19 septembrie 2019 — Evocări

Evocare | In memoriam Alexandru Darie (15 iunie 1959 – 18 septembrie 2019)

Sursă foto: Digi FM

Nu vom putea ști niciodată ce capodopere teatrale ar mai fi putut crea, însă le vom revedea întotdeauna pe toate cele oferite de-a lungul anilor ori de câte ori vom avea ocazia. Amintirea lui Ducu Darie, care a părăsit lumea de aici a celor vii miercuri, 18 septembrie 2019, va rămâne în memoria noastră veșnic prin creația sa. Dumnezeu să îl odihnească în liniște și pace!

„Ca sa poți lucra în echipă trebuie să ai o anumită generozitate. Dar și disciplina profesiunii, care nu înseamnă venirea la timp la repetiții, ci a lucra împreună cu oamenii într-un mod extrem de sincer. Are o energie specială pe care o transmite actorilor cu care aduce la lumină miracolul numit teatru. Director al Teatrului Bulandra și președintele Uniunii Teatrale Europene, Ducu Darie este recunoscut pentru felul în care lucrează cu ac­torul, creează o lume din amă­nunte, o atmosferă extraordinară cu calm, cu patimă, cu înverșunare.

Am fost rugat să mai stau cel puțin șase luni președinte al Uniunii Teatrale Europene. Am făcut un spectacol «Din Însemnările unui necu­noscut», de Feodor Mihailovici Dostoievski, am avut câteva premiere de care m-am ocupat, adică spectacolul lui Andrei Șerban, «Ivanov», de A.P. Cehov, și al lui Yuri Kordonsky, «Îngropați-mă pe după plintă», de Pavel Sanaev, deci trei premiere grele. Mă pregătesc să încep repetițiile cu «D-ale carnavalului». În plus, chiar zilele trecute am trecut prin acea faimoasă comisie de evaluare a directorilor de teatre și aștept rezultatele. Multe lucruri s-au întâmplat. În rest, mă bucur că am fost sănătos. La Teatrul Bulandra se întâmplă de câțiva ani un miracol, pentru că oamenii vin în număr din ce în ce mai mare la spectacole. Anul acesta am inaugurat la noi la teatru vânzarea online în timp real de bilete și am constatat că s-a schimbat și publicul. A apărut o categorie care înainte era mai puțin prezentă, pentru că oamenii nu aveau timp, categoria între 30 și 40 de ani. Oameni care vin îmbrăcați frumos și care participă la ceremonialul acesta altfel, să zicem. Lucru îmbucurător este și că vin mulți tineri. Acest lucru îmi dă speranța că nu avem spectacole bătrânicioase, moarte, ci spectacole importante. Țin minte multe sfaturi legate de teatru pe care le-am pri­mit de la profesorul meu, Dinu Cernescu, de la David Esrig, cu care eu am copilărit. Unul dintre cele mai importante a fost să nu mint. În meseria noastră trebuie să fii extraordinar de sincer. Scena nu iartă niciodată nesinceritatea. Ca artist trebuie să fii un om sincer, nu te poți preface că faci ceva. E un lucru important. Faptul că dispar nume importante ale teatrului românesc e o problemă, într-adevar. Actori tineri se mai găsesc, sunt cățiva foarte ta­lentați, cu unii am lucrat și eu, un nume de care sigur se va mai auzi este cel al lui Alexandru Potocean, un tânăr actor foarte promițător. Apoi, Ilinca Manolache, Emilia Begu, Ma­rius Manole, Vlad Logigan sunt cățiva actori tineri foarte buni, cu unii am lucrat, pe alții i-am văzut în teatru la noi. Problema dificilă este, după părerea mea, ca sistemul de învăță­mânt vocațional de la noi (nu știu dacă așa este și în restul Europei, nu cred) este defectuos. Nu poți să predai actorie când ai grupe de 20, 30 de studenți și în total într-un an ies 80 de actori. E foarte dificil. Lucrul acesta cumva trebuie corectat.

Tot timpul zâmbesc. Prostia invo­luntară și infatuarea uneori pot să facă rău. Mai ales cea pe care o vedem la televizor de multe ori e comică și ridicolul în care se pun uneori poli­ticienii noștri are o doză mare de umor involuntar si mai zambesc. Zambesc cand vad copii frumosi pe strada, tineri care sunt altfel, care nu au trecut prin ce am trecut noi, si asta imi da incredere. Poate vom reusi sa depășim problemele acestea cu care ne tot confruntăm. Problema principală în România nu e nici saracia, nici coruptia, nici mai stiu eu ce. Este o singura problemă, care, după mine, e radacina a toate, si anume menta­litatea noastra. În momentul in care ne vom schimba aceasta mentalitate lucrurile vor fi altfel. As vrea sa-mi dau un sfat daca m-as intalni cu mine adolescent. Mi-aș spune să am grijă de timp. Este una dintre bolile oricărui adolescent, și a mea a fost mai mult poate decât a altora. Am și folosit, dar am și irosit timp. Puteam să-l folosesc mai bine.”

Alexandru DARIE, născut  la 15 iunie 1959, într-o familie de artişti: Iurie Darie şi Consuela Roşu. A absolvit Academia de Teatru şi Film – Facultatea de Regie de Teatru, Film şi Televiziune, în 1983. Din 2006 şi până în prezent este director al Teatrului Bulandra din Bucureşti. Între 2006 şi 2011 a fost preşedinte al Uniunii Teatrelor din Europa, potrivit ww.bulandra.ro. În 1984 a debutat ca asistent de regie la Teatrul de Stat din Oradea. Între 1987 şi 1990 a fost asistent regizor artistic la Teatrul de Comedie din Bucureşti, iar din 1990 până în 1992 – regizor artistic la acelaşi teatru. Din 1992 până în 2002 a fost regizor artistic la Teatrul Bulandra din Bucureşti. Montarea spectacolului „Visul unei nopţi de vară“ (1991), considerat de ziarul „The Guardian“ cea mai bună montare după montare semnată de Peter Brook, l-a propulsat în galeria marilor regizori de teatru internaţionali. Spectacolul a fost recompensat cu premiile pentru “cel mai bun regizor” şi “cele mai bune costume” la prima ediţie a Festivalului Naţional de Teatru „I.L. Caragiale“. În 1992, a fost invitat de Oxford Stage Company să regizeze „Mult zgomot pentru nimic“, de William Shakespeare, BBC apreciind montarea drept un „eveniment al stagiunii’“. A mai regizat în Statele Unite, la Performing Arts Centre, New-York „Mizantropul“, de Moliere şi „Cabala bigoţilor“, de Mihail Bulgakov.

Şi-a petrecut viaţa în teatru de la vârsta de 3 ani. De la 14 ani şi-a dorit să fie regizor. A fost asistentul lui Dinu Cernescu şi a învăţat meserie de la David Esrig, Gheorghe Harag şi Lucian Giurchescu.

„Am avut extraordinarul prilej de a cunoaşte oameni de teatru minunaţi din lumea asta”, spunea Alexandru Darie la “Întâlnirile Yorick” din 2016. “Cea mai mare mulţumire pe care am primit-o a fost la Piccolo Teatro. Am fost acolo, la teatrul lui Giorgio Strehler, căruia am avut bucuria să-i fiu chiar prieten, să jucăm un spectacol”.

Dornic să-i înveţe pe cei tineri arta spectacolului, Ducu Darie declara într-un interviu: „Când predai, trebuie să transmiţi generaţiei următoare ceva nou. Nu sunt pentru spectacolele de consum. Poate că sunt de modă veche”.

„Poveste de iarnă”, de William Shakespeare, montat la Teatrul Bulandra în 1994 a fost nominalizat de cinci ori la Gala UNITER 1995 la categoriile “cea mai bună regie”, “cel mai bun spectacol”, “cel mai bun actor”, “cea mai bună actriţă” şi “cea mai bună scenografie”. A fost de asemenea distins de Asociaţia Internaţională a Criticilor de Teatru cu premiile pentru “cel mai bun spectacol al anului” şi “cel mai bun actor în rol principal”.

„Trei surori”, de Anton Cehov, producţie 1995 a Teatrului Bulandra, a fost recompensat cu premiul pentru “cel mai bun regizor” al anului la Gala UNITER 1996, precum şi cu premiul pentru “cea mai bună regie”, acordat de Asociaţia Internaţională a Criticilor de Teatru.

Între spectacolele montate în străinătate, Alexandru Darie a lucrat: ”Şarpele”, de Horia Gârbea (1990, Royal Court Theatre, Londra), ”Mizantropul”, de Moliere (1991, Performing Arts Centre, New York, SUA), ”Mult zgomot pentru nimic”, de William Shakespeare (1992, Oxford Stage Company, Marea Britanie), ”Equus”, de Peter Shäffer (1993, Kammerspiele Im E-Werk, Freiburg im Breisgau, Germania; nominalizat de către Stuttgarter Zeitung la Premiul pentru cel mai bun spectacol alternativ), ”Marat-Sade”, de Peter Weiss (1994, Kammerspiele Im E-Werk, Freiburg im Breisgau, Germania), ”Regele Lear”, de William Shakespeare (1995, Mechels Miniatuur Teater, Mechelen, Belgia), ”Omul bun din Szechuan”, de Bertolt Brecht (1996, Ginza Saison Theatre, Tokyo, Japonia), ”Macbeth”, de William Shakespeare (1997, Teatrul Kinokunya, Tokyo, Japonia).

Printre spectacolele de teatru şi operă realizate de Alexandru Darie se numără: “The Bach Files”, producţie 2015 “Bulandra per musica”, pe muzică de Adrian Enescu, pe teme de J.S. Bach, la Teatrul Bulandra. În 2014, a montat “Conversaţie după înmormântare”, de Yasmina Reza, la Teatrul Bulandra, iar în 2013 – “D’ale Carnavalului”, de I.L. Caragiale, în cadrul Cvartetului regizoral Caragiale, realizat de Radio România Cultural, alături de Alexa Visarion, Dragoş Galgoţiu, Alexandru Dabija. „Însemnările unui necunoscut”, după F.M. Dostoievski, a fost montat în 2011, la Teatrul Bulandra.

Anul trecut, Alexandru Darie a realizat „Coriolanus“, de William Shakespeare, cu o distribuţie de 70 de actori. Spectacolul a avut premiera oficială în Festivalul Naţional de Teatru, la Sala „Toma Caragiu“ a Teatrului Bulandra. Pentru acest spectacol, Ducu Darie a fost nominalizat la Gala Premiilor UNITER 2019 la categoria “cea mai bună regie”.

Un mare iubitor al dramaturgului britanic, printre piesele shakespeariene montate de Darie se numără: în 1990 – ”Visul unei nopţi de vară”, la Teatrul de Comedie; în 1992 – ”Mult zgomot pentru nimic”, la Oxford Stage Company; în 1994 – ”Poveste de iarnă”, la Teatrul Bulandra; în 1995 – ”Regele Lear”, în Belgia şi ”Iulius Caesar”, la Teatrul Bulandra; în 1997 – ”Macbeth”, la Tokyo.

A fost recompensat pentru merite artistice deosebite Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor, distincţie acordată de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa, Ordinul Steaua Solidarităţii Italiene în grad de Cavaler şi Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Ofiţer.

Sursă: News.roviewscnt