{"id":3973,"date":"2017-12-31T11:14:19","date_gmt":"2017-12-31T09:14:19","guid":{"rendered":"http:\/\/mnlr.ro\/?p=3973"},"modified":"2018-01-08T11:14:53","modified_gmt":"2018-01-08T09:14:53","slug":"ion-creanga","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/ion-creanga\/","title":{"rendered":"Ion Creang\u0103"},"content":{"rendered":"

Pe 31 decembrie 1889 murea de epilepsie \u0219i apoplexie \u00een pr\u0103v\u0103lia fratelui s\u0103u Zahei, Ion \u0218tef\u0103nescu, aka Ion al lui \u0218tefan a Petrei Ciubotariul, aka \u2013 dup\u0103 numele bunicului matern, David, care \u00eenv\u0103\u021base carte de la \u201epapista\u0219ii\u201d din Ardeal, de unde venea\u00a0 – Ion Creang\u0103<\/strong> (n., dincolo de orice controverse, pe 1 martie 1837, Humule\u0219ti, azi cartier \u00een T\u00e2rgu Neam\u021b). Mama sa, Smaranda, femeie cu \u0219coal\u0103, spre deosebire de tat\u0103l analfabet, \u0219i-a dorit ca fiul s\u0103 se \u201eridice\u201d prin singurele c\u0103i disponibile pe atunci pentru un fiu de \u021b\u0103ran: \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor sau pop\u0103. A devenit ceva din am\u00e2ndou\u0103, dar mai ales un mare artist (nu un rapsod popular, cum s-a spus), care scap\u0103 din toate canoanele (mai pu\u021bin din cel literar). De la mam\u0103 a luat nu numai dragostea de carte, ci \u0219i epilepsia (coinciden\u021b\u0103: prima feble\u021be feminin\u0103 a lui Nic\u0103, Smarada Humulescu, avea acela\u0219i nume cu mama lui \u0219i era mai bun\u0103 la \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 dec\u00e2t el, dar n-a putut dep\u0103\u0219i canoanele patriarhatului, devenind doar preoteas\u0103; \u00eei va da, octogenar\u0103, un interviu despre IC la Mihail Sadoveanu). Cel mai \u201especific regional\u201d scriitor rom\u00e2n, f\u0103r\u0103 nici o influen\u021b\u0103 extern\u0103 (\u00een afara motivelor folclorice care circul\u0103), a avut parte de o posteritate critic\u0103 foarte cosmopolit\u0103: prima monografie despre el apar\u021bine unui francez (folcloristul Jean Boutiere, 1930), iar rela\u021biile filologilor rom\u00e2ni au f\u0103cut ca, dup\u0103 moarte, s\u0103 fie mai comentat de cei din afara \u021b\u0103rii (e drept, din unghi mai ales lingvistic \u0219i etnografic). A fost \u0219i unul dintre primii no\u0219tri scriitori tradu\u0219i \u00een englez\u0103, inclusiv \u00een SUA.\u00a0 Despre autorul schi\u021belor despre mo\u0219 Ion Roat\u0103 \u0219i Unirea<\/em>\/\u0219i Vod\u0103 Cuza<\/em> s-a vorbit, nu f\u0103r\u0103 temei, \u0219i ca separatist post-unionist, sus\u021bin\u0103tor al fac\u021biunii conduse de Nunu\u021b\u0103 Roznovanu. Preot (diacon) cu \u0219coli \u00eenalte – seminar teologic la Socola \u2013 dar eretic, caterisit \u00een condi\u021bii deja celebre, dup\u0103 o c\u0103snicie ratat\u0103, soldat\u0103 cu un b\u0103iet prost\u0103nac, devenit ofi\u021ber, dar tat\u0103 al unuia dintre principalii no\u0219tri arhitec\u021bi moderni (Horia Creang\u0103), IC a fost\u00a0 \u0219i un mare pedagog reformator la nivelul \u0219colilor primare. Elaborate singur sau \u00een colaborare, manualele sale de scriere-citire fonetic\u0103 (\u00cenv\u0103\u021b\u0103toriul copiilor<\/em> \u0219.c., ilustrate cu exemple morale cunoscute) sunt p\u00e2n\u0103 azi greu de dep\u0103\u0219it. Ar merita rediscutate pe \u00eendelete. Adev\u0103rate nuvele realiste cu substrat folcloric, pove\u0219tile sunt ni\u0219te masterpiece-uri rabelaisiene: de la eposul robust din Povestea lui Harap-Alb<\/em> la incisiv-demonicele Povestea lui Stan P\u0103\u021bitul<\/em>, Povestea porcului<\/em> sau Ivan Turbinc\u0103<\/em>, \u00een care babele \u0219i dracii devin personaje irezistibile, de la ambigua Pungu\u021ba cu doi bani<\/em> la suculenta Fata babei \u0219i fata mo\u0219neagului<\/em>.\u00a0 S-a f\u0103cut mult caz, dup\u0103 1990, de pove\u0219tile sale \u201ecorozive\u201d, destinate circuitului informal junimist \u0219i editate, prima dat\u0103, \u00een 1939 de G. T. Kirileanu (parodia optzecist\u0103 a lui Mircea Nedelciu e un omagiu fad, dezam\u0103gitor). Dintre cele p\u0103strate (se spune c\u0103 ar fi fost mai multe), terestra Povestea lui Ionic\u0103<\/em> cel prost<\/em> e surclasat\u0103 de mirobolanta Povestea pulei<\/em>, cu finalul ei anticlerical-homosexual. Mai \u201epe uli\u021ba mare\u201d e splendida nuvel\u0103 licen\u021bioas\u0103 Mo\u0219 Nechifor Co\u021bcariul<\/em>, publicat\u0103, nu f\u0103r\u0103 dificult\u0103\u021bi, de Maiorescu spre exasperarea \u201eduduc\u0103i de la Vaslui\u201d. Modeste sunt compunerile folclorice \u00een versuri, gen Lina C\u0103t\u0103lina<\/em>, iar piesa de teatru Dragoste chioar\u0103 \u0219i amor ghebos la mahala<\/em> a r\u0103mas, probabil, \u00een faza de proiect. Descoperit ca scriitor \u0219i adus de bunul s\u0103u prieten Eminescu la Junimea, a fost apropiat de Maiorescu de c\u00e2nd acesta \u00eel numise institutor \u0219colar (drept r\u0103splat\u0103 l-a botezat cu numele s\u0103u pe cel mai inteligent m\u00e2\u021b dintre zecile avute \u00een posesie). Juca rolul de \u201ebun s\u0103lbatic\u201d cu glume \u0219i vorbe \u00een doi peri, dar se amuza sub\u021bire pe seama domnilor junimi\u0219ti (mai pu\u021bin inteligen\u021bi) care-l luau drept \u021b\u0103ran naiv. Amintirile din copil\u0103rie, mitologicul\u00a0 pseudo-roman pedagogic de formare \u00een patru p\u0103r\u021bi, este prima noastr\u0103 carte despre copil\u0103rie, o carte \u201epentru copii \u0219i rafina\u021bi\u201d, dedicat\u0103 fiicei lui Maiorescu spre delectare \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 (\u201edomni\u0219oarei LM\u201d).\u00a0 B. Fundoianu, a c\u0103rui mam\u0103 a fost prieten\u0103 cu Creang\u0103, vedea \u00een el un Mallarme rom\u00e2n, creator de limbaj (\u201edonner un sens plus pur au mots de la tribu\u201d), Vasile Lovinescu l-a interpretat coerent prin gril\u0103 ezoteric\u0103 \u0219i ini\u021biatic\u0103, iar Solomon Marcus a identificat, sagace, \u00een povestirea Cinci p\u00e2ini<\/em> structura matematic\u0103 a \u0219irului lui Fibonacci. Proza cu subiect \u201et\u00e2rgove\u021bi\u201d, depreciat\u0103 de Ibr\u0103ileanu, are totu\u0219i destule surprize \u2013 bun\u0103oar\u0103, cea despre Popa Duhu, evocat mali\u021bios ca ini\u021biator al spiritismului \u00een Ia\u0219i. Prostia omeneasc\u0103<\/em> sau Povestea unui om lene\u0219<\/em> sunt referin\u021be constante ale vie\u021bii noastre publice, iar Capra cu trei iezi<\/em> sau \u0219i mai sadica Soacra cu trei nurori<\/em> au fost discutate drept mostre ale \u201ecruzimii\u201d. Nu i-a pl\u0103cut epilepticul Dostoievski, pe care l-ar fi citit; capodopera Ivan Turbinc\u0103<\/em> (scris\u0103 dup\u0103 modelul lui Toderic\u0103 a lui C. Negruzzi) \u00eent\u00e2lne\u0219te, oricum, literatura rus\u0103, \u0219i nu-i de mirare c\u0103 Valeriu Cristea a fost exegetul am\u00e2ndurora.\u00a0 Despre pu\u021bini scriitori rom\u00e2ni s-au scris monografii critice at\u00e2t de multe \u0219i de bune ca despre acest brand clasic al Moldovei rurale de secol 19. Din p\u0103cate, \u021biitoarea sa Tinca Vartic, o ignar\u0103 c\u0103zut\u0103 \u00een patima be\u021biei, i-a risipit manuscrisele dup\u0103 moarte, ca pe ceva f\u0103r\u0103 importan\u021b\u0103. Nu vom \u0219ti niciodat\u0103 ce-am pierdut, o dat\u0103 cu ele. Dar ce ne-a r\u0103mas e fabulos.<\/p>\n

Text de Paul Cernat.<\/p>\n

Foto :\u00a0https:\/\/ro.wikipedia.org<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe 31 decembrie 1889 murea de epilepsie \u0219i apoplexie \u00een pr\u0103v\u0103lia fratelui s\u0103u Zahei, Ion \u0218tef\u0103nescu, aka Ion al lui…<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":3974,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[],"class_list":["post-3973","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evocari"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3973","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3973"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3973\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3975,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3973\/revisions\/3975"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3974"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3973"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3973"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3973"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}