{"id":4185,"date":"2018-01-21T10:21:52","date_gmt":"2018-01-21T08:21:52","guid":{"rendered":"http:\/\/mnlr.ro\/?p=4185"},"modified":"2018-01-23T10:22:00","modified_gmt":"2018-01-23T08:22:00","slug":"petru-cretia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/petru-cretia\/","title":{"rendered":"Petru Cre\u021bia"},"content":{"rendered":"<p>Pe 21 ianuarie 1927 s-a n\u0103scut la Cluj eseistul, clasicistul, editorul \u0219i traduc\u0103torul <strong>Petru Cre\u021bia<\/strong> (m. pe 15 aprilie 1997, la Bucure\u0219ti, dup\u0103 o criz\u0103 cardiac\u0103 stimulat\u0103 de oprirea stimuatorului), unul dintre cei mai valoro\u0219i, mai benedictini \u0219i mai eleva\u021bi umani\u0219ti rom\u00e2ni ai ultimelor decenii. A debutat \u00een ziarul Na\u021biunea al lui G. C\u0103linescu (1947) cu un eseu despre sensul mor\u021bii la Poe, scriitor care l-a urm\u0103rit o via\u021b\u0103; postum, \u00een 2003, \u00eei va ap\u0103rea un volum de recuperare a acestei obsesii: <em>Infernul terestru<\/em>. Despre Edgar Allan Poe. Retras \u00een anii 50-60 la catedra de limbi clasice a Universit\u0103\u021bii bucure\u0219tene, a colaborat dup\u0103 1970 cu C. Noica la proiectul traducerii integrale \u00een rom\u00e2ne\u0219te a operelor lui Platon, iar din 1975 \u2013 dup\u0103 \u00eenchiderea Institutului de Filozofie din Bucure\u0219ti -, \u00eempreun\u0103 cu D. Vatamaniuc \u0219i cu un colectiv de cercet\u0103tori de la Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne duce, benedictin, mai departe marea edi\u021bie critic\u0103 M. Eminescu \u00eenceput\u0103 de Perpessicius. Concluziile acestei experien\u021be vor fi expuse \u00een volumul <em>Testamentul unui eminescolog<\/em> (postum, 1998), cu considera\u021bii pre\u021bioase despre raportul antume-postume, despre capcanele \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103mintele operei eminesciene \u00een posteritate. Anterior, \u00eentr-un volum dedicat elevilor \u0219i studen\u021bilor (<em>Constela\u021bia Luceaf\u0103rului. Sonetele. Scrisorile,<\/em> 1994) va propune c\u00e2teva solu\u021bii originale de interpretare, bazate pe lectura fidel\u0103 \u0219i atent\u0103 a manuscriselor eminesciene. Din 1993 e director onorific \u0219i cercet\u0103tor la Centrul Na\u021bional de Studii \u201eMihai Eminescu\u201d din Ipote\u0219ti. Ca scriitor a graviat \u00een jurul prozatorilor \u0218colii de la T\u00e2rgovi\u0219te \u0219i, asemenea lor, \u0219i-a am\u00e2nat mult debutul editorial, evit\u00e2nd servitu\u021bile realismului socialist. Iubitorul de clasicit\u0103\u021bi e atras de fantasmele nocturne \u0219i demonia ascuns\u0103 \u00een interiorul acestora (a fost el \u00eensu\u0219i un dionisiac cu masc\u0103 apolinic\u0103, adept nu doar al ascezei livre\u0219ti, ci \u0219i al banchetelor \u0219i al lui eros paidikos). Volumul <em>Norii <\/em>(1979), cu un titlu aristofanesc mai pu\u021bin observat, e, ca \u0219i <em>Pas\u0103rea Phoenix<\/em> (1986), <em>Oglinzile<\/em> (1993), <em>\u00cen ad\u00e2ncile f\u00e2nt\u00e2ni ale m\u0103rii<\/em> (1997) o scriere inclasabil\u0103, \u00een care v\u00e2rstele culturii \u0219i genurile fuzioneaz\u0103: prozopoeme \u0219i aforisme speculare, varia\u021biuni pe marginea unor fenomene ale naturii, simboluri sau motive, ele sunt de fapt ni\u0219te medita\u021bii spiritual-existen\u021biale \u0219i jocuri superioare ale min\u021bii. Hermeneutul de texte antice \u0219i, incidental, moderne \u2013 erudit f\u0103r\u0103 ostenta\u021bie \u0219i sclipitor far\u0103 histrionism \u2013 \u00ee\u0219i d\u0103 m\u0103sura posibilit\u0103\u021bilor \u00een <em>Epos \u0219i logos. 25 de studii \u0219i interpret\u0103ri <\/em>(1981), ridic\u00e2nd \u0219tacheta interpret\u0103rii \u00een <em>Catedrala de lumini. Homer. Dante. Shakespeare <\/em>(1997) dedicat \u201esfintei treimi\u201d a canonului clasic european (\u00een 2004 \u00eei va fi editat\u0103 \u0219i o culegere de studii filosofice). Moralistul platonic pune \u00een scen\u0103 un spectacol interior \u00een <em>Luminile \u0219i umbrele sufletului<\/em> (1995) \u0219i \u00een <em>Eseuri morale<\/em> (postum, 2000). Implicat politic \u0219i pe coordonate externe (\u00een noiembrie 1989, aflat la Oxford, cite\u0219te la Europa Liber\u0103 o scrisoare de protest contra muribundului regim Ceau\u0219escu) Cre\u021bia a devenit, dup\u0103 Revolu\u021bie, una dintre figurile-reper ale manifestan\u021bilor din Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii, expun\u00e2ndu-se chiar unei agresiuni despre care s-a vorbit epoc\u0103. Postum i-au ap\u0103rut mai multe eseuri de eleva\u021bie hermeneutic-speculativ\u0103 despre scriitori clasici \u0219i moderni, rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini, de la citatul Poe la \u0218tefan Agopian. Eminent traduc\u0103tor din elin\u0103 (Platon, Plutarh, Longos), latin\u0103 (Ovidiu), din Vechiul Testament \u0219i Apocalipsa lui Ioan, dar \u0219i din Dante, Marguerite Yourcenar, Virginia Woolf, T. S. Eliot \u0219.a., a fost, pentru mul\u021bi tineri intelectuali anticomuni\u0219ti ai anilor 70-90, un magister neoplatonic ideal, afin \u00eentruc\u00e2tva neoconservatismului de tip Allan Bloom sau Leo Strauss: umanistul clasic deopotriv\u0103 devotat \u201ereligiei culturii \u00eenalte\u201d \u0219i implicat civic.<\/p>\n<p>Text de Paul Cernat.<\/p>\n<p>Foto :\u00a0<a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Petru_Cre%C8%9Bia\">https:\/\/ro.wikipedia.org\u00a0<\/a><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pe 21 ianuarie 1927 s-a n\u0103scut la Cluj eseistul, clasicistul, editorul \u0219i traduc\u0103torul Petru Cre\u021bia (m. pe 15 aprilie 1997,&#8230;<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":4186,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[],"class_list":["post-4185","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evocari"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4185","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4185"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4185\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4187,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4185\/revisions\/4187"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4186"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4185"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4185"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4185"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}