Génica Athanasiou va fi prezentată la Festivalul Internațional al Filmului Mut, la Chartres

În perioada 30 mai – 20 iunie 2023, Muzeul Național al Literaturii Române va prezenta la Chartres, în Franța, expoziția Génica Athanasiou – muză și parteneră a lui Antonin Artaud.

Prezentată publicului român pentru prima oară în 2019, în cadrul Sezonului România-Franța, expoziția va putea fi admirată acum și de publicul francez, și nu numai, în cadrul primei ediții a Festivalului Internațional de Film Mut (30 mai – 4 iunie 2023). Acest demers a fost posibil cu sprijinul deosebit al Institutului Cultural Român de la Paris.

Expoziția Génica Athanasiou – muză și parteneră a lui Antonin Artaud, curatoriată de Laurence Meiffret, medievist, istoric de artă și cercetător francez, va fi vernisată miercuri, 31 mai 2023, ora 17.00, la sediul Résidence Montana, 1 bis Rue du Quatorze Juillet, Chartres. Cu această ocazie va fi prezentat și albumul Génica Athanasiou (1897-1966) – viaţa pasionantă a unei actrițe românce din avangarda pariziană, realizat sub îngrijirea cercetătoarei franceze, apărut la Editura Muzeul Literaturii Române.

Personalitate uitată în Franța și încă mai puțin cunoscută în România, țara ei de origine, Génica Athanasiou, pe numele ei adevărat Eugenia Tănase, nu supraviețuiește astăzi decât prin scrisorile de dragoste pe care i le-a trimis Antonin Artaud, în perioada 1922-1927, celebrele Lettres à Génica. Redusă la imaginea unei femei care a fost iubită pasional, artista a dispărut în spatele cuvintelor poetului, la fel cum a dispărut și în spatele unor portrete ridicate la rang de simbol – în special cele ale lui Man Ray și Philippe Halsman, pe care le admirăm fără a putea să asociem un nume acestui chip extraordinar de sculptural. Toată viața, Génica Athanasiou pare să se fi ascuns în umbra cuvintelor altora, însă o carieră de patruzeci de ani pe scenă nu poate fi redusă doar la rolul de muză pentru parteneri, fie ei Antonin Artaud sau Jean Grémillon.

„Fiind în imposibilitatea de a pătrunde în magia reprezentațiilor trecute, trebuie să facem cale întoarsă pentru a o descoperi pe această necunoscută, dincolo de aura propriului ei mit – de la Paris spre București, din secolul XXI, spre cei din urmă ani ai secolului al XIX-lea. Să pornești ca la o vânătoarea de fluturi după fapte uitate: imagini fără legendă și acte oficiale decolorate, arhive incomplete, prea puținii martori… Să încerci să regăsești o ființă în spatele tuturor acestor lucruri și poate, la capătul căutării, să știi mai multe despre acest specimen ciudat de femeie: Muza – Artistă.” – Laurence Meiffret, în albumul Génica Athanasiou (1897-1966) – viaţa pasionantă a unei actrițe românce din avangarda pariziană.

 ____________

Du 30 mai au 20 juin 2023, le Musée National de la Littérature Roumain présentera à Chartres, en France, l’exposition Génica Athanasiou – muse et compagne d’Antonin Artaud.

Présentée pour la première fois au public roumain, dans le cadre de la Saison Roumanie – France 2019, l’exposition pourra désormais être admirée par le public français, et pas seulement, lors de la première édition du Festival International du Film Muet (30 mai – 4 juin 2023). Cette approche a été rendue possible grâce au soutien particulier de l’Institut Culturel Roumain de Paris.

L’exposition Génica Athanasiou – muse et compagne d’Antonin Artaud, coordonnée par Laurence Meiffret, médiéviste, historienne de l’art et chercheuse française, sera inaugurée le mercredi 31 mai 2023, à 17h, au siège de la Résidence Montana, 1 bis Rue du Quatorzé Juillet, Chartres. À cette occasion, l’album Génica Athanasiou (1897-1966) – la vie passionnée d’une comédienne roumaine dans l’avant-garde parisienne, avec des textes signés par la chercheuse française, édité par la Maison d’édition du Musée de la Littérature Roumaine, sera également présenté.

Personnalité oubliée en France et encore moins connue en Roumanie, son pays d’origine, Génica Athanasiou, de son vrai nom Eugenia Tănase, n’est pas connue aujourd’hui qu’à travers les lettres d’amour adressée par Antonin Artaud, entre 1922-1927, les fameuses Lettres à Génica. Réduite à l’image d’une femme passionnément aimée, l’artiste a disparu derrière les mots du poète, comme elle a disparu derrière des portraits élevés au rang de symbole – notamment ceux de Man Ray et de Philippe Halsman, que l’on admire sans être capable d’associer un nom à cet extraordinaire visage sculptural. Toute sa vie, Génica Athanasiou semble s’être cachée dans l’ombre des paroles des autres, mais une carrière de quarante ans sur scène ne peut se réduire au seul rôle de muse pour ses partenaires: Antonin Artaud ou Jean Grémillon.

« Aussi, à défaut d’entrer dans la magie des représentations passées, il nous faut partir à rebours de cette inconnue masquée derrière son propre mythe – de Paris vers Bucarest, du XXIe siècle vers l`extrême fin du XIXe. Partir à la chasse aux papillons aprѐs des faits oubliés, des archives incomplѐtes, des clichés sans légende et des actes officiels délavés, de rares témoins aussi… Tenter de retrouver un être derriѐre tout cela et peut-être, au bout de l`enquéte, en savoie plus sur ce spécimen étrange de femme: la Muse-Artiste. » –  Laurence Meiffret, dans l’album Génica Athanasiou (1897-1966) – la vie passionnée d’une comédienne roumaine dans l’avant-garde parisienne.