{"id":4854,"date":"2018-03-20T11:05:42","date_gmt":"2018-03-20T09:05:42","guid":{"rendered":"http:\/\/mnlr.ro\/?p=4854"},"modified":"2018-03-20T11:05:42","modified_gmt":"2018-03-20T09:05:42","slug":"octavian-goga","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/octavian-goga\/","title":{"rendered":"Octavian Goga"},"content":{"rendered":"<p>Pe 20 martie 1881 se n\u0103\u0219tea la R\u0103\u0219inari, \u00een familia unui preot cu r\u0103d\u0103cini arom\u00e2ne \u0219i a unei mame cu \u00eenclina\u021bii poetice, <strong>Octavian Goga<\/strong>, cel mai important poet mesianic rom\u00e2n al Ardealului antebelic, dar \u0219i unul dintre cei mai nefa\u0219ti oameni politici din Rom\u00e2nia anilor 30. Fratele s\u0103u Eugen (1888-1935) a fost un prozator onorabil \u00een romanele <em>Dou\u0103 Siberii<\/em> \u0219i <em>Cartea Facerii<\/em>, iar so\u021bia sa, Elisabeta, nepoat\u0103 a lui Alexandru Odobescu, a murit aproape centenar\u0103, \u00een 1990 (o lung\u0103, savuroas\u0103 convorbire cu sociologul Zoltan Rostas i-a ap\u0103rut \u00een volum acum zece ani). Student la Budapesta, apoi la Berlin, afiliat societ\u0103\u021bii Astra \u0219i cercurilor unioniste, membru influent al Partidului Na\u021bional Rom\u00e2n, va fi arestat \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri pentru militantism pro-rom\u00e2nesc de autorit\u0103\u021bile austro-ungare (\u00een \u00eenchisoarea de la Szeged va fi vizitat \u0219i de Caragiale, pu\u021bin \u00eenaintea mor\u021bii acestuia); \u00een contrapartid\u0103, e sus\u021binut din Rom\u00e2nia, fiind ales membru al Academiei \u00een 1914. Perioada 1900-1910 marcheaz\u0103 \u0219i v\u00e2rful activit\u0103\u021bii sale poetice. Debutul editorial cu volumul <em>Poezii<\/em> (1905), sus\u021binut nu doar de Iorga, ci \u0219i de Maiorescu (care-\u0219i nuan\u021beaz\u0103 prin el ideile despre poezia patriotic\u0103) \u0219i de t\u00e2n\u0103rul Lovinescu, \u00eel plaseaz\u0103 \u00een prima linie valoric\u0103 a tradi\u021bionalismului nostru s\u0103m\u0103n\u0103torist, varianta mesianic-ardelean\u0103. Ecourile eminesciene &#8211; colorate de melodicitatea grav\u0103 a poeziei romantice maghiare, din care a \u0219i tradus &#8211; imprim\u0103 o not\u0103 elegiac\u0103 de bun\u0103 calitate acestei monografii lirice deloc idilice, deloc co\u0219buciene a colectivit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti rurale \u201ef\u0103r\u0103 \u021bar\u0103\u201d, populate cu \u201eicoanele\u201d unor personaje suferinde, martirizate (l\u0103utarul \u021bigan Lae Chioru, d\u0103sc\u0103li\u021ba, dasc\u0103lul, cl\u0103ca\u0219ii etc.). Categoriile negativit\u0103\u021bii moderne: golul, absen\u021ba, suferin\u021ba, jalea \u0219.cl., manifeste \u00een emblematicul <em>Noi<\/em>, \u00eei vor face pe unii critici, \u00een frunte cu G. C\u0103linescu, s\u0103 falseze consider\u00e2ndu-i poezia drept \u201epur\u0103\u201d. Ele se reg\u0103sesc, la un nivel mai jos, \u0219i \u00een al doilea volum (<em>Ne cheam\u0103 p\u0103m\u00e2ntul<\/em>, 1909). Involu\u021bia poetic\u0103 va continua \u00een <em>Din umbra zidurilor <\/em>(1913), <em>C\u00e2ntece f\u0103r\u0103 \u021bar\u0103<\/em> (1916) \u0219.a., unde ecourile simboliste \u0219i elementele de sentimentalism heinean apropie poezia lui Goga de cea a searb\u0103dului Panait Cerna. \u00cen Primul R\u0103zboi Mondial se \u00eenroleaz\u0103 voluntar pe front, face parte din prima linie a cercurilor pro-Antanta, sus\u021binut de Nicolae Iorga, iar \u00een refugiul de la Ia\u0219i face parte din comitetul rom\u00e2nilor emigra\u021bi din Imperiul austro-ungar \u0219i din conducerea propagandei antantist-unioniste. Dup\u0103 \u00eencheierea P\u0103cii de la Buftea va juca un rol diplomatic important \u00een Consiliul Na\u021bional Rom\u00e2n \u00een favoarea unirii Transilvaniei cu Rom\u00e2nia. Paralel, se ilustreaz\u0103 ca publicist ardent la gazetele na\u021bionaliste <em>\u021aara noastr\u0103<\/em> \u0219i <em>Tribuna<\/em>, adun\u00e2ndu-\u0219i articolele pasionate \u0219i \u00een volume: <em>O seam\u0103 de cuvinte<\/em> (1908), <em>\u00censemn\u0103rile unui trec\u0103tor<\/em>. <em>Cr\u00e2mpeie din zbucium\u0103rile de la noi<\/em> (1911), <em>Strig\u0103te \u00een pustiu. Cuvinte din Ardeal \u00eentr-o \u021bar\u0103 <\/em>neutral\u0103 (1915). Aureolat de aceast\u0103 lupt\u0103, profetul liric \u0219i politicianul na\u021bionalist se degradeaz\u0103 treptat \u00een contact cu noile realit\u0103\u021bi; devine ministru de Interne \u00een cabinetul Averescu, fondator, apoi, al Partidului Na\u021bional Agrar, vicepre\u0219edinte al Academiei (cu implicare moderat\u0103 \u00een campaniile contra pornografiei). Filonul poetic se stinge, iar \u00eencerc\u0103rile dramatice (<em>Me\u0219terul Manole,<\/em> 1928, recidiv\u0103 t\u00e2rzie dup\u0103 satira antebelic\u0103 <em>Domnul notar<\/em>, 1914) nu conving. \u00cen anii 20, publicistul \u00ee\u0219i adun\u0103 din nou articolele \u00een volume: notoriul <em>Mustul care fierbe<\/em> (1927, plin de bufeuri xenofobe \u0219i antisemite) \u0219i evoc\u0103rile de personalit\u0103\u021bi istorice \u0219i literare din <em>Precursori<\/em> (1930). Tradus\u0103 publicistic prin apologii legionare vehemente, e\u0219uarea la cea mai extrem\u0103 dreapt\u0103 (un \u201ena\u021bionalism integral\u201d violent antidemocrat \u0219i xenofob) se agraveaz\u0103 prin fuziunea noului s\u0103u partid cu cel al liderului antisemit \u201etradi\u021bional\u201d A.C. Cuza (form\u00e2nd Partidul Na\u021bional Cre\u0219tin) \u0219i atinge paroxismul c\u00e2nd, dup\u0103 alegerile din 1937, liberalii rateaz\u0103 pragul primei electorale, legionarii c\u00e2\u0219tig\u0103 15%, iar gogo-cuzi\u0219tii \u2013 9,5%, Carol II\u00a0 \u00eens\u0103rcin\u00e2ndu-l pe Goga, spre oroarea cancelariilor occidentale, s\u0103 formeze noul cabinet. Incapabil de guvernare, demisioneaz\u0103 dup\u0103 o lun\u0103 l\u0103s\u00e2nd cale liber\u0103 dictaturii regale \u0219i primului partid unic din istoria Rom\u00e2niei, Frontul Rena\u0219terii Na\u021bionale. E notorie \u0219i \u00een\u021belegerea sa cu Hitler \u201e\u00eempotriva bol\u0219evismului\u201d. C\u0103s\u0103toria din 1921 cu renumita sopran\u0103 Veturia Triteanu, ex-Mure\u0219an e f\u0103cut\u0103 responsabil\u0103, \u00een investiga\u021biile nepotului Mircea Goga, profesor la Sorbona, de influen\u021barea politic\u0103 a lui Octavian (fost\u0103 doamn\u0103 de onoare a reginei Carmen Sylva, promovat\u0103 de George Enescu \u0219i fiul lui Wagner, Veturia a devenit \u201eprivighetoarea\u201d \u0219i traduc\u0103toarea autorizat\u0103 a lui Hitler, apropiat\u0103 \u0219i de Ion Antonescu; era, \u00een plus, agent secret b\u0103nuit de afilieri multiple). Poetul moare pe 7 mai 1938 (congestie cerebral\u0103) la castelul personal de la Ciucea. Carol II i-a organizat funeralii na\u021bionale imediat dup\u0103 10 mai, sicriul fiind acoperit cu steagul nazist. Juc\u00e2nd dublu \u00een timpul r\u0103zboiului, c\u00e2nd a sprijinit \u0219i popula\u021bia evreiasc\u0103, Veturia se va descurca sub stalinism, murind \u00een 1979. Tonul recuper\u0103rii poetului \u00een timpul regimului comunist na\u021bionalizat va fi dat de continuatorul s\u0103u liric Mihai Beniuc. Statutul s\u0103u e azi problematic, dincolo de puternica poezie de \u00eenceput \u0219i de militantismul pro-unionist. Venit dup\u0103 epuizarea poetului, dezastrul politicianului coincide cu sistemul politic democratic al Rom\u00e2niei Mari. O mic\u0103 revela\u021bie a constituit-o descoperirea unui scurt <em>Jurnal politic<\/em> din prim\u0103vara lui 1931, scris cu nerv de portretist.<\/p>\n<p>Text de Paul Cernat.<\/p>\n<p>Foto :\u00a0<a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Octavian_Goga\">https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Octavian_Goga#\/media\/File:Octavian_Goga.jpg<\/a><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pe 20 martie 1881 se n\u0103\u0219tea la R\u0103\u0219inari, \u00een familia unui preot cu r\u0103d\u0103cini arom\u00e2ne \u0219i a unei mame cu&#8230;<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":4855,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[],"class_list":["post-4854","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evocari"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4854","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4854"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4854\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4856,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4854\/revisions\/4856"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4855"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4854"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4854"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4854"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}