www.radunitescu.com<\/a>) a\u00a0publicat\u00a0patru\u00a0volume de poezie:<\/p>\ngringo<\/em>\u00a0(2012, Casa de Pariuri Literare).\u00a0Dialectica ur\u0219ilor<\/em>, (2016, Casa de Editur\u0103 Max Blecher),\u00a0Satao<\/em>\u00a0<\/em>(2020, Casa de Editur\u0103 Max Blecher),\u00a0\u00cen inima pustiului, la malul Ci\u0219migiului<\/em>\u00a0<\/em>(2025, Casa de Editur\u0103 Max Blecher). A publicat poezii \u0219i traduceri \u00een diverse reviste \u0219i antologii \u0219i a avut lecturi la mai multe festivaluri de literatur\u0103 din Rom\u00e2nia \u0219i \u00een Berlin, Sofia, Stockholm \u0219i Istanbul. \u00cen 2016 a primit premiul pentru poezie \u00een limba rom\u00e2n\u0103 Nepotu\u2019 lui Thoreau pentru volumul\u00a0Dialectica ur\u0219ilor<\/em>\u00a0\u0219i \u00een 2020, premiul T\u00e2n\u0103rul Scriitor al Anului pentru\u00a0Satao<\/em>. \u00cen cadrul unor proicete ca\u00a0Swords<\/em>,\u00a0Cenaclub<\/em>\u00a0<\/em>sau\u00a0Strada f\u0103r\u0103 nume<\/em>\u00a0<\/em>a colaborat cu muzicieni \u0219i al\u021bi arti\u0219ti, \u00eembin\u00e2nd poezia cu\u00a0alte\u00a0arte.<\/p>\n\u201dVersurile poetului transcriu momente de gol interior, \u00een care nu mai func\u021bioneaz\u0103 nici m\u0103car senza\u021biile elementare, iar corpul nu mai e dec\u00eet o colec\u021bie de piese anatomice \u00eemb\u0103tr\u00eenite: \u201e\u00een momente ca \u0103sta a\u0219 vrea s\u0103 m\u0103 doar\u0103 ceva.\/ o m\u0103sea s\u0103 \u00eemi aduc\u0103 aminte c\u0103 s\u00eent acolo, \u00eentre ingrediente care necesit\u0103 timp.\/ te pomene\u0219ti c\u0103 dintele \u0103sta,\/ o s\u0103-i spun Marius sau\u00a0 Muriel, hai las\u0103 fi\u021bele, mai bine Marius, vrea s\u0103-\u0219i ia r\u0103mas, nu mai e chiar t\u00een\u0103r,\/ nu mai e chiar fericit\u201c (brumar). Masca liric\u0103 predilect\u0103 este aceea a omului \u201ef\u0103r\u0103 \u00eensu\u0219iri\u201c \u0219i f\u0103r\u0103 identitate, care interogheaz\u0103 oglinda la nesf\u00eer\u0219it, c\u0103ut\u00eend o dovad\u0103 a propriei existen\u021be: \u201en-ai via\u021b\u0103, spui (\u0219i po\u021bi\/ s\u0103 \u0219i scuipi) \u00een oglind\u0103.\/ n-ai via\u021b\u0103, n-ai dreptate. n-ai zv\u00eec.\/ nu m\u0103 convingi tu pe mine,\/ nu m\u0103 duci din vorbe, nu m\u0103 faci.\/ cine te crezi, cine te crede, cine te-a \u00eentrebat\/ pe cine mai trombone\u0219ti tu \/\/ nu te buluci, nu te-nchega. scrie\/ pe tine. nu ierta,\/ n-ai mil\u0103.\/ taie porcul\/ m\u0103car pe dat\u0103\/ zi\/ \u0219i f\u0103 din codi\u021b\u0103\/ cercel \u00een buric\u201c (gerar). Iar la sf\u00eer\u0219it, nu-i mai r\u0103m\u00eene dec\u00eet s\u0103 se ia \u00een der\u00eedere \u0219i s\u0103 se auto-caricaturizeze ostentativ: \u201eni\u021bescu se aprinde un pic\/ \u00een fiecare zi \u0219i\/ fiecare zi se aprinde un pic\/ \u00een ni\u021bescu\/ ni\u021bescu e susceptibil de deja-vuuri\/ multe,\/ a\u0219a multe c\u0103 nu mai \u0219tie\/ ce s\u0103 cread\u0103 de ele.\/ ni\u021bescu nu a mai \u021bipat de mult\/ \u0219i nici nu \u0219tie\/ o fi bine?\/ ni\u021bescu r\u00eede pu\u021bin, uneori singur.\/ r\u00eede singur,\/ uneori mult.\/ ni\u021bescu e genuin, tocmai a dat\/ dou\u0103 like-uri \u0219i\/ o inimioar\u0103.\/ \u00eenjur\u0103 cu\/ voce suav\u0103, perplex\u0103, ridic\u00eend din spr\u00eencene\u201c (r\u0103pciune).<\/p>\n
\u0218i \u00eentr-un context \u00een care tot mai mul\u021bi autori par s\u0103 mizeze pe o poezie cu mesaj social, \u00eenscris\u0103 pe linia corectitudinii politice, Radu Ni\u021bescu \u00ee\u0219i duce mai departe, ignor\u00eend ultimele mode, poezia cu angajament existen\u021bial \u0219i spune, cu alte nuan\u021be \u0219i alte distribuiri de accente, aceea\u0219i poveste a unui \u201egringo\u201c, azv\u00eerlit \u00eentr-o lume \u00een care nu se simte prea confortabil. Povestea \u201etrestiei g\u00eenditoare\u201c care st\u0103 fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu timpul, dar \u0219i cu \u201evremurile\u201c, care nu s\u00eent cele mai propice poeziei.\u201d\u00a0\u00a0 – Octavian Soviany, Observator Cultural<\/strong><\/p>\n\u201eNe bucur\u0103m de o poezie consolidat\u0103 printr-o maturitate care face ca versurile sale s\u0103 fie un fel de pact al aproprierii cu lumea.<\/p>\n
Volumul confirm\u0103 nu doar capacitatea poetului de a scrie o poezie echilibrat\u0103, sensibil\u0103, vinovat\u0103 chiar \u0219i de nostalgie, p\u0103strez aceast\u0103 m\u0103rturie a for\u021bei unei sensibilit\u0103\u021bi, pe care o simt foarte concret, bine fondat\u0103, m\u0103rturie a faptului c\u0103 a fost crescut\u0103 organic, \u00een timp. E o carte care se cite\u0219te cu bucuria descoperirii unei voci ce reu\u0219e\u0219te s\u0103 exploreze \u0219i s\u0103 limpezeasc\u0103 lumea prin marea puterea poeziei, emo\u021bia.\u201d\u00a0 – Claudia Ni\u021bu pe filmecarti.ro<\/strong><\/p>\nPremiul Special al Juriului: \u201cAicea-i \u0219i raiul, \u0219i iadul. Republica Moldova: un veac de istorie tr\u0103it\u0103\u201d de Paula Erizanu, Editura Cartier<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/strong>PAULA ERIZANU<\/strong> s-a n\u0103scut \u00een 1992 la Chi\u0219in\u0103u. A studiat istoria \u0219i literatura la New College of the Humanities din Londra, apoi jurnalismul la City University London. A scris despre protestele din 2009 din Republica Moldova \u00een \u201cAceasta e prima mea revolu\u021bie.
\nFura\u021bi-mi-o\u201d (Cartier, 2011, edi\u021bie trilingv\u0103). Cartea s-a bucurat de o mare aten\u021bie mediatic\u0103 la Chi\u0219in\u0103u, fiindu-i decernate Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova \u0219i Premiul pentru cea mai popular\u0103 carte al Bibliotecii Na\u021bionale \u201eIon Creang\u0103\u201d, de asemenea, fiind nominalizat\u0103 la Premiile Observator cultural, categoria debut. A fost tradus\u0103 \u00een ceh\u0103 \u0219i a primit premiul UNESCO Germania pentru cea mai frumoas\u0103 produc\u021bie de carte a anului 2011 la t\u00e2rgul de la Leipzig. A urmat volumul de poezie \u201cAi grij\u0103 de tine\u201d (Charmides, 2016), tradus \u00een sloven\u0103. Din 2019, Paula Erizanu a coordonat, \u00eempreun\u0103 cu Alina Purcaru, antologia \u201cUn secol de poezie rom\u00e2n\u0103 scris\u0103 de femei\u201d, ap\u0103rut\u0103 la Editura Cartier \u00een trei volume. Tot la Cartier, \u00een 2021, a publicat romanul \u201cArd p\u0103durile\u201d, pentru care a fost desemnat\u0103 T\u00e2n\u0103rul Scriitor al Anului 2021, \u00een cadrul Galei Tinerilor Scriitori din Bucure\u0219ti. \u00cen 2025, la Cartier, \u00eei apare volumul \u201cAicea-i \u0219i raiul, \u0219i iadul. Republica Moldova: un veac de istorie tr\u0103it\u0103\u201d. A scris pentru BBC, The Guardian, Financial Times, London Review of Books, Libertatea, Observator cultural, Dilema veche, Scena9, Radio Moldova, Europa Liber\u0103 \u0219.a. \u00cen 2019, a fost nominalizat\u0103 la premiul \u201eJurnalista de cultur\u0103\u201d a anului \u00een cadrul competi\u021biei britanice \u201eWords by Women\u201d.<\/p>\n\u201eReconfirm\u00e2ndu-\u0219i talentul de prozatoare \u0219i interesul pentru inova\u021bie, Paula Erizanu vine cu un surprinz\u0103tor docu-fiction, un adev\u0103rat roman istoric, alc\u0103tuit dintr-un uria\u0219 puzzle de m\u0103rturii. Vocile, fermec\u0103tor de autentice, ale supravie\u021buitorilor unei lumi m\u0103turat\u0103 de abuzuri, deport\u0103ri, jafuri, prins\u0103 \u00eentre r\u0103zboaie (inclusiv cel din Ucraina) transmit un paradoxal \u0219i reconfortant sentiment al vie\u021bii care r\u0103zbe\u0219te prin \u00eencerc\u0103rile istoriei, lu\u00e2nd-o mereu de la cap\u0103t. Cu mult\u0103 discre\u021bie, autoarea arat\u0103 saltul cultural \u0219i civic f\u0103cut de copii crescu\u021bi \u00een s\u0103r\u0103cia \u0219i violen\u021ba unei societ\u0103\u021bi tradi\u021bionale pe care o schimb\u0103 treptat.<\/p>\n
\u201eAicea-i \u0219i raiul, \u0219i iadul\u201d este o carte esen\u021bial\u0103 pentru a \u00een\u021belege nu doar ultima sut\u0103 de ani de singur\u0103tate ai Republicii Moldova, aflat\u0103 la confluen\u021ba \u00eentre culturi \u0219i etniii, ci \u0219i identitatea \u0219i deschiderea spre lume a moldovenilor, statornici \u0219i \u00een acela\u0219i timp, migratori, cosmopoli\u021bi \u0219i lega\u021bi de teritoriul lor.\u201d (Gabriela Adame\u0219teanu)<\/strong><\/p>\n\u201e\u201eAicea-i \u0219i raiul, \u0219i iadul\u201d nu e doar un titlu de carte, ci adev\u0103rul in nuce cu privire la condi\u021bia uman\u0103. Ca o \u0218eherezad\u0103 contemporan\u0103, Paula Erizanu colec\u021bioneaz\u0103 pove\u0219tile emo\u021bionante ale celor din jurul ei \u0219i le spune mai departe, pentru a le salva. Dens\u0103, articulat\u0103 pe mai multe voci, care se \u00eempletesc \u00eentr-o \u021bes\u0103tur\u0103 narativ\u0103 de mare diversitate uman\u0103, aceast\u0103 docudram\u0103 istoric\u0103 \u0219i social\u0103, \u00eencadrat\u0103 \u00eentr-o ram\u0103 autobiografic\u0103, impresioneaz\u0103 prin autenticitate. Nu doar roman \u0219i nu doar confesiune autobiografic\u0103, ci \u0219i una, \u0219i alta, \u00een propor\u021bii bine dozate, cartea Paulei Erizanu ofer\u0103 o sec\u021biune transversal\u0103 prin \u00eentregul secol XX, r\u0103sfr\u00e2nt \u00een destinele unor oameni obi\u0219nui\u021bi, condamna\u021bi s\u0103 suporte Istoria ale c\u0103rei victime devin. Un caleidoscop tulbur\u0103tor al demnit\u0103\u021bii \u0219i tic\u0103lo\u0219iei umane, \u00een care lumina \u0219i \u00eentunericul nu sunt niciodat\u0103 absolute, ci desf\u0103cute \u00een nenum\u0103rate stadii intermediare.\u201d (Carmen Mu\u0219at<\/strong>)<\/p>\n\u201eM\u0103rturiile culese de Paula Erizanu ne demonstreaz\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 c\u0103 moldovenii \u0219tiu despre trecutul lor mai mult de la al\u021bii \u0219i mai pu\u021bin de la oamenii locului. Pentru prima dat\u0103 vocile minorit\u0103\u021bilor, ale marginalilor, ale refugia\u021bilor \u0219i ale emigran\u021bilor se \u00eempletesc \u00eentr-o poveste comun\u0103 care vine s\u0103 umple g\u0103urile albe ale unui secol basarabean. \u201eO carte care cre\u0219te\u201d, spune Paula Erizanu, \u0219i chiar asta este, o carte care ne face mai con\u0219tien\u021bi.\u201d (Tatiana \u021a\u00eebuleac<\/strong>)<\/p>\nJURIUL<\/strong><\/p>\nBIANCA BUR\u0162A-CERNAT<\/strong>\u00a0(n. 1979) este critic \u015fi istoric literar, cercet\u0103tor la Institutul de Istorie \u015fi Teorie Literar\u0103 \u201eG. C\u0103linescu\u201d \u015fi lector asociat la Facultatea de Litere din Bucure\u015fti.\u00a0Fotografie de grup cu scriitoare uitate: proza feminin\u0103 interbelic\u0103<\/em>\u00a0a repre\u00adzentat debutul s\u0103u editorial, distins cu Premiul \u201eT\u00e2n\u0103rul critic literar al anului 2011\u201d, Premiul Asocia\u0163iei Scriitorilor Bucure\u015fti \u015fi Premiul \u201eLucian Blaga\u201d al Academiei Rom\u00e2ne. A coordonat\u00a0Crono\u00adlogia vie\u0163ii literare rom\u00e2ne\u015fti. Perioada postcomunist\u0103 (1990-2000)<\/em>, ap\u0103rut\u0103 \u00een 13 volume, \u00een intervalul 2014-2016, la Editura Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne. A publicat cronici literare, articole de atitudi\u00adne, eseuri \u015fi studii \u00een \u201eObservator cultural\u201d, \u201eBucure\u015ftiul cultural\u201d, \u201dCaiete critice\u201d, \u201dRevista de istorie \u015fi teorie literar\u0103\u201d \u015f. a. \u00cen 2020, public\u0103\u00a0Simptome \u0219i diagnostice. Eseuri critice despre literatura rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103,\u00a0<\/em>Editura Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne din Bucure\u0219ti.<\/p>\nCOSMIN PER\u021aA<\/strong>\u00a0(n. 1982, Vi\u0219eu de Sus, jud. Maramure\u0219) este poet, prozator \u0219i eseist. A absolvit Facultatea de Litere a Universit\u0103\u021bii \u201eBabe\u0219-Bolyai\u201d din Cluj-Napoca. \u0218i-a continuat studiile \u00een literatur\u0103 la Universitatea din Bucure\u0219ti, cu un master \u00een literatura contemporan\u0103, ob\u021bin\u00e2nd ulterior titlul de doctor cu o lucrare despre literatura fantastic\u0103 est-european\u0103. A publicat mai multe romane \u0219i volume de eseuri, povestiri \u0219i poeme. \u00cen 2012 a ob\u021binut premiul T\u00e2n\u0103rul prozator al anului 2011 pentru \u00a0Teofil \u0219i C\u00e2inele de lemn<\/em>\u00a0, Editura Herg Benet. Fragmente din opera sa poetic\u0103 au fost traduse \u00een 18 limbi. \u00cen prezent este lector la Universitatea Hyperion din Bucure\u0219ti.<\/p>\nCRISTINA BOGDAN<\/strong>\u00a0(n. 1976, Bucure\u0219ti) este scriitoare \u0219i conferen\u021biar la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, al c\u0103rei prodecan \u0219i decan a fost \u00een perioada 2016-2024. Specialist\u0103 \u00een istorie \u0219i antropologie cultural\u0103 (cu un doctorat \u00een co-tutel\u0103 rom\u00e2no-francez\u0103), a publicat numeroase studii \u00een aceste domenii \u0219i a coeditat 10 volume colective, ap\u0103rute \u00een Rom\u00e2nia, Fran\u021ba \u0219i Germania, printre care R<\/em>epr\u00e9sentations de la Vierge Marie entre culte officiel et v\u00e9n\u00e9ration locale. Textes et images <\/em>(2022), Regarder la Mort en face. Actes du XIXe<\/sup> congr\u00e8s international de l\u2019association Danses macabres d\u2019Europe <\/em>(2021); Obiecte \u0219i urmele lor. Priviri istorice, pove\u0219ti antropologice<\/em> (2018); C\u0103l\u0103tori \u0219i c\u0103l\u0103torii. A privi, a descoperi<\/em>, vol. 1 \u0219i 2 (2016); \u00a0Patrimoine, cr\u00e9ation, culture. A l<\/em>\u2019intersection des dispositifs et des publics <\/em>(2015); Pentru o istorie cultural\u0103 a c\u0103r\u021bii \u0219i a practicilor de lectur\u0103 <\/em>(2015) \u0219. a.<\/p>\nA scris Imago mortis <\/em>\u00een cultura rom\u00e2n\u0103 veche (secolele XVII-XIX)<\/em> \u0219i Moartea \u0219i lumea rom\u00e2neasc\u0103 premodern\u0103. Discursuri \u00eentret\u0103iate<\/em> (Editura Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, 2002, respectiv, 2016), cel de-al doilea volum fiind nominalizat la Premiile Observator Cultural<\/em> (2017). A fost editorul-\u0219ef al revistei culturale \u201eOPT motive\u201d, devenit\u0103, ulterior, \u201eFic\u021biunea\u201d (2020-2024).<\/p>\nA publicat proz\u0103, eseuri \u0219i poezie \u00een antologii \u0219i volume colective ap\u0103rute la Editurile Humanitas, Paralela 45, Vellant, Litera, Eikon, Peter Pan \u0219i C\u0103r\u021bile Tango. A scris eseuri pentru revistele \u201eDilema\u201d, \u201eCultura\u201d, \u201eObservator cultural\u201d, \u201eInfinitezimal\u201d, \u201eOPT motive \/ Fic\u021biunea\u201d \u0219. a.<\/p>\n
\u00cen 2010 a primit titlul de Profesor Bologna<\/em>, din partea Asocia\u021biei Na\u021bionale a Studen\u021bilor din Rom\u00e2nia<\/em>, iar \u00een 2012 a fost unul dintre cei 5 rom\u00e2ni desemna\u021bi prin campania Eroi locali. Pasiuni care schimb\u0103 vie\u021bi<\/em> s\u0103 poarte Tor\u021ba Olimpic\u0103, cu prilejul Jocurilor Olimpice din Marea Britanie.<\/p>\nA publicat volumul de poezie inima hiperkinetic\u0103<\/em> (Editura EIKON, 2025).<\/p>\nINI\u021aIATORI<\/strong><\/p>\nDAN MIRCEA CIPARIU<\/strong>\u00a0(n\u0103scut la 7 septembrie 1972, Bucure\u0219ti), licen\u021biat al Universit\u0103\u021bii Bucure\u0219ti, Facultatea de Jurnalism \u0219i \u0218tiin\u021bele Comunic\u0103rii, scriitor, jurnalist \u0219i manager de proiecte \u0219i programe culturale. A debutat \u00een presa literar\u0103 \u00een 1988 (SLAST), iar editorial, \u00een 1999, cu volumul\u00a0Hai s\u0103 ne-nt\u00e2lnim pe site s\u00e2mb\u0103t\u0103 seara\u00a0<\/em>(editura Libra). \u00cen 2007, volumul s\u0103u de poeme\u00a0Tsunami<\/em>\u00a0(editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asocia\u021biei Scriitorilor din Bucure\u0219ti. \u00cen 2008, a ini\u021biat \u0219i coordonat proiectul \u201eScriitori pe Calea Regal\u0103\u201d, iar din 2009 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, proiectul \u201eMaratonul de poezie \u0219i jazz\u201d. \u00centre, 2011 \u0219i 2023, de Ziua Culturii Na\u021bionale, a ini\u021biat \u0219i coordonat proiectul \u201eGala Tinerilor Scriitori\/ Cartea de poezie a anului\u201d. Este fondatorul \u0219i pre\u0219edintele asocia\u021biei Euro Culturart, ce de\u021bine o galerie dedicat\u0103 tinerilor arti\u0219ti vizuali din Europa \u2013 \u201eAtelier 030202\u201d, coordonat\u0103 de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul\u00a0www.agen\u021biadecarte.ro<\/a>\u00a0, spa\u021biu virtual \u00een care sunt prezentate la zi evenimentele de carte \u0219i art\u0103. Este pre\u0219edintele Opera Scris\u0103.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor.<\/p>\n\u00cen 2020, a primit titlul de doctor \u00een filologie pentru lucrarea \u201eTipare ale imaginii poetice\u201d, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la \u0218coala Doctoral\u0103 a Facult\u0103\u021bii de Litere, Universitatea din Bucure\u0219ti. A predat cursuri de scriere creativ\u0103 la Universit\u0103\u021bile din Belgrad \u0219i Novi Sad, la Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne din Bucure\u0219ti \u0219i \u00een programele Centrului Cultural Arad, ale asocia\u021biilor Euro CulturArt, Aluni\u0219 Art Center \u0219i ale Asocia\u021biei Publica\u021biilor Literare \u0219i Editurilor din Rom\u00e2nia (APLER).<\/p>\n
\u00cen 2022, a publicat volumul\u00a0META VERS<\/em>, cu 7 ilustra\u021bii de Mihai Zgondoiu, la Editura Vellant, carte distins\u0103 cu Premiul Special al revistei Fic\u021biunea OPT M \u0219i cu Premiul Na\u021bional pentru Poezie \u201dVasile Voiculescu\u201d . \u00cen 2023, a publicat\u00a0Gloria Veselia \u0219i Ursule\u021bul Cipi<\/em>, cu ilustra\u021bii de Raluca Neferu, la Editura Ars Libri, \u0219i\u00a0Pe Planeta Mo\u0219 Cr\u0103ciun<\/em>, cu ilustra\u021bii de Raluca Neferu, la Editura Ars Libri. \u00cen 2024, a publicat volumul\u00a0Cartu\u0219eria<\/em>, cu 7 ilustra\u021bii de Mihai Zgondoiu, la Editura Vellant.<\/p>\nIOAN CRISTESCU<\/strong>\u00a0(n. 1965) este directorul Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne din Bucure\u0219ti, profesor univ. dr. la Universitatea Hyperion din Bucure\u015fti, specializat \u00een Istoria teatrului universal, fondator al Editurii Tracus Arte, pre\u0219edintele Asocia\u021biei Publica\u021biilor Literare \u0219i Editurilor din Rom\u00e2nia. Coordonator al mai multor proiecte culturale, literare \u0219i artistice de anvergur\u0103 na\u021bional\u0103 \u0219i interna\u021bional\u0103: \u201eTeatru la Muzeu\u201d \u2013 produc\u0163ie de spectacole pe texte de Matei Vi\u015fniec \u2013 regia Mircea Marin; \u201cIoan Flora\u201d \u2013 regia Alexandru Dabija; \u201cDrumul spre Momfa\u201d, \u00een colaborare cu Teatrul Na\u0163ional din Cluj, regia Mihai M\u0103niu\u0163iu; \u201cNegu\u0163\u0103torul de ochelari\u201d, regia Dan Tudor; coordonator al \u201eSerilor de poezie \u015fi muzic\u0103 ale MNLR\u201d \u2013 lecturi publice ale poe\u0163ilor contemporani \u00eenso\u0163ite de muzic\u0103 \u2013 60 de edi\u0163ii; director al Festivalului anual de jazz \u201eJazzy Spring\u201d, Bucure\u015fti \u2013 3 edi\u0163ii \u2013, \u00eempreun\u0103 cu Mircea Tiberian; realizatorul proiectului \u201e10 ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea \u00een Rom\u00e2nia\u201d \u2013 expozi\u0163ie vernisat\u0103 \u00een 15 ora\u015fe din Rom\u00e2nia; realizatorul proiectului \u201eComedia rom\u00e2neasc\u0103\u201d \u2013 momente \u015fi schi\u0163e: realizator de expozi\u0163ii de anvergur\u0103 na\u0163ional\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103 \u201ePaul Celan \u2013 dimensiunea rom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u201eMarin Sorescu, \u015ecoala ardelean\u0103 \u2013 iluminismul rom\u00e2nesc\u201d etc. Coproduc\u0103tor al Maratonului de Poezie \u015fi Jazz; ini\u021biatorul Festivalului Interna\u021bional de Poezie Bucure\u0219ti; coordonatorul Festivalului Capitalelor Centenare. A debutat editorial cu volumul \u201cDramaturgia lui Radu Stanca\u201d, Editura Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne (2011), volum distins cu Premiul de debut al Asocia\u0163iei Scriitorilor din Bucure\u015fti. \u00cen preg\u0103tire: \u201cResurec\u0163ia oratoriei \u015fi antiteatrul\u201d.<\/p>\nEditor, profesor universitar \u0219i autorul mai multor studii \u0219i c\u0103r\u021bi, Ioan Cristescu a creat o comunitate cultural\u0103 solid\u0103 \u0219i real\u0103 \u00een jurul Muzeului Literaturii Rom\u00e2ne din Bucure\u0219ti, al c\u0103rui director este. A scris \u201cDramaturgia lui Radu Stanca\u201d (2011) \u0219i a ini\u021biat numeroase evenimente, expozi\u021bii, printre care \u0219i recenta platform\u0103 \u201cCultura \u00een direct\u201d. Coordoneaz\u0103 Festivalul Interna\u021bional de Poezie Bucure\u0219ti (FIPB) ajuns la cea de 14-a edi\u021bie.<\/p>\n
Volume publicate: \u201cDramaturgia lui Radu Stanca\u201d, Editura MNLR -2012, \u201cDramaturgia religioas\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. De la misterele medievale europene la realiz\u0103ri rom\u00e2ne\u0219ti\u201d \u2013 Academia Rom\u00e2n\u0103, Editura MNLR \u2013 2017, \u201cDrama liturgic\u0103\u201d \u2013 Editura EIKON \u2013 2019,\u00a0\u00a0\u201cDrama uitat\u0103\u201d \u2013 Editura Tracus Arte- 2019.<\/p>\n
***<\/p>\n
ART DIRECTOR<\/strong><\/p>\nMIHAI ZGONDOIU\u00a0<\/strong>\u00a0(n. 1982) este artist, curator \u0219i galerist independent cu studii doctorale \u00een domeniul artelor vizuale. \u00centre anii 2014-2021 pred\u0103 la Universitatea Na\u021bional\u0103 de Arte din Bucure\u0219ti, iar din 2018 la Facultatea de Arte \u0219i Design din Timi\u0219oara. De asemenea, Mihai a fost ini\u0163iator \u015fi coordonator al galeriei Atelier 030202 din Bucure\u0219ti (2009 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent), co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Art\u0103 din Timi\u0219oara (2012 \u2013 2014) \u0219i Co-Curator al proiectului \u201eAtelier \u00een tranzi\u021bie\u201d (2009-2013). A c\u00e2\u0219tigat Premiul Uniunii Arti\u0219tilor Plastici din Rom\u00e2nia pentru \u201eArt\u0103 \u00een spa\u021biul public\u201d (2017), \u0219i Premiul JCE Contemporary Art Bienalle \u2013 selec\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 (2019). \u00cen 2018 a curatoriat expozi\u021bia \u201eUrban Steps\u201d la Muzeul Na\u021bional de Art\u0103 Contemporan\u0103 \u2013 Bucure\u0219ti, iar \u00een 2019 expozi\u021biile \u201eYoung Blood\u201d din Pavilionul Supercontemporan Art Safari- Bucure\u0219ti \u0219i \u201eElectrecord \u2013 Romania in vinyl covers\u201d din cadrul Festivalului de Art\u0103 Europalia \u2013 Bruxelles.<\/p>\n\u00cen practica sa artistic\u0103, oscileaz\u0103 cu lejeritate \u00eentr-o arie larg\u0103 de genuri \u0219i tehnici vizuale, de la desen, colaj \u0219i print experimental, la video-instala\u021bii, ac\u021biuni-performance \u0219i interven\u021bii urbane. Proiectele sale evoc\u0103 un spirit critic (\u0219i autocritic dup\u0103 caz) fa\u021b\u0103 de cli\u0219eele de g\u00e2ndire din societatea actual\u0103, parodiind falsele valori \u0219i icon-uri create de noile media prin diferite tipuri de propagand\u0103 fake news.<\/p>\n
Cele mai recente expozi\u021bii sunt: \u201eRe-Conception\u201d, Triennials of Extended Media, Pavilion Cvijeta Zuzoric, Belgrad (2019), \u201cThe Uslan International Woodcut Biennale\u201d, Uslan (2019), \u201cJCE Contemporary Art Bienalle\u201d, The Belfry \u2013 Montrouge (2019), \u201cFragments\u201d, BOZAR Centre for Fine Arts, Brussels (2019), \u201cHIT\u201d \u2013 Kanal Centre Pompidou, Brussels (2019), Bucharest Artworlds at The Wrong Biennale #4\u201d, Reziden\u021ba Scena9, Bucure\u0219ti (2020), Beyond other horizons, Palace of Culture \/ Art Museum, Iasi (2020), M.A.F.A.7(Media Art Festival Arad), Kinema Ikon, Art Museum \u2013 Arad (2020), Bucharest School, Art Safari Contemporary Art Pavilion, Bucharest (2020), Clubul sportiv al artelor, Muzeul de Art\u0103 Recent\u0103, Bucure\u0219ti (2021), Puls 20, Kunsthalle Bega, Timi\u0219oara (2021), Omul aproximativ 3.0, Kunsthalle Bega, Timi\u0219oara (2022).<\/p>\n
***<\/p>\n
PRODUC\u0102TOR<\/strong><\/p>\nANAMARIA SP\u0102TARU<\/strong>\u00a0este \u00een colectivul Radio Rom\u00e2nia din anul 2000. A ob\u021binut licen\u021ba \u00een jurnalism la Universitatea \u201dLucian Blaga\u201d din Sibiu \u0219i are un master \u00een antropologie cultural\u0103 \u0219i dezvoltare comunitar\u0103 la Facultatea de Sociologie din cadrul Universit\u0103\u021bii Bucure\u0219ti. A colaborat cu materiale culturale la mai multe posturi precum: Radio Rom\u00e2nia Actualita\u021bi, Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional, Radio Rom\u00e2nia Tineret \u0219i de mai mul\u021bi ani face parte din echipa postului Radio Rom\u00e2nia Cultural \u00een calitate de realizator de emisiuni. Fluxurile la care contribuie constant \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 sunt \u201dN\u0103scut \u00een Rom\u00e2nia\u201d, \u201dAscult\u0103 Vocile de Azi\u201d, \u201dPoezie Rom\u00e2neasc\u0103\u201d, GPS Cultural, Ora\u015ful vorbe\u015fte etc. In anul 2018 a coordonat campania \u201dCentenarul meu\u201d, \u00een anul 2019 campania \u201d30 de ani de Libertate\u201d, \u00een 2020 campania #acas\u0103. A coordonat activitatea de PR a mai multor turnee na\u0163ionale de muzic\u0103 clasic\u0103 precum Pianul c\u0103l\u0103tor, Vioara Lui Enescu, Flautul de Aur. Colaboreaz\u0103 cu echipa Gaudeamus pentru promovarea t\u00e2rgului \u0219i organizarea unor evenimente \u00een cadrul acestuia. A publicat interviuri \u00een: Revista Cultura, Revista Euphonia,\u00a0 Rom\u00e2nia Liber\u0103, Adev\u0103rul, agentiadecarte.ro<\/p>\nEste produc\u0103tor al\u00a0 evenimentelor culturale \u201dGala Tinerilor Scriitori\u201d \u015fi \u201dMaratonul de poezie si jazz\u201d \u00eenc\u0103 de la primele edi\u0163ii.<\/p>\n
***<\/p>\n
MUZICIENI<\/strong><\/p>\nMIKE GODOROJA<\/strong>\u00a0s-a n\u0103scut \u00een Bucure\u0219ti, \u00een data de 5 ianuarie 1965, \u00een aceea\u0219i zi cu Florian Lungu, dar la o distan\u021b\u0103 de 22 de ani. A absolvit Institutul Politehnic din Bucure\u0219ti \u0219i a f\u0103cut Studii\u00a0 de istoria jazzului la\u00a0 Clasa Mihai Berindei \u00eentre 1986-1989, la CIRNEA \u00een Paris \u2013 Studii de Televiziune \u00een 1994, Studii particulare de canto \u0219i chitar\u0103 \u00een 2000 \u0219i un stagiu de specializare produc\u021bie muzical\u0103 la\u00a0 Casa de discuri CESOUL MUSIC \u2013 USA \u00een 2002. Sunt 30 de ani de c\u00e2nd Mike Godoroja face muzic\u0103, ajut\u0103 pe al\u021bii sa fac\u0103 muzic\u0103, sprijin\u0103 muzica de calitate din Romania. A \u00eenregistrat cu Blue Spirit 7 albume, a compus pentru Iris, Felicia Filip si Blue Spirit, a fost produc\u0103torul muzical al \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor care i-au adus \u00een Romania pe Ray Charles, James Brown, Chick Corea, Zucherro, Big Mountain, Jimmy Smith, Steve Howe, Steve Hackett, David Palmer. A realizat timp de peste 25 de ani emisiuni de rock \u0219i jazz la radio \u0219i televiziune despre arti\u0219tii Rom\u00e2niei \u0219i marile legende ale lumii.<\/p>\nMuzica sa de acum, rock-blues cu elemente de folk \u0219i psihedelic, note progresive \u0219i electro- synth, relev\u0103 noua direc\u021bie a spectacolelor lui ce ar putea fi definite ca art rock, mereu c\u0103ut\u00e2nd ceva care s\u0103 surprind\u0103 publicul. Mike Godoroja \u00eempreun\u0103 cu echipajul s\u0103u artistic Blue Spirit \u2013<\/p>\n
Mike Godoroja \u2013 vocal, Emanuel Gh. Fis\u0103- claviaturi, Adrian Vi\u015fteanu- ghitar\u0103, Gabi Golescu \u2013 bas, Vali V\u0103tuiu-percu\u021bie \u2013 particip\u0103 din nou cu for\u021be artistice proaspete la o nou\u0103 edi\u021bie a Galei Tinerilor Scriitori relev\u00e2nd publicului frumuse\u021bea \u0219i simplitatea blues-ului arhaic, de la origini, \u00eentr-o not\u0103 stilistic\u0103 actual\u0103 printr-un extras din noul lor spectacol \u201eVia\u021b\u0103\u201d.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Mar\u021bi, 6 ianuarie 2026, juriul Galei Tinerilor Scriitori \/ Cartea de Poezie a anului 2025 a anun\u021bat public nominaliz\u0103rile pentru…<\/p>","protected":false},"author":13,"featured_media":38273,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[],"class_list":["post-38272","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38272","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=38272"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38272\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38296,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38272\/revisions\/38296"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/38273"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=38272"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=38272"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=38272"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}