George Bacovia, mărturisire

„În poezie m-a obsedat întotdeauna un subiect de culoare. Pictura cuvintelor sau audiție colorată… pictorul întrebuințează în meșteșugul său culorile: alb, roșu, violet. Le vezi cu ochii. Eu am încercat să le redau cu inteligență prin cuvinte. Fiecărui sentiment îi corespunde o culoare. Acum în urmă m-a obsedat galbenul, culoarea deznădejdii. De aceea și ultimul meu volum poartă numele «Scântei galbene». Roșul e sângele, e viața zgomotoasă… În plumb văd culoarea galbenă, compușii lui dau precipitat galben. După violet și alb am evoluat spre galben… Plumbul ars e galben. Sufletul ars e galben.”