{"id":8444,"date":"2019-04-10T11:17:06","date_gmt":"2019-04-10T08:17:06","guid":{"rendered":"http:\/\/mnlr.ro\/?p=8444"},"modified":"2019-04-18T12:42:48","modified_gmt":"2019-04-18T09:42:48","slug":"conferinta-david-esrig-sinceritatea-regizorului-fata-in-fata-cu-dictaturile","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/conferinta-david-esrig-sinceritatea-regizorului-fata-in-fata-cu-dictaturile\/","title":{"rendered":"Conferin\u021b\u0103 | David Esrig &#8211; \u201eSinceritatea regizorului fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu dictaturile\u201d"},"content":{"rendered":"<p>Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne v\u0103 invit\u0103\u00a0<strong>miercuri, 17 aprilie 2019, ora 18.00<\/strong>, la sediul din Strada Nicolae Cre\u021bulescu 8, la conferin\u021ba cu titlul \u201eSinceritatea regizorului fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu dictaturile\u201d, sus\u021binut\u0103 de\u00a0<strong>David Esrig.<\/strong><\/p>\n<p><strong><em><u>DAVID ESRIG<\/u><\/em><\/strong><br \/>\n<strong>1935<\/strong>\u00a0S-a n\u0103scut la Haifa (Israel).<br \/>\n<strong>1938<\/strong>\u00a0Sosirea \u00een Rom\u00e2nia, \u0163ara natal\u0103 a p\u0103rin\u0163ilor.<br \/>\n<strong>1953<\/strong>\u00a0Bacalaureatul la Liceul Matei Basarab din Bucure\u015fti. Premiul Na\u0163ional al teatrului amator pentru punerea \u00een scen\u0103 a piesei\u00a0<em>Juc\u0103torii de c\u0103r\u0163i<\/em>\u00a0(N. Gogol), pus\u0103 \u00een scen\u0103 cu colegi de liceu. Actri\u0163a Dina Cocea, pre\u015fedinta juriului \u00eel \u00eendrum\u0103 c\u0103tre Facultatea de Regie (I.A.T.C.)<br \/>\n<strong>1953 \u2013 1958<\/strong>\u00a0Studii la Institutul de Teatru \u015fi Film I.A.T.C. Bucure\u015fti unde ob\u0163ine Diploma de regizor. Profesori: Ianis Veachis, Moni Ghelerter, George Dem Loghin, Tudor Vianu, Andrei O\u0163etea, Marcel Bresla\u015fu \u015f.a.<br \/>\n<strong>1957\u00a0<\/strong>Pune \u00een scen\u0103\u00a0<em>Vicleniile lui Scapin<\/em>\u00a0(J.B. Moliere), spectacol de diplom\u0103. Ob\u0163ine Premiul Na\u0163ional al festivalului Tinerilor Arti\u015fti. Turneu \u00een toat\u0103 \u0163ara. Inaugureaz\u0103 cu acest spectacol Teatrul din Piatra Neam\u0163.<br \/>\n<strong>1954 \u2013 1955<\/strong>\u00a0Paralel cu studiul, lucreaz\u0103 ca redactor (film \u015fi teatru) la revista\u00a0<em>Contemporanul<\/em>.<br \/>\n<strong>1957 \u2013 1961<\/strong>\u00a0Realizeaz\u0103 pentru televiziunea rom\u00e2n\u0103 peste 400 de emisiuni: teatru, muzic\u0103, sport etc. precum \u015fi o serie de Medalioane cu Ion Manolescu, Lucia Sturza Bulandra, Ion Manu, Eugenia Popovici, Costache Antoniu, Jules Cazaban, Radu Beligan, Ileana Predescu \u015f.a.<br \/>\n<strong>1958 \u2013 1963<\/strong>\u00a0Angajat ca asistent (la Ion \u015eahighian), apoi lector, conferen\u0163iar, finalmente profesor la I.A.T.C. Num\u0103r\u0103 printre elevii s\u0103i pe actri\u0163a Irina Petrescu, regizorii Julian Vi\u015fa, Dan Micu, Alexandru Tocilescu, Andrei Belgrader \u015f.a.<br \/>\n<strong>1959 \u2013 1961<\/strong>\u00a0Conduce studioul de art\u0103 a actorului la Teatrul Evreiesc din Bucure\u015fti.<br \/>\n<strong>1961 \u2013 1968<\/strong>\u00a0regizor la Teatrul de Comedie. Pune \u00een scen\u0103\u00a0<em>Mi se pare romantic<\/em>\u00a0(R. Cosa\u015fu),\u00a0<em>Procesul domnului Caragiale<\/em>\u00a0(M. \u015etef\u0103nescu),\u00a0<em>Umbra<\/em>\u00a0(E. Schwartz),\u00a0<em>Trolius \u015fi Cresida<\/em>\u00a0(Shakespeare),\u00a0<em>Capul de r\u0103\u0163oi<\/em>\u00a0(G. Ciprian).<br \/>\nPuneri \u00een scen\u0103 la teatrele din Constan\u0163a \u015fi Bac\u0103u.<br \/>\n<strong>1963<\/strong>\u00a0Turneu cu\u00a0<em>Umbra<\/em>\u00a0la Moscova \u015fi Leningrad.<br \/>\n<strong>1965<\/strong>\u00a0<em>Umbra<\/em>\u00a0\u015fi\u00a0<em>Trolius \u015fi Cresida<\/em>\u00a0la Teatrul Na\u0163iunilor (Paris) unde ob\u0163ine\u00a0<em>Marele Premiu al Teatrului Na\u0163iunilor<\/em>\u00a0\u015fi ex-aequo cu Zefirelli\u00a0<em>Premiul criticii franceze pentru cel mai bun spectacol str\u0103in<\/em>. Turnee cu<em>Umbra<\/em>\u00a0\u015fi\u00a0<em>Trolius \u015fi Cresida<\/em>\u00a0(Praga, Pilsen, la festivalul \u00een Berlinul de Est, Weimar, Chemnitz, Dresden, Bonn). Invitat de British Council pentru cunoa\u015fterea teatrului englez.<br \/>\n<strong>1966<\/strong>\u00a0Invitat cu\u00a0<em>Trolius \u015fi Cresida<\/em>\u00a0\u015fi\u00a0<em>Capul de r\u0103\u0163oi<\/em>\u00a0la Bienala de art\u0103 din Vene\u0163ia.<br \/>\n<strong>1967<\/strong>\u00a0<em>Trolius \u015fi Cresida<\/em>\u00a0la Festivalul BITEF. Marele Premiu \u00eempreun\u0103 cu Grotowski \u015fi Krejca.<br \/>\n<strong>1968<\/strong>\u00a0Pune \u00een scen\u0103\u00a0<em>Nepotul lui Rameau\u00a0<\/em>de Diderot la Teatrul L.S. Bulandra \u015fi\u00a0<em>Umbra<\/em>\u00a0de Schwartz la<em>Teatrul Municipal din Bonn<\/em>\u00a0(RFG).\u00a0<em>Trolius \u015fi Cresida<\/em>\u00a0la Festivalul de Teatru de la Viena.<br \/>\n<strong>1969<\/strong>\u00a0Pune \u00een scen\u0103\u00a0<em>O scrisoare pierdut\u0103<\/em>\u00a0de I.L. Caragiale la Teatrul Municipal din Haifa (Israel).\u00a0<em>Nepotul lui Rameau<\/em>\u00a0la Festivalul BITEF (Belgrad). \u00cel \u00eent\u00e2lne\u015fte la Berlin pe S. Beckett cu care discut\u0103 concep\u0163ia spectacolului\u00a0<em>A\u015ftept\u00e2ndu-l pe Godot<\/em>\u00a0pe care \u00eel repet\u0103 de peste 7 luni la Teatrul \u201eL.S. Bulandra\u201d. Beckett se invit\u0103 la premier\u0103. Spectacolul este \u00eens\u0103 interzis dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte de a fi prezentat public.\u00a0<em>Nepotul lui Rameau<\/em>\u00a0la Festivalul Rassegna din Floren\u0163a. Referat despre Scenografie la Congresul de Teatru organizat \u00een paralelcu Festivalul. Pune \u00een scen\u0103 (La Teatrul Municipal K\u00f6ln)\u00a0<em>\u015ei lumina str\u0103luce\u015fte \u00een \u00eentuneric<\/em>, pies\u0103 neterminat\u0103 de L. Tolstoi. Adaptarea scenic\u0103, \u00eempreun\u0103 cu Heinrich B\u00f6ll.<br \/>\n<strong>1970\u00a0<\/strong>Scrie scenariul de film\u00a0<em>Dece?<\/em>\u00a0Un an de preg\u0103tiri de filmare (\u00cen distribu\u0163ie: G. Dinic\u0103, M. Moraru, T. Caragiu, V. Tastaman, scenografia: Miruna \u015fi Radu Boruzescu etc). Filmul este interzis de cenzur\u0103 cu c\u00e2teva zile \u00eenainte de \u00eenceperea film\u0103rilor.<br \/>\n<strong>1971<\/strong>\u00a0Numit director artistic la Teatrul Na\u0163ional, \u00eencepe repeti\u0163iile pentru a pune \u00een scen\u0103\u00a0<em>Furtuna<\/em>\u00a0(W. Shakespeare).<br \/>\n<strong>1972<\/strong>\u00a0Pune \u00een scen\u0103\u00a0<em>Trolius \u015fi Cresida<\/em>\u00a0de W. Shakespeare la Teatrul Na\u0163ional al Bavariei (Residenztheater) pentru programul cultural al Jocurilor Olimpice 1972 \u00een M\u00fcnchen.<br \/>\n<strong>1973<\/strong>\u00a0Invitat de State Department pentru conferin\u0163e \u015fi cunoa\u015fterea teatrului american \u00een USA. Contact cu<em>Living Theatre\u00a0<\/em>\u015fi\u00a0<em>Bread and Puppets.<\/em>\u00a0Pune \u00een scen\u0103\u00a0<em>Cei trei gemeni vene\u0163ieni<\/em>\u00a0de A. Collato la Teatrul Na\u0163ional din Bucure\u015fti \u00een stilul Commediei dell\u2019arte. Spectacolul ob\u0163ine la festivalul BITEF (Belgrad) Premiul pentru \u00eennoirea unor importante tradi\u0163ii teatrale. Punerea \u00een scen\u0103 a piesei\u00a0<em>Furtuna<\/em>\u00a0(W. Shakespeare) este interzis\u0103 dup\u0103 doi ani de repeti\u0163ii \u00een cadrul Teatrului Na\u0163ional, \u00een ciuda unei aprob\u0103ri a conducerii Ministerului Culturii. Demisioneaz\u0103 din teatrul Na\u0163ional Bucure\u015fti. Este confruntat cu o interdic\u0163ie profesional\u0103 f\u0103r\u0103 ie\u015fire, p\u0103r\u0103se\u015fte Rom\u00e2nia \u015fi se va stabili \u00een Germania.<br \/>\n<strong>1974<\/strong>\u00a0\u00cempreun\u0103 cu scriitoarea francez\u0103 Genevi\u00e8ve Serreau scrie piesa\u00a0<em>Tabarin\u00a0<\/em>pornind de la farsele celebrului actor \u015fi autor de b\u00e2lci din Parisul secolului XVII pentru Teatrul Na\u0163ional Popular din Palatul Chaillot (Paris) la invita\u0163ia lui Jacques Lang. Repeti\u0163iile sunt \u00eentrerupte dup\u0103 demiterea lui Jacques Lang de la direc\u0163ia teatrului. Pune \u00een scen\u0103\u00a0<em>Maestrul Panthelin\u00a0<\/em>(celebr\u0103 fars\u0103 medieval\u0103 francez\u0103) la Teatrul Municipal din Bremen. Este invitat cu spectacolul la Festivalul de Teatru din Hamburg.<br \/>\n<strong>1975\u00a0<\/strong>Pune \u00een scen\u0103\u00a0<em>Opera de trei parale<\/em>\u00a0de B. Brecht la Teatrul Municipal din Bremen.<br \/>\n<strong>1976<\/strong>\u00a0Angajament ca regizor la Teatrul Na\u0163ional al Bavariei (Residenztheater) M\u00fcnchen. Puneri \u00een scen\u0103 ale pieselor\u00a0<em>N\u0103zdr\u0103vanul Occidentului<\/em>\u00a0(J.M. Synge) \u015fi \u00een traducere, decor \u015fi costume proprii\u00a0<em>Vicleniile lui Scapin<\/em>\u00a0(Moliere). Spectacolul e difuzat pe programul unu al Televiziunii Germane. \u00cencepe timp de doi ani seria de cursuri\u00a0<em>Despre no\u0163iunea de teatralitate<\/em>\u00a0la Universitatea din M\u00fcnchen.<br \/>\n1977 Punere \u00een scen\u0103, decor \u015fi costume pentru opera\u00a0<em>Madame Butterfly<\/em>\u00a0(Puccini) la Opera din M\u00fcnchen (G\u00e4rtnerplatztheater).<br \/>\n<strong>1978<\/strong>\u00a0Absolv\u0103 cu succes la Universitatea din M\u00fcnchen (Facultatea de\u00a0<em>Theaterwissenschaft)<\/em>\u00a0examenele academice pentru titlurile universitare de doctor \u00een litere \u015fi profesor universitar habilitat.<br \/>\n<strong>1979 \u2013 1980<\/strong>\u00a0Preia direc\u0163ia sec\u0163iei de proz\u0103 a Teatrului Municipal din Berna. Pune \u00een scen\u0103\u00a0<em>Vicleniile lui Scapin<\/em>\u00a0(J.B. Moli\u00e8re), declarat cel mai bun spectacol elve\u0163ian al anului,\u00a0<em>Cum v\u0103 place<\/em>\u00a0(W. Shakespeare),<em>Azilul de noapte<\/em>\u00a0(M. Gorki) \u015fi\u00a0<em>Doctor Faustus<\/em>\u00a0(C. Marlowe) montat \u00een catedrala francez\u0103 din Berna. Elaboreaz\u0103 cu o grup\u0103 de studen\u0163i ai universit\u0103\u0163ii berneze o nou\u0103 traducere german\u0103 a piesei lui Marlowe \u015fi o editeaz\u0103\u00a0 cu un comentariu literar, istoric \u015fi teologic. Pune \u00een scen\u0103\u00a0<em>Trolius \u015fi Cresida<\/em>\u00a0de W. Shakespeare la Teatrul Na\u0163ional Habima din Israel.<br \/>\n<strong>1981<\/strong>\u00a0Editura\u00a0<em>Plasme \u2013 Paris<\/em>\u00a0public\u0103 piesa\u00a0<em>Tabarin<\/em>\u00a0(scris\u0103 de Esrig \u00eempreuna cu Genevi\u00e8ve Serreau).<br \/>\n<strong>1981 \u2013 1984<\/strong>\u00a0Director al sec\u0163iei de proz\u0103 la Teatrul Municipal din Essen. Din 1982 preia direc\u0163ia general\u0103 a aceluia\u015fi teatru. Pune \u00een scen\u0103\u00a0<em>Schweik \u00een al doilea r\u0103zboi mondial<\/em>\u00a0(B. Brecht),\u00a0<em>Abatorul<\/em>\u00a0(S. Mrozek),<em>Mandragola<\/em>\u00a0(N. Machiaveli),\u00a0<em>Vizita b\u0103tr\u00e2nei doamne<\/em>\u00a0(D\u00fcrenmatt) \u00een prezen\u0163a autorului,\u00a0<em>Patru feti\u0163e mici<\/em>\u00a0(P. Picasso),\u00a0<em>Azilul de noapte<\/em>\u00a0(M. Gorki),\u00a0<em>Hamlet<\/em>\u00a0(W. Shakespeare),\u00a0<em>Solda\u0163ii<\/em>\u00a0(J. Lenz),\u00a0<em>Revizorul<\/em>\u00a0(N. Gogol),\u00a0<em>R\u0103zboiul<\/em>\u00a0(C. Goldoni),\u00a0<em>Scrisoare despre orbi pentru uzul celor ce v\u0103d<\/em>\u00a0(D. Diderot). Invitat cu aceste spectacole la festivalurile din Bochum, Wuppertal, Paderborn, Hamburg.<br \/>\n<strong>1984<\/strong>\u00a0Demisioneaz\u0103 de la Teatrul Municipal din Essen pentru a crea compania\u00a0<strong>Athanor<\/strong>\u00a0la M\u00fcnchen.<br \/>\n<strong>1985<\/strong>\u00a0Scrie \u015fi public\u0103 cartea\u00a0<em>Commedia dell\u2019arte<\/em>\u00a0la Editura Greno. Cartea figureaz\u0103 ca lectur\u0103 obligatorie \u00een planurile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt ale multor \u015fcoli \u015fi academii germane de teatru.<br \/>\n<strong>1986\u00a0<\/strong>Pune \u00een scen\u0103 spectacolul\u00a0<em>B\u00e2lciul vie\u0163ii<\/em>. Peste 60 de reprezenta\u0163ii \u00een Bavaria.<br \/>\n<strong>1986 \u2013 1991<\/strong>\u00a0Creeaz\u0103 \u015fi conduce \u00een M\u00fcnchen\u00a0<em>Cursul de perfec\u0163ionare al actorilor profesioni\u015fti din Germania<\/em>.<br \/>\n<strong>1988<\/strong>\u00a0Pune \u00een scen\u0103 piesa\u00a0<em>\u015ecoala curtizanilor<\/em>, pies\u0103 proprie pornind de la primul libreto cunoscut de<em>Commedia dell\u2019arte<\/em>\u00a0\u00een istoria teatrului datorat marelui compozitor Orlando di Lasso (secolul XIV).<br \/>\n<strong>1989 \u2013 1991<\/strong>\u00a0Turneu cu\u00a0<em>\u015ecoala curtizanilor<\/em>\u00a0\u00een Germania, Elve\u0163ia, Italia, Austria (135 de reprezenta\u0163ii).<br \/>\n<strong>1990<\/strong>\u00a0Realizeaz\u0103 pentru programul 1 al televiziunii germane filmul documentar\u00a0<em>Patimile Rom\u00e2niei \u2013 un an dup\u0103 revolu\u0163ie<\/em>. Emisiunea de 90 de minute, transmis\u0103 la ora de v\u00e2rf \u00een seara de 22.12, a trezit un ecou puternic \u00een presa central\u0103 \u015fi a mobilizat dona\u0163ii de mai multe milioane de m\u0103rci germane pentru casele de orfani din \u0163ar\u0103.<br \/>\n<strong>1991<\/strong>\u00a0Este numit\u00a0<em>Profesor de onoare<\/em>\u00a0al Universit\u0103\u0163ii de Teatru \u201eI.L. Caragiale\u201d Bucure\u015fti.<br \/>\n<strong>1991 \u2013 1994<\/strong>\u00a0Scrie (\u00eempreuna cu fiica sa Elma Esrig) \u015fi pune \u00een scen\u0103 \u00een limba maghiar\u0103 (cu Marin Moraru)\u00a0<em>Der Golem\u00a0<\/em>\u2013 un spectacol multimedia. Turneu prin toat\u0103 Germania. Preg\u0103te\u015fte crearea \u015fcolii superioare de art\u0103 dramatic\u0103\u00a0<strong>Athanor Akademie<\/strong>\u00a0\u00een Burghausen.<br \/>\n<strong>1993<\/strong>\u00a0Aprobarea statal\u0103 pentru edificarea\u00a0<strong>Academiei private de Teatru \u015fi Film Athanor<\/strong>. E numit directorul Academiei de c\u0103tre Ministerul Culturii \u015fi \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului al Bavariei.<br \/>\n<strong>1994<\/strong>\u00a0Dup\u0103 tratative \u00eendelungate cu ora\u015fele Augsburg, F\u00fcrstenfeldbruck, Landshut, Unterhaching etc., semneaz\u0103 contractul cu ora\u015ful Burghausen pentru edificarea\u00a0<strong>Academiei Athanor<\/strong>\u00a0pe o suprafa\u0163\u0103 de 2500 m<sup>2<\/sup>\u00a0\u00een cl\u0103direa istoric\u0103 (din secolul XIV) a fostului gr\u00e2nar al celei mai mari cet\u0103\u0163i din Europa.<br \/>\n<strong>1995\u00a0<\/strong>Inaugurarea\u00a0<strong>Academiei de Art\u0103 Dramatic\u0103 Athanor<\/strong>\u00a0\u00een Burghausen \u00een cl\u0103direa provizorie a vamei medievale.<br \/>\n<strong>1996<\/strong>\u00a0Instalarea\u00a0<strong>Academiei<\/strong>\u00a0\u00een l\u0103ca\u015ful ei definitiv dup\u0103 un an \u015fi jum\u0103tate de renov\u0103ri \u015fi reamenaj\u0103ri, subven\u0163ionate de guvernul Bavariei \u015fi de ora\u015ful Burghausen cu peste 4 milioane de m\u0103rci germane.<br \/>\n<strong>1996 \u2013 2006<\/strong>\u00a0\u00censcenarea a peste 30 de colaje dramatice \u015fcolare cu fragmente din literatura dramatic\u0103 universal\u0103 de la Sofocle p\u00e2n\u0103 la Shakespeare, Moli\u00e8re, Congrave, Schiller, B\u00fcchner, Graabe, Lenz, Strindberg, Cehov, Gorki, Pirandello, Ernst Toller, Kafka, Beckett, Genet, Ionesco \u015f.a.m.d. precum \u015fi puneri \u00een scen\u0103 cu absolven\u0163i:\u00a0<em>Romeo \u015fi Julieta, Trolius \u015fi Cresida<\/em>\u00a0(W. Shakespeare),\u00a0<em>Troienele<\/em>\u00a0(J.P. Sartre \/ Euripides) prezentat\u0103 \u00een cadrul Festivalul de Teatru European (Passau),\u00a0<em>Opera cer\u015fetorilor<\/em>\u00a0(J. Gay),\u00a0<em>Maladia tinere\u0163ii<\/em>\u00a0(F. Bruckner) etc. Turnee \u00een mai multe teatre germane precum \u015fi la Limoges (Fran\u0163a) \u015fi Glasgow (Marea Britanie).<br \/>\n<strong>1998<\/strong>\u00a0Pre\u015fedinte de onoare al celui de-al III-lea Festival European al \u015fcolilor de teatru \u00een Rom\u00e2nia \u2013 T\u00e2rgovi\u015fte.<br \/>\n<strong>1998<\/strong>\u00a0Inaugurarea unuia dintre cele mai complet dotate ateliere pentru montaj digital de film \u015fi video din Bavaria ca un laborator de studiu pentru regia de film \u00een cadrul Academiei.<br \/>\n<strong>1999<\/strong>\u00a0Recunoa\u015fterea statal\u0103 a\u00a0<strong>Academiei Athanor<\/strong>\u00a0cu statutul \u015fi drepturile unei \u015fcoli superioare de art\u0103 a statului german. Prima genera\u0163ie de absolven\u0163i ai\u00a0<strong>Academiei Athanor<\/strong>\u00a0dup\u0103 4 ani de studiu sunt prezenta\u0163i public \u00eentr-o co-produc\u0163ie cu Teatrul Na\u0163ional din Salzburg. Regia \u015fi decorul David Esrig, costume \u015etefania Cenean. Tinerii actori \u015fi regizori vor cunoa\u015fte cur\u00e2nd succese \u00een teatrele din Frankfurt, Viena, Leipzig, Stuttgart, Salzburg, Berlin etc.<br \/>\n<strong>2000<\/strong>\u00a0(6 \u2013 12 noiembrie) Este invitat cu un referat \u015fi o repeti\u0163ie public\u0103 exemplar\u0103 la Congresul Interna\u0163ional de Teatru din Paris:\u00a0<em>Meyerhold. La mise en scene dans le si\u00e8cle.<\/em><br \/>\n<strong>2000 \u2013 2003<\/strong>\u00a0Amenajarea, cu ajutorul financiar al guvernului bavarez \u015fi al ora\u015fului Burghausen, a unui teatru experimental\u00a0<strong>Athanor Theater<\/strong>\u00a0\u00eentr-un fost atelier auto cu o sal\u0103 principal\u0103 pentru 120 de spectatori \u015fi o sal\u0103 studio pentru 84 de spectatori.<br \/>\n<strong>2003\u00a0<\/strong><em>Premiul Na\u0163ional de Cultur\u0103<\/em>\u00a0(Ministerul Culturii \u015fi Cultelor).<br \/>\n<strong>2003<\/strong>\u00a0<em>Premiul Senatului UNITER pentru \u00eentreaga activitate artistic\u0103.<\/em><br \/>\n<strong>2004<\/strong>\u00a0<em>ordinul na\u0163ional pentru contribu\u0163ia adus\u0103 promov\u0103rii democra\u0163iei \u015fi culturii rom\u00e2ne\u015fti \u00een lume.<\/em><br \/>\n<strong>2005<\/strong>\u00a0<em>Doctor Honoris Causa<\/em>\u00a0al Universit\u0103\u0163ii na\u0163ionale de Art\u0103 Teatral\u0103 \u015fi Cinematografic\u0103 \u201eI.L. Caragiale\u201d Bucure\u015fti.<br \/>\n<strong>2006\u00a0<\/strong>\u00cen colaborare cu UNITER (Doamna Maria Morar) elaboreaz\u0103 proiectul\u00a0<em>\u201e\u00cen c\u0103utarea teatrului existen\u0163ial\u201d<\/em>, pentru manifest\u0103rile din cadrul programului \u201eSibiu \u2013 Capital\u0103 Cultural\u0103 European\u0103\u201d.<br \/>\n<strong>2006<\/strong>\u00a0Pune \u00een scen\u0103 piesa\u00a0<em>\u201eA\u015ftept\u00e2ndu-l pe Godot\u201d<\/em>\u00a0de S. Beckett pentru Anul Interna\u0163ional Beckett 2006 (UNESCO). Repeti\u0163ii interactive, proiec\u0163ii de film, lecturi scenice consacrate universului beckettian.<br \/>\n<strong>2006<\/strong>\u00a0Turneu la Sibiu \u00een cadrul Festivalului Interna\u0163ional de Teatru. Spectacol prezentat \u00een zidurile bisericii \u00eent\u0103rite din Cisn\u0103dioara.<br \/>\n<strong>2006<\/strong>\u00a0La invita\u0163ia doamnei Ludmila Patlanjoglu (UNATC) \u015fi a domnului George Iva\u015fcu (Teatrul Metropolis), sus\u0163ine un turneu la Bucure\u015fti cu\u00a0<em>\u201eA\u015ftept\u00e2ndu-l pe Godot\u201d<\/em>\u00a0de S. Beckett \u00een cadrul proiectului<em>\u201eDavid Esrig \u015fi avantgarda \u00een teatru\u201d<\/em>.<br \/>\n<strong>2006<\/strong>\u00a0Sus\u0163ine la Bucure\u015fti \u015fi la Sibiu doua Ateliere de Art\u0103 a Actorului\u00a0<em>\u201eDe la cuv\u00e2nt la ac\u0163iune\u201d<\/em>\u00a0cu peste 200 de participan\u0163i, ca o introducere \u015fi o selec\u0163ie pentru proiectul de atelier de o lun\u0103\u00a0<em>\u201e\u00cen c\u0103utarea teatrului existen\u0163ial\u201d<\/em>, la Sala Thalia.<br \/>\n<strong>2006\u00a0<\/strong>E numit\u00a0<em>cet\u0103\u0163ean de onoare<\/em>\u00a0al ora\u015fului Bucure\u015fti.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne v\u0103 invit\u0103\u00a0miercuri, 17 aprilie 2019, ora 18.00, la sediul din Strada Nicolae Cre\u021bulescu 8, la&#8230;<\/p>","protected":false},"author":8,"featured_media":8445,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[22],"tags":[],"class_list":["post-8444","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-colocvii-seminarii-si-conferinte"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8444","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8444"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8444\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8446,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8444\/revisions\/8446"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8445"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8444"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8444"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8444"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}