Expoziția „Carte veche în biblioteca Arhivelor Naționale ale României” la MNLR

Arhivele Naționale ale României organizează, la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din Calea Griviței 64-66, expoziția Carte veche în biblioteca Arhivelor Naționale ale României. Vernisajul va avea loc vineri, 13 mai 2022, începând cu ora 11.00, în Sala „Al. Condeescu”. La eveniment vor lua cuvântul: Ioan Cristescu (directorul general al Muzeului Național al Literaturii Române), Cristian Anița (directorul Arhivelor Naționale ale României), părintele Policarp Chițulescu (directorul Bibliotecii Sfântului Sinod), Cristina Dima (Facultatea de Litere a Universității din București), Ioana Costa (Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București). Moderator: Șerban Marin (Arhivele Naționale ale României).

Publicul va putea admira 52 de cărți aflate în prezent în administrarea Arhivelor Naționale. De o deosebită valoare istorică, acestea au fost publicate în secolele XV– XVII, în centre tipografice europene prolifice (din Germania, Italia, Elveția, Olanda, Belgia), iar în Țările Române, în secolele XVII–XIX. Printre exponate se vor enumera atlase geografice, cărți de istorie (aparținând spațiului est-european), editate în limbile latină, germană, franceză, italiană, greacă. Sunt incluse patru incunabule (lucrări editate în secolul al XV-lea), după cum urmează: ediția din 1492 a Quattuor nouissima cum multis exemplis pulcherrimis… a lui Gerardus de Vliederhoven (autor din secolul al XIV-lea); a doua ediție a Liber Chronicarum a lui Hartmann Schedel (Augsburg, 1497); anonima Gesta romanorum, applicato moralisatis ac misticas (1497); Romanae historiae compendium a lui Pomponio Leto (Veneția, 1499). Acestora li se adaugă un număr important de texte tipărite în secolele imediat următoare, printre care o ediție a Vita et gesta Karoli Magni a lui Eginhardus (Köln, 1521), apologia împotriva lui Mahomed (în limba greacă), a împăratului Ioan VI Cantacuzino al Bizanțului (ediția de la Basel, 1543), o ediție din 1594 a Geografiei lui Ptolemeu sau Istoria Transilvaniei a lui Ciro Spontoni, de la 1638. Se adaugă diverse ediții de texte semnate de personalități precum Terențiu, Ammianus Marcellinus Lucian din Samosata, Theodor Spandugino, Erasmus din Rotterdam, Nicolaus Olahus, Alfonso Loschi etc.

Expoziția conține, de asemenea, trei ediții ale lucrării lui Dimitrie Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, ediția englezească (Londra, 1734-1735), cea germană (Hamburg, 1745) și cea română (cu alfabet chirilic, Mănăstirea Neamț, 1825). Pentru spațiul transilvănean, alături de lucrările de istorie (politică sau ecleziastică) a Transilvaniei sau a Ungariei și de însemnările de călătorie, va fi expusă o lucrare de mineralogie (Cluj, 1767).

În ceea ce privește cartea tipărită în Țările Române extracarpatice, primele tipografii au funcționat pe lângă mănăstiri, iar cartea era în special carte de cult, liturgică. Expoziția include celebra Biblie a lui Șerban Cantacuzino (București, 1688), Carte românească de învățătură a lui Varlaam (Iași, 1643) sau Psaltirea slavo-română a lui Dosoftei (Iași, 1680), lucrări care au contribuit la consolidarea limbii române culte și la traducerea textelor biblice în limba română. De asemenea, vizitatorii vor putea admira câte un exemplar din Îndreptarea legii, pravilă a domnitorului Matei Basarab (Târgoviște, 1652) și din Gramatica Românească a lui Ianache Văcărescul (Râmnic, 1787). Primul text de călătorie scris în limba română este al boierului Dinicu Golescu (Constantin Radovici din Golești), înaintaș al unei întregi familii de revoluționari pașoptiști. Apărută la Buda, în 1826, lucrarea vine să întregească diversitatea tematică a expoziției pe care instituția Arhivelor Naționale o propune publicului bucureștean și nu numai.

Expoziția poate fi vizitată de marți până sâmbătă, în intervalul 10.00 – 18.00.