20 iunie 2023 — Expoziții temporare MNLR - str. Nicolae Crețulescu nr.8

Expoziția de autor “Comics Didactic literatura română în benzi desenate” s-a prelungit

Muzeul Național al Literaturii Române (Strada Nicolae Crețulescu 8) anunță prelungirea perioadei de vizitare a expoziției “Comics Didactic literatura română în benzi desenate”.

Expoziția se va putea vizita până la finalul lunii august 2023, o invitație pentru elevii și adolescenții aflați în vacanță, dar și pentru iubitorii benzilor desenate. Lucrările expuse, planșe realizate de autorul și profesorul de benzi desenate Mihai I. Grăjdeanu, dezvăluie secretele realizării unei pagini de bandă desenată, prezentând etapele de lucru într-o abordare inedită, care îmbină tehnica clasică cu tehnologia digitală. Personajele și poveștile clasice prind contur pe paginile colorate ale benzilor desenate, oferind o experiență interactivă și distractivă pentru toți vizitatorii, în special pentru copii.

„Proiectul pe care l-am inițiat Comics Didactic literatura română în benzi desenate mi-a oferit posibilitatea de a re-explora capodoperele autorilor canonici, reprezentând pentru mine și o reîntoarcere în timp, o posibilitate de a reciti operele din timpul școlii, dar acum având o altă viziune și scop: dorința de a face literatura mai ușor de înțeles de către elevi, încurajând dialogul elevi – profesori la clasă”, declară Mihai Ionuț Grăjdeanu.

Expoziția prezintă titluri ce se regăsesc în programa școlară, povești și basme celebre precum „Făt-Frumos din Lacrimă” sau „Câinele și Cățelul”, dar și „Enigma Otiliei” sau „O scrisoare pierdută”, oferind o perspectivă BD asupra textelor literare originale. Este expusă în premieră balada „Miorița” în Benzi Desenate, realizată prin tehnica spațiului continuu.

„Balada populară Miorița se afla de mult pe lista mea de transpuneri în bandă desenată. Textul arhicunoscut… Pe un picior de plai pe o gură de rai… îl auzeam deja în mintea mea”, spune Mihai I. Grăjdeanu. „Munca mea începe de fiecare dată prin documentare, căutând eseuri, critici literare și alte referințe. Am avut șansa să mi se ofere o carte monumentală, de peste o mie de pagini, scrisă de A. Fochi, o lucrare de cercetare publicată de Editura Academiei Române în 1964, numită Miorița – tipologie, circulație, geneze, texte. Din această cercetare reiese că formula cea mai valoroasă a binecunoscutei balade este cea mixtă, cuprinzând variantele moldovene, muntene, dobrogene, oltene și transilvănene, îmbinate cu varianta clasică, din manualul școlar, scrisă de V. Alecsandri și culeasă de Alecu Russo. Astfel, mi s-a luminat un drum învăluit de mister, dar foarte atractiv și anume: să aduc ceva nou, care nu s-a mai făcut. Astfel prin banda mea desenată am introdus textul mixt, cu toate versiunile, bineînțeles respectând mesajul operei. Când am început desenul, mi-am dat seama că balada Miorița poate fi desenată într-un stil apropiat de romanul grafic, mai serios, ca un scenariu de film cu o poveste în care un detectiv investighează un caz. Această poziție a detectivului mi-a plăcut foarte mult. În al doilea rând, am preferat să nu folosesc clasicele casete, cadre sau vignete în pagină și am ales ca banda desenată pe care o realizam să fie urmărită folosind tehnica spațiului continuu, promovată cu ani în urmă în România de maestrul BD Sandu Florea (în prezent stabilit în SUA). Prin această abordare, urmărim acțiunea din banda desenată nu prin secvențialitatea casetelor, ci prin elementele grafice, decorative, care învăluie momentele principale. Exemplu: dealurile, iarba și pietrele din peisaj, oile răspândite creează o ramă pentru cadru, aburul și fumul de la ceaunul ciobanilor, de asemenea, umbrele și luminile au un rol important în acest tip de bandă desenată, iar albul și negrul cu tușe puternice oferă cititorului posibilitatea de a-și imagina și interpreta anumite situații. Iată cum începe Miorița, varianta mixtă:

„Pe-un picior frumos
de munte
Pe-o gură de rai
Pe cel mai mare plai.

Plaiuri tăcute
De vânturi bătute
Și de ploi udate.

Iată vine-n cale
Tot pe-aceeași vale
Coboară oi multe
Sue și coboară.

Trei turme de oi
Cu trei ciobănoi.

Doi mai mari:
Unu-i vrâncean
și unu-i ungurean.
Ies doi păcurari
îs veri primari.

Și unu-i moldovean
Din zile mai mic
Din trup mai voinic.

Străinel
ca ș-un inel
Mai strein
și mai bogat”.

Treptat, în paginile următoare, scenele pe care le-am desenat surprind momente de tensiune, transhumanță, suspans, acțiune și dramatism, finalizând cu ultimele pagini care te fac să te întorci la început, să reiei povestea fără să-ți dai seama. Acesta este un lucru deosebit pe care îl oferă tehnica spațiului continuu: să poți avea o bandă desenată fără sfârșit. Și cred că se potrivește pentru Miorița pentru că este o baladă nemuritoare. Miorița în bandă desenată apare publicată în Volumul Comics Didactic cu textul acceptat de programa școlară (text de Vasile Alecsandri, cules de Alecu Russo), dar varianta mixtă poate fi văzută în premieră, în expoziția Comics Didactic literatura română în benzi desenate la Muzeul Național al Literaturii Române din București.”

Costul biletului de vizitare este de 15 lei (bilet întreg) și, respectiv, 7 lei (redus).

Mihai I. Grăjdeanu este autor și profesor de bandă desenată, romane grafice, artist colaborator al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO; inițiator a multiple proiecte expoziționale și editoriale (Comics Didactic literatura română în benzi desenate și B. D. Historia benzi desenate istorice). Susține ateliere de benzi desenate în cadrul festivalurilor, în școli, muzee și teatre din întreaga țară. A inițiat, sub egida Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, în parteneriat cu Academia Olimpică Română, „Olimpiada de Benzi Desenate”- competiție unică la nivel mondial, dedicată elevilor de școală și liceu. Reprezintă România la diferite expoziții și conferințe internaționale.