{"id":9641,"date":"2019-09-18T15:59:54","date_gmt":"2019-09-18T12:59:54","guid":{"rendered":"http:\/\/mnlr.ro\/?p=9641"},"modified":"2019-09-24T09:52:21","modified_gmt":"2019-09-24T06:52:21","slug":"gala-premiilor-apler","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/gala-premiilor-apler\/","title":{"rendered":"Gala Premiilor APLER"},"content":{"rendered":"

Vineri, 20 septembrie 2019, ora 17:00, \u00een Sala \u201ePerpessicius\u201d a Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne din Bucure\u0219ti (expozi\u021bia de baz\u0103, str. Nicolae Cre\u021bulescu 8), are loc cea de-a XXI-a edi\u021bie a Galelor Premiilor APLER (Asocia\u021bia Publica\u021biilor Literare \u0219i Editurilor din Rom\u00e2nia).<\/strong><\/p>\n

Juriul format din acad. Mircia Dumitrescu (pre\u0219edinte), conf. univ. dr. Ioan Cristescu, pre\u0219edintele APLER, \u0219i scriitorul Dan Mircea Cipariu va acorda 9 premii pentru anul editorial 2018. Evenimentul este finan\u021bat de Ministerul Culturii \u0219i Identit\u0103\u021bii Na\u021bionale, av\u00e2nd parteneri societatea de gestiune a drepturilor de autor \u2013 Opera Scris\u0103.ro, Radio Rom\u00e2nia Cultural \u0219i Agen\u021biadeCarte.ro. Pre\u0219edintele APLER, dl. Ioan Cristescu, va acorda Premiul pentru Jurnalism Cultural poetului Mircea Dinescu, realizatorul emisiunii \u201ePolitic\u0103 \u0219i delicatesuri\u201d, difuzat\u0103 de postul public de televiziune \u2013 TVR1.<\/p>\n

Laurea\u021bii acestei edi\u021bii sunt Constantin Ab\u0103lu\u021b\u0103 \u0219i Romulus Bucur pentru \u201eCartea anului 2018\u201d, Editura Funda\u021biei Na\u021bionale pentru \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i Art\u0103 (pre\u0219edinte: acad. Eugen Simion) din Bucure\u0219ti, revista \u201ePoesis Interna\u021bional\u201d (redactor-\u0219ef: Claudiu Komartin), Alexa Visarion \u2013 Premiul special al juriului,\u00a0 Petru \u0218o\u0219a \u2013 graficianul de carte al anului 2018, Mina Decu \u2013 Premiul pentru debut editorial \u00een anul 2018. Premiul \u201eGheorghe Iova\u201d, \u00een memoria regretatului poet optzecist, va fi acordat poetei Alina Purcaru<\/p>\n

Cartea anului 2018<\/strong>
\nConstantin Ab\u0103lu\u021b\u0103 pentru\u00a0Mai sincer ca Himalaya<\/em>, Casa de Editur\u0103 Max Blecher
\nRomulus Bucur pentru\u00a0Odelet\u0103 societ\u0103\u021bii de consum<\/em>, Editura Tracus Arte<\/p>\n

Editura anului 2018<\/strong>
\nFunda\u021bia Na\u021bional\u0103 pentru \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i Art\u0103 (pre\u0219edinte: acad. Eugen Simion)<\/p>\n

Revista anului 2018<\/strong>
\nPoesis Interna\u021bional<\/em>\u00a0(redactor-\u0219ef: Claudiu Komartin)<\/p>\n

Graficianul de carte al anului 2018<\/strong>
\nPetru \u0218o\u0219a<\/p>\n

Premiul special al juriului<\/strong>
\nAlexa Visarion pentru\u00a0Nostalgia valorii<\/em>, Editura Ideea European\u0103<\/p>\n

Premiul pentru debut editorial \u00een anul 2018<\/strong>
\nMina Decu pentru\u00a0Desprindere<\/em>, Editura Charmides<\/p>\n

Premiul \u201eGheorghe Iova\u201d<\/strong>
\nAlina Purcaru pentru \u00a0Indigo<\/em>, Editura Tracus Arte<\/p>\n

Premiul pentru jurnalism cultural<\/strong>
\nMircea Dinescu pentru emisiunea\u00a0Politic\u0103 \u0219i delicatesuri<\/em>\u00a0(TVR1)<\/p>\n

Constantin AB\u0102LU\u021a\u0102<\/strong>, n\u0103scut la Bucure\u015fti pe 8 octombrie 1938, absolv\u0103 Institutul de Arhitectur\u0103 \u201eIon Mincu\u201d din Bucure\u015fti \u00een 1961. Debuteaz\u0103 editorial \u00een 1964 \u00een prima serie a colec\u021biei \u201eLuceaf\u0103rul\u201d a Editurii pentru Literatur\u0103. Profeseaz\u0103 arhitectura p\u00e2n\u0103 \u00een 1969, c\u00e2nd \u00eei apare a treia carte,\u00a0Psalmi<\/em>. Dup\u0103 aceast\u0103 dat\u0103 este scriitor liber profesionist. Scrie poezie, proz\u0103, dramaturgie. Se dedic\u0103 traducerilor de proz\u0103 \u015fi de poezie. Deseneaz\u0103 \u015fi picteaz\u0103, particip\u0103 la expozi\u021bii de grup \u0219i experimenteaz\u0103 vizual \u00eenc\u0103 din anii \u201960. \u00ce\u015fi face copertele aproape tuturor volumelor publicate. Face intermitent cronic\u0103 artistic\u0103 \u00een revistele vremii (cronic\u0103 plastic\u0103, teatral\u0103). Autor a peste patruzeci de volume de poezie \u0219i antologii, printre care\u00a0Unu<\/em>\u00a0(1970),\u00a0Obiecte de t\u0103cere<\/em>\u00a0(1978),\u00a0Aerul mod de folosin\u021b\u0103<\/em>\u00a0(1982),\u00a0Singur\u0103tatea ciclopului<\/em>\u00a0(1988),\u00a0Drumul furnicilor<\/em>\u00a0(1997),\u00a0Intrusul<\/em>\u00a0(2005),\u00a0Tot at\u00e2t de liber<\/em>\u00a0(2013),\u00a0Mai sincer ca Himalaya<\/em>\u00a0(2018) \u0219i recenta antologie\u00a0Orgi \u0219i altare demontate (1968-2018)<\/em>\u00a0(2019), unsprezece c\u0103r\u021bi de proz\u0103 (dintre care dou\u0103,\u00a0Groapa ro\u0219ie<\/em>\u00a0\u0219i\u00a0\u00cent\u00e2mpl\u0103ri imaginare pe str\u0103zile Bucure\u0219tiului<\/em>, au fost ad\u0103ugite \u0219i rescrise, v\u0103z\u00e2nd lumina tiparului \u00een mai multe edi\u021bii), dou\u0103 de critic\u0103, antologii \u0219i peste treizeci \u0219i cinci de c\u0103r\u021bi traduse (Dylan Thomas, W.S. Merwin, Edward Lear, Wallace Stevens, Charles Cros, Samuel Beckett, Patrick Modiano). De\u021bin\u0103tor al mai multor premii, printre care cel al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia (de trei ori), al Asocia\u021biei Scriitorilor din Bucure\u0219ti \u0219i Prix des po\u00e8tes francophones, a fost vicepre\u0219edinte \u0219i pre\u0219edinte interimar (2008-2010) al PEN Club-ului rom\u00e2n. C\u00e2\u0219tig\u0103tor de drept al Premiului Na\u021bional \u201eMihai Eminescu\u201d Opera Omnia din 15 ianuarie 2019 (cu cinci din \u0219apte voturi ale juriului), ce i-a fost \u00eens\u0103 refuzat fiindc\u0103 nu a putut participa la ceremonia de decernare de la Boto\u0219ani. Aproape trei luni mai t\u00e2rziu, pe 9 aprilie 2019, i-a fost decernat Premiul \u201eGheorghe Cr\u0103ciun\u201c pentru Opera Omnia la cea de-a treisprezecea edi\u021bie a Galei Premiilor revistei \u201eObservator cultural\u201d de la Teatrul Odeon din Bucure\u0219ti.<\/p>\n

Romulus\u00a0BUCUR (un soi de autobiografie).\u00a0<\/strong>Versiunea scurt\u0103: n\u0103scut la Arad, pe 11 mai 1956, absolvent al Liceului \u201eIoan Slavici\u201d din Arad (actualmente Colegiul Na\u0163ional \u201eMoise Nicoar\u0103\u201d), \u00een 1975, \u015fi al Facult\u0103\u0163ii de Limba \u015fi Literatura Rom\u00e2n\u0103 a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti \u00een 1980 (specializarea rom\u00e2n\u0103-englez\u0103). Profesor de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 la Liceul Industrial nr. 1 din Arad (1980-1990), redactor la revista de cultur\u0103 \u201eArca\u201d (din 1990), apoi redactor-\u015fef adjunct, lector la Universitatea \u201eTransilvania\u201d din Bra\u015fov (din 1997), doctor \u00een filologie, cu o tez\u0103 despre imaginea de sine a evreului rom\u00e2n, urm\u0103rit\u0103 la Mihail Sebastian \u015fi N. Steinhardt. Debut \u00een \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d, \u00eempreun\u0103 cu o serie de colegi din Cenaclul de Luni, cu o prezentare de Nicolae Manolescu (1978), apoi \u00een volumul colectiv \u201eCinci\u201d (1982), \u00eempreun\u0103 cu Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin, Alexandru Mu\u015fina. Volume (versuri): \u201eGreutatea cernelii pe h\u00eertie\u201d (1984), \u201eLiteratur\u0103, via\u0163\u0103\u201d (1989), \u201eDragoste & bravur\u0103\u201d (1995), \u201eC\u00eentecel(e). Fast-food poems\u201d (1998), \u201eC\u0103rticic\u0103 pentru pisic\u0103\u201d (2003), \u201ePoeme alese (1975 \u2013 2005)\u201d (2008), \u201eO seam\u0103 de personaje secundare\u201d (2009), \u201eArta r\u0103zboiului\u201d (2015), \u201eOpera poetic\u0103\u201d (2017), \u201eOdelet\u0103 societ\u0103\u021bii de consum\u201d (2018). Majoritatea au luat diferite premii. Nu-mi mai bat capul cu \u00een\u015firuirea lor. Tot volume (critic\u0103 \u0219i eseistic\u0103): \u201ePoe\u021bi optzeci\u0219ti (\u015fi nu numai)\u00een anii \u201990\u201d (2000), \u201eOpus Caementicium\u201d (2016), \u201eGlose\u201d (2017). \u201eOdelet\u0103 societ\u0103\u021bii de consum\u201d, carte ap\u0103rut\u0103 la Editura Tracus Arte,\u00a0 a primit PREMIUL CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2018.<\/strong><\/p>\n

Mina DECU\u00a0<\/strong>(n. 15 aprilie 1983), masterand\u0103 \u00een Filosofie \u015fi \u00een Studii Europene, fost profesor de Studii Socio-Umane, actual librar, traduc\u0103tor \u015fi poet debutant. Cartea ei de debut, \u201eDesprindere\u201d, ap\u0103rut\u0103 la Editura Charmides, \u00een 2018, a luat urm\u0103toarele premii: Premiul Na\u021bional pentru Poezie \u201eMihai Eminescu\u201d Opus Primum Premiul \u201eT\u00e2n\u0103rul poet al anului 2018\u201d, \u00een cadrul Galei Tinerilor Scriitori; Premiul pentru debut \u00een cadrul Festivalului National de Poezie \u201eColocviile George Co\u0219buc\u201d.<\/p>\n

Mircea DINESCU\u00a0<\/strong>(n. 1950, Slobozia) debuteaz\u0103 cu poezie \u00een 1967, \u00een revista \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, \u0219i editorial cu\u00a0Invoca\u021bie\u00a0nim\u0103nui\u00a0<\/em>(1971), volum distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Debut. Este redactor la \u201eLuceaf\u0103rul\u201d (1976\u00a0\u2013\u00a01982) \u0219i \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d (1982\u00a0\u2013\u00a01989). Talentul literar remarcat de numero\u0219i critici (Lucian Raicu, Alex \u0218tef\u0103nescu, Nicolae Manolescu) este \u00eencununat cu numeroase premii literare (Premiul Herder, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Poezie, Premiul Academiei Rom\u00e2ne pentru Literatur\u0103 \u0219.a.). \u00cen urma interviului acordat \u00een februarie 1989 cotidianului \u201eLib\u00e9ration\u201d, \u00een care ataca explicit regimul Ceau\u0219escu, este supus arestului la domiciliu \u0219i i se ia dreptul de semn\u0103tur\u0103. Dup\u0103 revolu\u021bia din 22 decembrie 1989 este pre\u0219edintele Uniunii Scriitorilor (1990\u00a0\u2013\u00a01993) de unde a demisionat \u00een urma unui scandal. \u00cenfiin\u021beaz\u0103 revistele de satir\u0103 politic\u0103 \u201eAcademia Ca\u021bavencu\u201d (1990), \u201ePlai cu boi\u201d (2001) \u0219i \u201eAspirina s\u0103racului\u201d (2003). Este membru al Consiliului Na\u021bional pentru Studierea Arhivelor Securit\u0103\u021bii. Mircea Dinescu este \u0219i fondatorul portului cultural Cetate (Dolj), primul port cultural din Europa. Prezen\u021b\u0103 activ\u0103, una dintre personalit\u0103\u021bile cunoscute ale societ\u0103\u021bii civile, Mircea Dinescu are constante interven\u021bii critice, televizate \u0219i publicistice. Volume publicate (selectiv):\u00a0Invoca\u021bie nim\u0103nui<\/em>\u00a0(Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1971);\u00a0Elegii de c\u00e2nd eram mai t\u00e2n\u0103r<\/em>\u00a0(Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1973);\u00a0Proprietarul de poduri<\/em>\u00a0(Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1976, 1978);\u00a0La\u00a0dispozi\u021bia dumneavoastr\u0103<\/em>\u00a0(Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1979);\u00a0Teroarea bunului sim<\/em>\u021b\u00a0(Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1980);\u00a0Democra\u021bia naturii<\/em>\u00a0(Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1981);\u00a0Exil pe o boab\u0103 de piper<\/em>\u00a0(Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1983);\u00a0Rimbaud negustorul<\/em>\u00a0(Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1985);\u00a0Moartea cite\u0219te ziarul<\/em>\u00a0(Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1990);\u00a0Femeile din secolul trecut<\/em>.\u00a0Poezii noi<\/em>\u00a0(2004\u00a0\u2013\u00a02010), cu desene din seria Erotica Magna de Dan Erceanu (Funda\u021bia pentru Poezie Mircea Dinescu, 2010);\u00a0Iubirea mea s\u0103 scoat\u0103 \u021b\u0103ri din criz\u0103<\/em>\u00a0(Funda\u021bia pentru Poezie Mircea Dinescu, 2011).<\/p>\n

Claudiu KOMARTIN\u00a0<\/strong>(n. 1983, Bucure\u0219ti) este, \u00eencep\u00e2nd din 2010, redactor-\u0219ef al revistei \u201ePoesis interna\u021bional\u201d \u0219i al Casei de editur\u0103 Max Blecher. A publicat \u0219ase volume de poezie, de la\u00a0P\u0103pu\u0219arul \u0219i alte insomnii<\/em>\u00a0(Vinea, 2003) p\u00e2n\u0103 la antologia\u00a0Mae\u0219trii unei arte muribunde. Poeme alese 2010-2017<\/em>\u00a0(Cartier, 2017, 2018). Pentru c\u0103r\u021bile sale a primit c\u00e2teva dintre cele mai prestigioase premii literare din Rom\u00e2nia: Premiul \u201eMihai Eminescu\u201d Opus Primum (2004), Premiul Academiei Rom\u00e2ne pentru poezie (2007), Premiul pentru literatur\u0103 acordat de PEN Rom\u00e2nia (2018). Volumele sale au fost traduse \u00een german\u0103 (2012), s\u00e2rb\u0103 (2015), turc\u0103 (2015) \u0219i bulgar\u0103 (2017). Coautor a dou\u0103 texte care au stat la baza unor piese de teatru, a tradus \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u0219ase c\u0103r\u021bi de proz\u0103 \u0219i patru de poezie (Kurt Vonnegut, JMG Le Cl\u00e9zio, Tahar Ben Jelloun, Philippe Claudel, Gheorghi Gospodinov, G\u00f6k\u00e7enur \u00c7. \u0219.a.). A editat \u0219i \u00eengrijit aproape o sut\u0103 de c\u0103r\u021bi \u0219i antologii de poezie rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i mondial\u0103, printre care\u00a0O anumit\u0103 c\u0103ldur\u0103 uman\u0103<\/em>\u00a0de Vasile Petre Fati (Casa de Editur\u0103 Max Blecher, 2016),\u00a0Oameni obosi\u021bi\u00a0<\/em>de Andrei Bodiu (Cartier, 2016),\u00a0S\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103. C\u00e2nd focurile se vor stinge printre ruine. Poe\u021bi ai genera\u021biei r\u0103zboiului<\/em>\u00a0(Cartier, 2018) \u0219i\u00a0Orgi \u0219i altare demontate. Poeme alese (1968-2018)<\/em>\u00a0(2019) de Constantin Ab\u0103lu\u021b\u0103.<\/p>\n

Alina PURCARU\u00a0<\/strong>(n. 1982) a absolvit Facultatea de Limbi \u015fi Literaturi Str\u0103ine din cadrul Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti. A lucrat \u00een presa cotidian\u0103 \u015fi a publicat constant cronici de carte \u015fi articole \u00een revistele\u00a0Observator cultural, Dilema veche, Dilemateca, Noua literatur\u0103 \u015fi Suplimentul de cultur\u0103<\/em>. A debutat cu volumul de poeme\u00a0rezisten\u021b\u0103<\/em>\u00a0(Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 2016), este coautoare a romanului colectiv\u00a0Rubik\u00a0<\/em>(Editura Polirom, 2008) \u015fi coordonatoare a dou\u0103 volume colective:\u00a0Pove\u015fti cu scriitoare \u015fi copii<\/em>\u00a0(Editura Polirom, 2014) \u0219i\u00a010.000 de semne\/Otros 10.000 caracteros\u00a0<\/em>(antologie bilingv\u0103 de proz\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, \u00een edi\u021bie rom\u00e2no-spaniol\u0103, Editura ICR, 2017). A scris \u0219i o carte pentru copii,\u00a0Catrina \u0219i marele Domn Somn<\/em>\u00a0(cu ilustra\u021bii de Mihaela Paraschivu, Editura Cartier, 2017). \u00cen prezent, este redactor la revista\u00a0Observator cultural<\/em>.<\/p>\n

Revista \u201ePoesis interna\u021bional\u201d<\/strong>\u00a0a fost fondat\u0103 \u00een prima parte a anului 2010 la Satu Mare de c\u0103tre scriitorul \u0219i omul de pres\u0103 Dumitru P\u0103curaru, av\u00e2ndu-l ca redactor-\u0219ef pe poetul \u0219i traduc\u0103torul Claudiu Komartin. Dup\u0103 aceast\u0103 prim\u0103 serie, cu apari\u021bie trimestrial\u0103 (12 numere ap\u0103rute \u00eentre 2010 \u0219i 2013), revista a f\u0103cut o pauz\u0103 de aproape un an, dup\u0103 care \u0219i-a schimbat formatul, frecven\u021ba de apari\u021bie (devenind semestrial\u0103) \u0219i redac\u021bia, iar din mai 2014 p\u00e2n\u0103 \u00een mai 2019 au ap\u0103rut ne\u00eentrerupt alte 11 numere. Num\u0103rul 24 (2\/2019) este \u00een preg\u0103tire \u0219i va ie\u0219i \u00een luna noiembrie. Cele dou\u0103 serii ale publica\u021biei \u201ePoesis interna\u021bional\u201d adun\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent 4300 de pagini de poezie, proz\u0103, eseu din peste cincizeci de literaturi.<\/p>\n

Academician Eugen SIMION\u00a0<\/strong>este critic \u0219i istoric literar, eseist \u0219i editor, profesor de literatur\u0103 la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure\u0219ti. A predat cursuri de cultur\u0103 \u0219i civiliza\u021bie rom\u00e2neasc\u0103 la Universit\u00e9 Paris IV (Sorbonne) \u0219i a fost profesor invitat la Ecole Normale Sup\u00e9rieure de Paris (Fontenay-aux-Roses). Este director al Institutului de Istorie \u0219i Teorie Literar\u0103 \u201eG. C\u0103linescu\u201c al Academiei Rom\u00e2ne. Membru marcant al Academiei Rom\u00e2ne, titular din 1992, la numai un an dup\u0103 ce a fost ales membru corespondent. \u00cen perioada 1998-2006, a fost pre\u0219edinte al Academiei Rom\u00e2ne. \u00cen mandatul s\u0103u, a fost ini\u021biat \u0219i inaugurat noul sediu al Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne. A ini\u021biat \u0219i coordonat proiecte fundamentale ale Academiei Rom\u00e2ne, \u00eentre care se num\u0103r\u0103 \u201eDic\u021bionarul general al literaturii rom\u00e2ne\u201c, facsimilarea integral\u0103 a manuscriselor lui Mihai Eminescu, colec\u021bia, de tip Pl\u00e9iade, \u201eOpere fundamentale\u201c, din care au ap\u0103rut peste 200 de volume.\u00a0Fondator (1999) \u0219i pre\u0219edinte al Funda\u021biei Na\u021bionale pentru \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i Art\u0103 sub egida Academiei Rom\u00e2ne. \u00cen anul 2001, a ini\u021biat Colocviului Interna\u021bional \u201ePenser l\u2019Europe\u201c, desf\u0103\u0219urat sub patronajul Academiei Rom\u00e2ne, ajuns la edi\u021bia a XVI-a, ce reune\u015fte anual reprezentan\u0163i ai elitei culturale \u015fi \u015ftiin\u0163ifice europene. Este membru al Academiei Europea (Londra), Academiei Regale de \u0218tiin\u021be \u0219i Litere din Danemarca, al Academiei de \u0218tiin\u021be Morale \u0219i Politice din Fran\u021ba, al Academiei din Atena \u0219i al Academiei de \u0218tiin\u021be din Moldova. S-a n\u0103scut \u00een 1933. Este reputat critic \u0219i istoric literar, eseist \u0219i editor. A absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, unde i-a avut profesori pe Tudor Vianu, Alexandru Rosetti \u0219i Iorgu Iordan. \u00cen 1969, \u0219i-a sus\u021binut doctoratul cu teza \u201eEugen Lovinescu, scepticul m\u00e2ntuit\u201c, sub coordonarea lui \u0218erban Cioculescu. Cercet\u0103tor \u00een colectivul \u201eEminescu\u201c condus de D. Panaitescu-Perpessicius. Profesor de literatur\u0103 la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure\u0219ti. A predat cursuri de cultur\u0103 \u0219i civiliza\u021bie rom\u00e2neasc\u0103 la Universit\u00e9 Paris IV (Sorbonne) \u0219i a fost profesor invitat la Ecole Normale Sup\u00e9rieure de Paris (Fontenay-aux-Roses). Director al Institutului de Istorie \u0219i Teorie Literar\u0103 \u201eG. C\u0103linescu\u201c al Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n

Alexa VISARION\u00a0<\/strong>s-a n\u0103scut la 11 septembrie 1947 \u00een comuna B\u0103lu\u015feni, jud. Boto\u015fani. Este c\u0103s\u0103torit \u015fi are doi b\u0103ie\u0163i \u2014 Felix Alexa \u015fi Cristian Alexa. Este regizor de teatru \u015fi film, scenarist, profesor univ. dr. A absolvit Magna cum laude IATC \u201eI.L. Caragiale\u201d, Bucure\u015fti, \u00een 1971, la clasa profesorului universitar Radu Penciulescu. Este doctor \u00een Artele Spectacolului din 2001, sus\u0163in\u00e2nd diserta\u0163ia Spectacolul ascuns \u2014 valen\u0163e interpretative \u015fi spectaculare ale teatrului shakespearian, apreci\u00adat\u0103 cu distinc\u0163ia Summa cum laude de c\u0103tre comisia de doctorat UNATC \u201eI.L. Caragiale\u201d, Bucure\u015fti. Este Doctor Honoris Causa a UNATC \u201eI.L. Caragiale\u201d, Bucure\u015fti, 2014, Doctor Honoris Causa al Universit\u0103\u0163ii Na\u00ad\u0163ionale de Arte \u201eGeorge Enescu\u201d din Ia\u015fi, 2013, \u015fi al Universit\u0103\u0163ii de Arte din T\u00e2rgu Mure\u015f, 2013. Este Profesor Honoris Causa al Universit\u0103\u0163ii \u201eBabe\u015f-Bolyai\u201d, Cluj Napoca. A lucrat \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate peste 100 de spectacole pe texte de I.L. Caragiale, A.P. Cehov, W. Shakespeare, G. Buchner, L. Pirandello, M. Gorki, L. Blaga, D.R. Popescu, F\u0103nu\u015f Neagu, G. Djagarov, Arnold Wesker, Mihail Sebastian, Eugene O\u2019Neill. A scris \u015fi regizat urm\u0103toarele filme artistice de lungmetraj:\u00a0\u00cenainte de t\u0103\u00adcere<\/em>,\u00a0\u00cenghi\u0163itorul de s\u0103bii<\/em>,\u00a0N\u0103pasta<\/em>,\u00a0Punct \u015fi de la cap\u0103t<\/em>,\u00a0Vinovatul<\/em>,\u00a0Luna Verde<\/em>\u00a0\u015fi\u00a0Ana<\/em>. A colaborat pentru realizarea scenariilor cu Ion B\u0103ie\u015fu, Radu F. Alexandru \u015fi Iris Spiridon. A ob\u0163inut numeroase premii \u015fi dis\u00adtinc\u0163ii, printre care Premiul Academiei Rom\u00e2ne pentru \u00eentreaga crea\u0163ie teatral\u0103 \u015fi cinematografic\u0103 (2008), Premiul pentru \u00eentreaga activitate UNITER (2005), Premiul ATM pentru cel mai bun spectacol (1981), Premiul Sec\u0163iei de Critic\u0103 ATM pentru exegez\u0103 scenic\u0103 \u015fi filmic\u0103 a ope\u00adrei lui I.L. Caragiale (1979), Marele Premiul la Festivalul Interna\u0163ional de Teatru Arezzo (1979). A fondat primul teatru independent bilingv din Rom\u00e2nia, Teatrul rom\u00e2no-american Eugene O\u2019Neill, \u00een 1991, \u015fi Asocia\u0163ia Cultural\u0103 \u201eDialog\u201d (2002). A publicat numeroase articole, eseuri, intervi\u00aduri, dezbateri pe teme artistice \u015fi didactice, cronici, comentarii pe teme de strategie \u015fi management publicate \u00een cele mai importante reviste din \u0163ar\u0103 \u015fi prezentate pe posturile na\u0163ionale de radio \u015fi televiziune. A publi\u00adcat volumele:\u00a0Nostalgia valorii\u00a0<\/em>(2018),\u00a0\u00cempotriva uit\u0103rii<\/em>\u00a0(2017),\u00a0ANA \u2013 sens \u015fi imagine<\/em>\u00a0(2014),\u00a0Goana pe nisip<\/em>\u00a0(2012),\u00a0De la Ziditorul la Zidirea<\/em>\u00a0(2014),\u00a0Cortina de cuvinte<\/em>\u00a0(2007),\u00a0Spectacolul ascuns\u00a0<\/em>(2002). Despre el s-au scris volume\u00adle\u00a0Alexa Visarion sau destinul voca\u0163iei<\/em>\u00a0(2014) \u015fi\u00a0Univers filmic \u2013 Alexa Visarion<\/em>\u00a0(2017). Este Director Onorific al Teatrului \u201eMihai Eminescu\u201d din Boto\u015fani, cet\u0103\u0163ean de onoare al Municipiului Boto\u015fani (1992), cet\u0103\u0163ean de onoare al comunei natale B\u0103lu\u015feni (2015). A primit Ordinul Na\u0163ional \u201eServiciul Credincios\u201d \u00een grad de Cavaler, acordat de Pre\u015fedin\u0163ia Rom\u00e2niei. Este membru al Asocia\u0163iei Autorilor de Film \u015fi TV, UCIN, mem\u00adbru fondator al Uniunii Arti\u015ftilor \u015fi Realizatorilor de Film \u2013 UARF. \u00centre anii 1985-2005 a fost membru al The Association for Theatre Higher Education, ATHE (SUA), membru al Societ\u0103\u0163ii \u201eI.L. Caragiale\u201d (1979-1985). Din 1971 este membru al Uniunii Teatrale din Rom\u00e2nia- UNITER.<\/p>\n

Petru \u0218O\u0218A\u00a0<\/strong>este de profesie grafician, absolvent al Universit\u0103\u0163ii de Art\u0103 Bucure\u015fti, \u00een anul 2001, sec\u0163ia Grafic\u0103, clasa Prof. Dr. Mircia Dumitrescu. N\u0103scut \u00een anul 1976, \u00een ora\u0219ul B\u0103icoi, Prahova, \u00ee\u0219i urmeaz\u0103 \u00eenclinarea c\u0103tre art\u0103 mo\u0219tenit\u0103 de la bunicul \u0219i de la mama sa absolvind Liceul de Art\u0103 din Ploie\u0219ti, \u00een anul 1994. Cum nu reu\u0219e\u0219te din prima intrarea la Facultatea de Arte, se angajeaz\u0103 pentru o scurt\u0103 perioad\u0103 ca referent cultural la Casa de Cultur\u0103 B\u0103icoi \u0219i colaboreaz\u0103 cu studioul de teatru Equinox ca grafician, scenograf \u0219i light designer. Dup\u0103 terminarea facult\u0103\u021bii lucreaz\u0103 mai \u00eent\u00e2i la o tipografie, apoi pe posturi de grafician, tehnoredactor \u0219i art director la Muzeul Na\u021bional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei (2002-2011), Oops Media (2002-2006), Romaqua Group BORSEC \u2013 Departamentul Marketing (2005-2013), iar din 2008 \u00ee\u0219i deschide propriul butic de grafic\u0103 \u0219i publicitate, Sho-Sha Advertising, av\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp colabor\u0103ri pe drepturi de autor cu diferite institu\u021bii \u0219i firme din \u021bar\u0103 \u0219i din str\u0103in\u0103tate, precum Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, Muzeul Na\u021bional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei, ICR, Atlantic Council (USA), Palatul Br\u00e2ncovenesc Mogo\u015foaia. A realizat expozi\u021bii personale la Palatul Culturii Ploie\u015fti (1995), Muzeul Jude\u0163ean de Art\u0103 Prahova (2001), Galeria IX \u2013 Budapesta, Ungaria (2007) \u0219i a expus, \u00een special \u00een zona de carte bibliofil\u0103, al\u0103turi de colegi \u0219i al\u021bi arti\u0219ti la Galeriile de Art\u0103 Ploie\u015fti (1994), Muzeul Jude\u0163ean de Art\u0103 Prahova (1998), Sala Dalles (1999), Palatul Br\u00e2ncovenesc Mogo\u015foaia (1999, 2000), Muzeul de Art\u0103 Bra\u015fov (2001), Bienala Interna\u0163ional\u0103 de Gravur\u0103 Contemporan\u0103 \u201eIosif Iser\u201d Ploie\u015fti (2001), Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne (2005), Gal\u00e9ria IX, Budapesta (2005), Centrul Cultural al Republicii Ungare din Bucuresti (2005), Muzeul Kalinderu (2006), Casa de Cultura a Sindicatelor, Miercurea Ciuc (2007), Cit\u00e9 Internationale des Arts, Paris (2008), National Foundation of Art, Bucharest (2008), Round Tower, Copenhaga (2009), Espace Jean Legendre \u2013 Theatre de Compiegne, Compiegne \u2013 Fran\u021ba (2009). Particip\u0103 \u0219i expune la t\u00e2rguri interna\u021bionale de carte (Frankfurt, Paris, Ierusalim, Geneva, Bologna, Budapesta, Bucure\u015fti). Lucr\u0103ri \u00een colec\u021bii: Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne, Biblioteca Bucure\u0219tilor, Rundetaarn \/ The Danish Arts Foundation, Copenhagen,\u00a0National Library<\/em>\u00a0of France, Biblioteca Nazionale Centrale di Firenze, Muzeul de Art\u0103 Ploie\u0219ti, alte colec\u021bii particulare. Printre altele, prime\u0219te \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi arti\u0219ti \u201ePremiul Special al Juriului\u201d la T\u00e2rgul Interna\u0163ional de Carte Bucure\u015fti, \u00een anul 2000, pentru volumul bibliofil colectiv \u201eCorbul\u201d de Edgar Allan Poe, apoi \u201eDiploma de Merit\u201d \u2013 1999, pentru activitate \u015fi cercetare \u00een domeniul ilustra\u0163iilor \u015fi a construc\u0163iei de carte, acordat de Fondul Literar din Rom\u00e2nia. \u00cen anul 2004 este premiat cu Medalia \u201eCiucurencu\u201d, pentru activitatea din cadrul Muzeului Na\u0163ional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei, acordat\u0103 de Ministerul Culturii \u015fi Cultelor.<\/p>\n

Juriul Premiilor APLER pentru anul editorial 2018<\/strong><\/p>\n

Maestrul\u00a0Mircia DUMITRESCU\u00a0<\/strong>s-a n\u0103scut la 3 iulie 1941, \u00een satul C\u0103scioarele, jude\u021bul Ilfov, fiind fiul B\u0103la\u015fei (n\u0103scut\u0103 Dospina) \u015fi al lui Atanase Dumitrescu. \u00centre anii 1955-1959 urmeaz\u0103 ciclul gimnazial la Liceul \u201eIon Neculce\u201d din Bucure\u015fti. \u00cen perioada 1959-1965 urmeaz\u0103 cursurile Institutului de Arte Plastice \u201eNicolae Grigorescu\u201d, la clasa Maestrului Vasile Kazar. Din 1965 p\u00e2n\u0103 \u00een 1978 este profesor de desen la Liceul Nr. 6 din Bucure\u015fti, lu\u00e2ndu-\u015fi definitivatul, \u00een 1968, gradul II, \u00een 1971, \u015fi gradul I \u00een 1975. \u00cen 1967, devine membru stagiar al Uniunii Arti\u015ftilor Plastici din Rom\u00e2nia \u015fi, \u00een 1969, membru definitiv. \u00cen 2006, devine membru al Uniunii Gravorilor \u015fi Litografilor Maghiari din Budapesta, Ungaria. \u00centre anii 1975-1990 este secretar al sec\u0163iei de grafic\u0103 al U.A.P. din Rom\u00e2nia. Din anul 1979 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1989 \u2013 desenator artistic la editura Sport-Turism din Bucure\u015fti. Din 1990 \u2013 lector universitar la Academia de Art\u0103 din Bucure\u015fti, catedra de grafic\u0103. Din anul 2011 \u2013 profesor universitar titular. \u00cen anul 2005, devine doctor \u00een arte vizuale, cu lucrarea \u201eInven\u0163ia oculocentric\u0103 sau ispitirea Sf\u00e2ntului Antonie\u201d. \u00cen perioada 1990-2008, este \u015feful catedrei de grafic\u0103.\u00a0\u00cen anul 2005, colaboreaz\u0103 cu Academia Rom\u00e2n\u0103 \u0219i Funda\u021bia Na\u021bional\u0103 pentru \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i Art\u0103 la proiectul lansat de academicianul Eugen Simion pentru salvarea manuscriselor eminesciene, proiect ini\u0163iat de Iorga, Perpessicius, G. C\u0103linescu \u015fi Noica. Propune pentru reeditarea acestora o formul\u0103 inovatoare de tip\u0103rire, prin care reproducerea manuscriselor lui Mihai E minescu devine, \u00een sf\u00e2r\u015fit, posibil\u0103, instituind un reper cultural prezervat viitorilor cercet\u0103tori \u015fi colec\u0163ionari. \u00cen luna aprilie 2013 a fost ales membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne, sec\u0163ia Arte, Arhitectur\u0103 \u015fi Audiovizual.<\/p>\n

Ioan CRISTESCU\u00a0<\/strong>(n. 1965)\u00a0este directorul Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne din Bucure\u0219ti, conferen\u0163iar univ. dr. la Universitatea Hyperion din Bucure\u015fti, specializat \u00een Istoria teatrului universal, fondator al Editurii Tracus Arte, pre\u0219edintele Asocia\u021biei Publica\u021biilor Literare \u0219i Editurilor din Rom\u00e2nia. Coordonator al mai multor proiecte culturale, literare \u0219i artistice de anvergur\u0103 na\u021bional\u0103 \u0219i interna\u021bional\u0103: \u201eTeatru la Muzeu\u201d \u2013 produc\u0163ie de spectacole pe texte de Matei Vi\u015fniec \u2013 regia Mircea Marin;\u00a0Ioan Flora<\/em>\u00a0\u2013 regia Alexandru Dabija;\u00a0Drumul spre Momfa<\/em>, \u00een colaborare cu Teatrul Na\u0163ional din Cluj, regia Mihai M\u0103niu\u0163iu;\u00a0Negu\u0163\u0103torul de ochelari<\/em>, regia Dan Tudor; coordonator al \u201eSerilor de poezie \u015fi muzic\u0103 ale MNLR\u201d \u2013 lecturi publice ale poe\u0163ilor contemporani \u00eenso\u0163ite de muzic\u0103 \u2013 60 de edi\u0163ii; director al Festivalului anual de jazz \u201eJazzy Spring\u201d, Bucure\u015fti \u2013 3 edi\u0163ii \u2013, \u00eempreun\u0103 cu Mircea Tiberian; realizatorul proiectului \u201e10 ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea \u00een Rom\u00e2nia\u201d \u2013 expozi\u0163ie vernisat\u0103 \u00een 15 ora\u015fe din Rom\u00e2nia; realizatorul proiectului \u201eComedia rom\u00e2neasc\u0103\u201d \u2013 momente \u015fi schi\u0163e: realizator de expozi\u0163ii de anvergur\u0103 na\u0163ional\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103 \u201ePaul Celan \u2013 dimensiunea rom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u201eMarin Sorescu\u201d, \u201d\u015ecoala ardelean\u0103 \u2013 iluminismul rom\u00e2nesc\u201d etc. Coproduc\u0103tor al Maratonului de Poezie \u015fi Jazz; ini\u021biatorul Festivalului Interna\u021bional de Poezie Bucure\u0219ti; coordonatorul Festivalului Capitalelor Centenare. A debutat editorial cu volumul\u00a0Dramaturgia lui Radu Stanca<\/em>, Editura Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne (2011), volum distins cu Premiul de debut al Asocia\u0163iei Scriitorilor din Bucure\u015fti. \u00cen preg\u0103tire:\u00a0Resurec\u0163ia oratoriei \u015fi antiteatrul<\/em>..<\/p>\n

Dan Mircea CIPARIU\u00a0<\/strong>(n\u0103scut la 7 septembrie 1972, Bucure\u0219ti) este licen\u021biat al Universit\u0103\u021bii Bucure\u0219ti, Facultatea de Jurnalism \u0219i \u0218tiin\u021bele Comunic\u0103rii, scriitor, jurnalist \u0219i manager de proiecte \u0219i programe culturale. A debutat \u00een presa literar\u0103 \u00een 1988 (SLAST<\/em>), iar editorial, \u00een 1999, cu volumul\u00a0Hai s\u0103 ne-nt\u00e2lnim pe site s\u00e2mb\u0103t\u0103 seara\u00a0<\/em>(Editura Libra). \u00cen 2007, volumul s\u0103u de poeme\u00a0Tsunami<\/em>\u00a0(Editura Brumar, 2006) a primit Premiul Asocia\u021biei Scriitorilor din Bucure\u0219ti. \u00cen 2008, a ini\u021biat \u0219i coordonat proiectul ,,Scriitori pe Calea Regal\u0103\u201d, iar din 2009 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, proiectul \u201eMaratonul de poezie \u0219i jazz\u201d. \u00centre 2011 \u0219i 2018, de Ziua Culturii Na\u021bionale, a ini\u021biat \u0219i coordonat proiectul \u201eGala Tinerilor Scriitori \/ Cartea de poezie a anului\u201d. Este fondatorul \u0219i pre\u0219edintele asocia\u021biei Euro CulturArt, ce de\u021bine o galerie dedicat\u0103 tinerilor arti\u0219ti vizuali din Europa \u2013 \u201eAtelier 030202\u201d, coordonat\u0103 de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.Agen\u021biadeCarte.ro, spa\u021biu virtual \u00een care sunt prezentate la zi evenimentele de carte \u0219i art\u0103. Este pre\u0219edintele Opera Scris\u0103.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul s\u0103u\u00a0singur\u0103tatea vine pe facebook<\/em>, publicat \u00een anul 2012 la Editura Tracus Arte din Bucure\u0219ti, este considerat de editorul Cosmin Per\u021ba \u201eunul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 \u0219i nu numai\u201d. \u00cen prezent, lucreaz\u0103 la tema doctoral\u0103 de cercetare \u201eTipare ale imaginii poetice\u201d, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la \u0218coala Doctoral\u0103 a Facult\u0103\u021bii de Litere, Universitatea din Bucure\u0219ti.<\/p>\n

\u00cen perioada<\/strong>\u00a0<\/strong>18-21 septembrie 2019<\/strong>,\u00a0<\/strong>mansarda<\/strong>\u00a0<\/strong>Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne\u00a0este gazda unui important workshop de traducere literar\u0103. Traduc\u0103tori de limba rom\u00e2n\u0103 din \u0219ase \u021b\u0103ri sosesc la Bucure\u0219ti pentru a expune \u0219i analiza \u00eempreun\u0103 particularit\u0103\u021bile de traducere ale romanului\u00a0<\/strong>Provizorat<\/strong><\/em>\u00a0al scriitoarei Gabriela Adame\u0219teanu, chiar al\u0103turi de autoare. Scopul acestui workshop este acela de a stimula apari\u021bia unei noi genera\u021bii de traduc\u0103tori literari, specializa\u021bi \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, prin proiecte profesioniste dedicate lor. Lista participan\u021bilor la aceast\u0103 prim\u0103 edi\u021bie \u00eei reune\u0219te pe Rumjiana Stanceva \u0219i Hristo Boev din\u00a0Bulgaria<\/strong>,<\/strong>\u00a0pe \u0110ura Mio\u010dinovi\u0107 din<\/strong>\u00a0<\/strong>Serbia<\/strong>,<\/strong>\u00a0Manuela Klenke \u0219i Peter Groth din\u00a0Germania<\/strong>,\u00a0<\/strong>Oana Ursulesku din\u00a0Austria\u00a0\u0219i pe\u00a0Ermis Lafazanovski\u00a0din\u00a0Republica Macedonia, moderatoare fiind cunoscuta traduc\u0103toare din literatura rom\u00e2n\u0103 Eva-Ruth Wemme. La \u00eenceputul acestei veri, traduc\u0103torii selecta\u021bi s\u0103 ia parte la workshop au primit \u0219i lucrat un prim draft de traducere, iar zilele acestea, la Bucure\u0219ti, vor avea ocazia s\u0103 definitiveze traducerea, sub directa \u00eendrumare a autoarei. Ideea acestui workshop, organizat de Re\u021beaua Traduki, Asocia\u021bia Publica\u021biilor Literare \u0219i Editurilor din Rom\u00e2nia (APLER), Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne (MNLR) \u0219i Headsome Communication, cu sprijinul Ministerului Culturii \u0219i Identit\u0103\u021bii Na\u021bionale, s-a n\u0103scut \u00een urma succesului avut de prezen\u021ba Rom\u00e2niei \u00een calitate de \u021bar\u0103 invitat\u0103, la T\u00e2rgul Interna\u021bional de Carte de la Leipzig, edi\u021bia 2018. Prezen\u021ba pe pia\u021ba german\u0103 a peste 50 de titluri traduse din literatura rom\u00e2n\u0103 \u2013 clasic\u0103, modern\u0103 \u0219i contemporan\u0103 \u2013 a fost un succes care a dep\u0103\u0219it a\u0219tept\u0103rile organizatorilor, a institu\u021biilor rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i a celor germane, partenere \u00een proiectul 2018. Traducerile din autori rom\u00e2ni continu\u0103 \u0219i anul acesta \u0219i, dup\u0103 reac\u021bia editurilor germane, cu siguran\u021b\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 va r\u0103m\u00e2ne aten\u021bia acestora. Agen\u021biadeCarte.ro este partener media.<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vineri, 20 septembrie 2019, ora 17:00, \u00een Sala \u201ePerpessicius\u201d a Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne din Bucure\u0219ti (expozi\u021bia de baz\u0103,…<\/p>","protected":false},"author":8,"featured_media":9642,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[9,8],"tags":[],"class_list":["post-9641","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente","category-recomandari"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9641","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9641"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9641\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9712,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9641\/revisions\/9712"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9642"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9641"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9641"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9641"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}