{"id":36484,"date":"2025-07-25T16:31:38","date_gmt":"2025-07-25T13:31:38","guid":{"rendered":"https:\/\/mnlr.ro\/?p=36484"},"modified":"2025-07-25T16:32:34","modified_gmt":"2025-07-25T13:32:34","slug":"expozitia-de-fotografie-shipibo-konibo-retratos-de-mi-sangre-a-artistului-peruan-david-diaz-gonzales","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/expozitia-de-fotografie-shipibo-konibo-retratos-de-mi-sangre-a-artistului-peruan-david-diaz-gonzales\/","title":{"rendered":"Expozi\u021bia de fotografie \u201eShipibo-Konibo: Retratos de mi sangre\u201d a artistului peruan David D\u00edaz Gonz\u00e1les"},"content":{"rendered":"<p><strong><em>Por favor, despl\u00e1cese hacia abajo para la traducci\u00f3n al espa\u00f1ol.<\/em><\/strong><\/p>\n<p>Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, Ambasada Peru \u00een Rom\u00e2nia \u0219i Centrul Cultural Inca Garcilaso din Lima (Peru) v\u0103 invit\u0103 \u00een perioada 25 iulie \u2013 31 august 2025 s\u0103 vizita\u021bi expozi\u021bia de fotografie \u201eShipibo-Konibo: Retratos de mi sangre\u201d a artistului David D\u00edaz Gonz\u00e1les, \u00een mansarda muzeului din strada Nicolae Cre\u021bulescu 8.<\/p>\n<p>Expozi\u021bia va putea fi vizitat\u0103 de mar\u021bi p\u00e2n\u0103 duminic\u0103, de la ora 10.00 la ora 18.00. Costul biletului de vizitare este 19 lei (bilet \u00eentreg) \u0219i 9 lei (bilet redus), iar intrarea este liber\u0103 joi, 7 august.<\/p>\n<p><em>Despre artistul fotograf \u0219i despre expozi\u021bie<\/em><\/p>\n<p>\u201eDavid D\u00edaz Gonz\u00e1les, n\u0103scut \u00een comunitatea indigen\u0103 Nueva Saposoa din Ucayali \u00een 1992, este probabil cel mai recunoscut dintre tinerii fotografi talenta\u021bi proveni\u021bi din diverse regiuni ale Republicii Peru. Puterea imaginilor sale const\u0103 \u00een \u00eembinarea relevant\u0103 dintre siguran\u021b\u0103 \u0219i naturale\u021be, o combina\u021bie care define\u0219te modul s\u0103u de a se raporta la fotografie. Familiaritatea sa cu mediul \u2013 a\u0219a-zisul peisaj personal, impregnat de mo\u0219tenirea sa acestral\u0103 \u2013 \u0219i apartenen\u021ba sa la o comunitate unit\u0103 prin limb\u0103 \u2013 una dintre cele 48 de limbi indigene vorbite \u00een Peru \u2013 precum \u0219i tradi\u021biile acesteia, cimenteaz\u0103 \u0219i sus\u021bin condi\u021bia sa de creator de imagini \u0219i dau for\u021b\u0103 fotografiilor sale. S-ar putea spune c\u0103 originile sale confer\u0103 un sens nou \u0219i proasp\u0103t operei sale, \u00eens\u0103 ceea ce domin\u0103 este inten\u021bia sa artistic\u0103, care genereaz\u0103 alte moduri de interpretare a crea\u021biei sale.<\/p>\n<p>Fotografia lui David D\u00edaz este un exemplu clar al manifest\u0103rii vii \u0219i timpurii a unui t\u00e2n\u0103r artist, cu o viziune apreciat\u0103 dincolo de realiz\u0103rile tehnice \u2013 f\u0103r\u0103 a subestima expertiza \u2013 \u0219i ne convinge prin imaginile sale c\u0103 \u00eentregul context fizic pe care \u00eel examineaz\u0103 cu privirea sa, pe care \u00eel fotografiaz\u0103 cu pasiune \u0219i grij\u0103, este al s\u0103u, at\u00e2t cultural, c\u00e2t \u0219i estetic. Ne prezint\u0103 o lume ale c\u0103rei evenimente dore\u0219te s\u0103 le \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 oricui dore\u0219te s\u0103 o priveasc\u0103 \u0219i s\u0103 o observe. Dimensiunea sa artistic\u0103 este una \u00een care ne ad\u00e2ncim \u2013 av\u00e2ndu-l pe el drept de \u00eencredere \u2013 \u0219i \u00eentrez\u0103rim un spa\u021biu-timp al enclavelor naturale care converseaz\u0103 \u00eenc\u0103 cu destinele umane \u0219i \u00een care frumuse\u021bea este mai degrab\u0103 o prezen\u021b\u0103 variabil\u0103 &#8211; \u00eentre str\u0103lucire \u0219i dezastre \u2013 \u00eentr-un orizont care poart\u0103 urme de cosmogonie \u0219i care \u00eenc\u0103 hr\u0103ne\u0219te o viziune fundamental\u0103 a armoniei, bun\u0103st\u0103rii \u0219i drept\u0103\u021bii \u00een via\u021b\u0103.\u201d (Jorge Villacorta, critic de art\u0103, 2023)<br \/>\n_______________________________<\/p>\n<p>\u201eC\u00e2nd tunetul nu avea \u00eenc\u0103 nume, m\u0103re\u021bia era \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een verde, iar r\u00e2urile nu deveniser\u0103 albii ale apelor, ei erau deja acolo. Vorbind limba apei. Descifr\u00e2ndu-i codurile. Lupt\u00e2ndu-se \u00eentre t\u0103cere \u0219i s\u00e2nge. Acum trei mii de ani au decis s\u0103 populeze o p\u0103dure situat\u0103 la 15 kilometri de Puka Allpa, sau p\u0103m\u00e2ntul ro\u0219u (Pucallpa, \u00een quechua) \u0219i, de la acei tineri cu pielea de cupru, care preschimbau lutul maleabil \u00een ulcioare \u0219i vase, care transformau un bu\u0219tean scobit \u00eentr-o sarbacan\u0103, \u0219i oasele p\u0103s\u0103rii ara albastre \u00een proiectile de maxim\u0103 necesitate, s-a mo\u0219tenit totul. Printre altele, datorit\u0103 faptului c\u0103 au men\u021binut o fidelitate neclintit\u0103 fa\u021b\u0103 de viziunea lor inedit\u0103 asupra lumii, fa\u021b\u0103 de modelele lor etnografice, fa\u021b\u0103 de profunzimea lumii lor spirituale. Form\u00e2nd mici sate pe malurile r\u00e2ului Ucayali \u0219i ale afluen\u021bilor s\u0103i, familia filogenetic\u0103 Shipibo-Konibo cuprinde \u00een prezent o popula\u021bie respectabil\u0103 de 32.000 de cet\u0103\u021beni r\u0103sp\u00e2ndi\u021bi \u00een 150 de comunit\u0103\u021bi.<\/p>\n<p>Unul dintre ei este David D\u00edaz. Are 30 de ani \u0219i abia acum opt ani \u0219i-a achizi\u021bionat primul s\u0103u aparat de fotografiat. \u201e\u00cen ziua aceea, inima mea b\u0103tea de o mie de ori mai repede \u0219i nu am mai l\u0103sat niciodat\u0103 acel dispozitiv din m\u00e2n\u0103, ba, chiar am \u0219i dormit \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u00e2ndu-mi aparatul foto\u201d, \u00ee\u0219i aminte\u0219te el. Mai apoi avea s\u0103 \u00eenceap\u0103 o splendid\u0103 curb\u0103 de \u00eenv\u0103\u021bare. Tocmai a c\u00e2\u0219tigat Premiul Maravillarte pentru o fotografie realizat\u0103 \u00een casa sa. Aceasta prezint\u0103 un grup de femei shipibas aranj\u00e2ndu-\u0219i bretonul \u0219i aplic\u00e2ndu-\u0219i ruj. Aceasta este una dintre lucr\u0103rile care alc\u0103tuiesc \u201ePortrete din s\u00e2ngele meu\u201d, o imersiune atent\u0103 \u00een intimitatea comunit\u0103\u021bii lor ancestrale. \u021aes\u0103toare care \u00ee\u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219esc arta cu vopsele naturale \u0219i aplic\u00e2nd lut pe p\u00e2nza tocuyo. Mame care remodeleaz\u0103 craniile copiilor lor folosind sc\u00e2nduri de lemn, \u00een scopuri strict estetice. Copii care se b\u0103l\u0103cesc \u00een lagunele formate pe albia r\u00e2ului Ucayali. Vindec\u0103tori antici care \u00ee\u0219i practic\u0103 \u00een\u021belepciunea bazat\u0103 pe plante. \u0218i, \u00een fundal, densitatea a tot ceea ce este verde captiv\u0103 \u00een alb-negrul unei p\u0103duri inedite. \u00cen aceast\u0103 interac\u021biune (\u00eentre obiectivarea subiectului \u0219i privirea interioar\u0103 a observatorului) obiectivul voyeuristic al fotografiei se va \u00eendrepta c\u0103tre salvarea unor noi forme de identitate. Astfel, D\u00edaz portretizeaz\u0103 scene din comunitatea sa nu ca pamflete ale vie\u021bii indigene, ci ca documente istorice. O tranzi\u021bie remarcabil\u0103 \u00een care subiectul tradi\u021bional, subiectivitatea modern\u0103 \u0219i farmecul naturii se g\u0103sesc \u00eentr-o armonie \u00een fa\u021ba inevitabilei priviri occidentale a unui artist atent at\u00e2t la contextul s\u0103u istoric, c\u00e2t \u0219i la identitatea sa etnic\u0103.<\/p>\n<p>Interesant este c\u0103 aceea\u0219i simetrie opereaz\u0103 \u0219i \u00een arta textil\u0103 ken\u00e9: principiile deplas\u0103rii, reflexia \u00een oglind\u0103, reflexia deplasat\u0103 \u0219i rota\u021bia. A\u0219adar, \u00een mod cert, aceasta este originea desc\u0103rc\u0103rii energetice care mi\u0219c\u0103 universul lor, puternic\u0103 precum for\u021ba spiritual\u0103 imanent\u0103 a lui ikaro, acea energie vibra\u021bional\u0103 care c\u0103l\u0103tore\u0219te de la \u0219aman la receptorul s\u0103u, armoniz\u00e2nd corpul \u0219i mintea, un \u0219arpe primitiv fondator, surs\u0103 a tuturor lucrurilor \u0219i spiritelor p\u0103durii.<\/p>\n<p>Convin\u0219i de evolu\u021bia holistic\u0103 a lumii, shipibo cred c\u0103 oamenii, plantele, animalele \u0219i celelalte elemente ale naturii \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc un spirit comun numit ibo. Totul indic\u0103 faptul c\u0103 \u0219i aceste fotografii sunt posedate de el. Poate de aceea un aer dulce \u0219i curat eman\u0103 din fe\u021bele portretizate, \u00een timp ce aura lor arunc\u0103 o lumin\u0103 str\u0103lucitoare asupra lumii. Apoi, o nou\u0103 arom\u0103 umple intersti\u021biile P\u0103m\u00e2ntului. \u0218i c\u00e2ntecul Shipibo devine o s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103 \u00een v\u00e2nt.\u201d [Czar Guti\u00e9rrez, 2022]<\/p>\n<p><strong>La exposici\u00f3n de fotograf\u00eda \u201eShipibo-Konibo: Retratos de mi sangre\u201d del artista peruano David D\u00edaz Gonz\u00e1les<\/strong><\/p>\n<p>El Museo Nacional de la Literatura Rumana, la Embajada del Per\u00fa en Rumania y el Centro Cultural Inca Garcilaso de Lima (Per\u00fa) les invitan, del 25 de julio al 31 de agosto de 2025, a visitar la exposici\u00f3n fotogr\u00e1fica \u201eShipibo-Konibo: Retratos de mi sangre\u201d del artista David D\u00edaz Gonz\u00e1les, en el \u00e1tico del museo, ubicado en la calle Nicolae Cre\u021bulescu 8.<\/p>\n<p>La referida exposici\u00f3n fue inaugurada, en el marco de las celebraciones por el 204\u00ba aniversario de la Independencia del Per\u00fa, el pasado 24 de julio, y se cont\u00f3 con la presencia de la Embajadora del Per\u00fa en Ruman\u00eda, de los embajadores latinoamericanos acreditados ante Ruman\u00eda, funcionarios del gobierno rumano, y de la comunidad peruana residente en Bucarest. La muestra podr\u00e1 ser visitada de martes a domingo, de 10:00 a 18:00 h. El precio de la entrada es de 19 lei (entrada general) y 9 lei (entrada reducida), y la entrada es gratuita el jueves 7 de agosto.<\/p>\n<p>\u201eDavid D\u00edaz Gonz\u00e1les, nacido en la comunidad nativa Nueva Saposoa, en Ucayali, en 1992, posiblemente sea el m\u00e1s destacado entre los j\u00f3venes fot\u00f3grafos de talento, que provienen de distintas regiones del Per\u00fa. El poder de sus im\u00e1genes est\u00e1 en la distintiva combinaci\u00f3n de aplomo y soltura que caracteriza su aproximaci\u00f3n a la fotograf\u00eda. La familiaridad con su entorno &#8211; llam\u00e9mosle paisaje personal, imbuido de su ancestro -, y la pertenencia a una comunidad, que permanece unida por la lengua &#8211; una de las 48 lenguas aut\u00f3ctonas que se hablan en el Per\u00fa -, y sus tradiciones, cimentan y sustentan su posici\u00f3n como hacedor de im\u00e1genes, y dan fuerza a su fotograf\u00eda. Podr\u00eda decirse que su proveniencia infunde un sentido nuevo y fresco a su propuesta documental, pero es la intenci\u00f3n art\u00edstica la que genera otros condicionantes en la lectura de su trabajo.<\/p>\n<p>La fotograf\u00eda de David D\u00edaz es un caso claro de la manifestaci\u00f3n viva y temprana de un joven autor, alguien con una mirada que va ciertamente m\u00e1s all\u00e1 del logro t\u00e9cnico -sin por ello menospreciar la pericia-, y nos convence con sus im\u00e1genes de que el contexto f\u00edsico que \u00e9l recorre con la mirada, y que fotograf\u00eda con pasi\u00f3n y esmero, le es propio, tanto cultural como est\u00e9ticamente. Tiene un mundo de cuyo acontecer desea contar a quien se acerque a mirar y a observar. Es la suya una dimensi\u00f3n art\u00edstica en la que nos adentramos -con \u00e9l como gu\u00eda que juzgamos confiable-, y atisbamos un espacio-tiempo de enclaves naturales que a\u00fan dialogan con los destinos humanos, y en el que la belleza es m\u00e1s una presencia variable -entre fulgores y desastres-, en un horizonte que lleva trazas de cosmogon\u00eda y que a\u00fan alimenta una visi\u00f3n fundamental de armon\u00eda y bienestar y justicia de vida.\u201d (Jorge Villacorta, cr\u00edtico de arte, Peru, 2023)<br \/>\n_______________________________<\/p>\n<p>\u201eCuando el trueno no ten\u00eda nombre, la magnitud se vest\u00eda de verde y los r\u00edos no se hab\u00edan convertido en carreteras de agua, ellos ya estaban all\u00ed. Hablando el idioma del agua. Descifrando sus claves. Debati\u00e9ndose entre el silencio y la sangre. Hace tres mil a\u00f1os decidieron poblar un bosque ubicado a 15 kil\u00f3metros de Puka Allpa o tierra roja (Pucallpa, en quechua) y de aquellos j\u00f3venes con piel de cobre que transformaban el barro tr\u00e9mulo en c\u00e1ntaros y vasijas, que convert\u00edan un tronco hueco en cerbatana y los huesos del guacamayo azul en proyectiles de necesidad mortal, queda todo. Entre otras cosas, porque mantuvieron una inquebrantable fidelidad a su cosmovisi\u00f3n original, a sus patrones etnogr\u00e1ficos, a la profundidad de su mundo espiritual. Formando peque\u00f1as aldeas a orillas del r\u00edo Ucayali y sus afluentes, la familia filogen\u00e9tica Shipibo-Konibo actualmente conforma una respetable masa de 32 mil ciudadanos distribuidos en 150 comunidades.<\/p>\n<p>Uno de ellos es David D\u00edaz, tiene 30 a\u00f1os y hace apenas ocho que adquiri\u00f3 su primera c\u00e1mara fotogr\u00e1fica. \u201cAquel d\u00eda el coraz\u00f3n me lat\u00eda a mil y nunca me despegu\u00e9 de ese aparato, tanto que dorm\u00ed abrazado a mi c\u00e1mara\u201d, recuerda. Luego iniciar\u00eda una espl\u00e9ndida curva de aprendizaje. Acaba de ganar el premio Maravillarte por una fotograf\u00eda tomada en su casa. En ella se ve a un grupo de mujeres shipibas arregl\u00e1ndose el flequillo, pint\u00e1ndose los labios. Esta es una de las obras que conforma \u201cRetratos desde mi sangre\u201d, una cuidadosa inmersi\u00f3n en la intimidad de su comunidad ancestral. Hilanderas trabajando su arte con tintes naturales y arcilla sobre tela tocuyo. Madres reconfigurando el cr\u00e1neo de sus hijos con tablas de madera para fines estrictamente est\u00e9ticos. Ni\u00f1os chapoteando en las lagunas que forman las crecientes del Ucayali. Pret\u00e9ritos curanderos ejerciendo su sabidur\u00eda herbolaria. Y, como tel\u00f3n de fondo, la densidad de todo lo verde atrapado en el blanco y negro de una floresta in\u00e9dita. Ser\u00e1 en esa interacci\u00f3n (entre la objetivaci\u00f3n del tema y la mirada interior del observador) cuando se desplace el objetivo voyerista de la fotograf\u00eda hacia el rescate de nuevas formas de identidad. As\u00ed, D\u00edaz retrata estampas de su comunidad no como panfletos indigenistas sin o como documentos hist\u00f3ricos. Notable tr\u00e1nsito en el que el sujeto tradicional, la subjetividad moderna y el encanto de la naturaleza encuentran una relaci\u00f3n francamente amigable de cara a la inevitable mirada occidental de un artista atento su contexto hist\u00f3rico como a su identidad \u00e9tnica.<\/p>\n<p>Curiosamente, esa misma simetr\u00eda opera en el arte textil ken\u00e9: los principios de traslaci\u00f3n, reflexi\u00f3n en espejo, reflexi\u00f3n desplazada y rotaci\u00f3n. Para que, con absoluta seguridad, ese sea el origen de la descarga energ\u00e9tica que mueve su universo, poderosa como la fuerza esp\u00edritu al inmanente del \u00edkaro, esa energ\u00eda vibracional que viaja del cham\u00e1n a su receptor armonizando cuerpo y mente, sierpe primitiva fundacional, fuente de todas las cosas y esp\u00edritus del bosque. Convencidos del devenir hol\u00edstico del mundo, los shipibos creen que humanos, plantas, animales y dem\u00e1s elementos de la naturaleza tienen un esp\u00edritu com\u00fan llamado ibo. Todo indica que estas fotograf\u00edas tambi\u00e9n est\u00e1n pose\u00eddas por \u00e9l. Tal vez por eso de los rostros retratados emana un aire dulce y limpio, mientras su aura arroja una luz brillante sobre el mundo. Entonces un nuevo aroma llena los intersticios de la Tierra. Y el canto shipibo se hace semilla en el viento.\u201d [Czar Guti\u00e9rrez, 2022]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Por favor, despl\u00e1cese hacia abajo para la traducci\u00f3n al espa\u00f1ol. Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, Ambasada Peru \u00een Rom\u00e2nia \u0219i&#8230;<\/p>","protected":false},"author":11,"featured_media":36485,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[9,66],"tags":[],"class_list":["post-36484","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente","category-expozitii-temporare-mnlr-str-nicolae-cretulescu-nr-8"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36484","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/11"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=36484"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36484\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":36487,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36484\/revisions\/36487"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/36485"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=36484"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=36484"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=36484"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}