Interviul săptămânii | Ana Blandiana și Ovidiu Șimonca

Invitata lui Ovidiu Șimonca la „Interviul săptămânii” este scriitoarea și poeta Ana Blandiana. Recunoscută ca fiind omul ideilor cu impact public, Ana Blandiana este imaginea de marcă a operei colective numite „Memorialul de la Sighet”, un institut de studiere a crimelor comunismului. Interzisă de trei ori înainte de Revoluție, Ana Blandiana recunoaște: „E un fel de umilinţă, un fel de înţelepciune în a accepta că viaţa nu depinde de noi. A fost o perioadă, înainte de 1989, când eram mândră că fac parte din Uniunea Scriitorilor. Vorbeam sincer despre și împotriva situației care se vedea cum se degradează cu ochiul liber. Am rămas cu iluzia că în condiții de libertate am putea fi extraordinari. Și nu am fost în mod evident. Am fost convinsă (și acum așa mi s-ar părea normal) că scriitorii ar trebui să fie lideri de opinie, că Uniunea Scriitorilor ar trebui să fie un fel de instituție-far a vieții publice din România, cel puțin în ceea ce privește temele culturale. Am intrat în politică și am pus umărul la Memorialul de la Sighet pentru că m-am simțit vinovată că nu am făcut destul înainte. Am dreptul să mă judec pe mine, dar nu am dreptul să-i judec pe ceilalți”. Ana Blandiana îi mărturisește lui Ovidiu Șimonca faptul că întotdeauna a scris cumva în transă. „Poate că termenul este exagerat, de obicei se spune inspirație, dar mie inspirație mi se pare prea puțin. Inspirație mi se pare așa un fel de punct de pornire, în timp ce a intra într-o anumită stare de spirit a scrisului întotdeauna mi s-a părut ceva profund, care nu depindea total de mine și care în momentul în care se termina (în general se termina fără să mă anunțe, fără să mă prevină), nu eram niciodată sigură că va mai urma ceva. De exemplu, nu am mai scris niciun vers de la «Variațiuni pe o temă dată», care a apărut acum doi ani. Când am scris poeziile din «Variațiuni pe o temă dată» nu eram sigură că asemenea pagini trebuie publicate. A fost un șoc pentru mine să le aud pe doamnele de la editură spunându-mi că este o carte luminoasă. Mi-era teamă să nu fie prea sumbru acest sentiment al meu că moartea nu există”. Faptul că la evenimentul de lansare a volumului „Variațiuni pe o temă dată”, oamenii au cumpărat cinci sau șase exemplare ca pe un medicament, crezând că autograful și versurile poetei pot vindeca sufletele celor care au pierdut pe cineva de-a lungul vieții, este de departe cel mai important succes al Anei Blandiana, conform spuselor acesteia.
Urmăriți „Interviul săptămânii” aici: