil\u0103. Ar fi \u00eemplinit, la 16 iulie,&#8230;<\/p>","protected":false},"author":11,"featured_media":36354,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[9,12],"tags":[],"class_list":["post-36353","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente","category-evocari"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36353","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/11"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=36353"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36353\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":36355,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36353\/revisions\/36355"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/36354"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=36353"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=36353"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=36353"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}