Lansare de carte | „Miorița, Oița Năzdrăvană/The Magic Lambkin”, de Adrian George Sahlean

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită joi, 6 iunie 2024, de la ora 17.00, Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la lansarea a două volume apărute la e-Literatura, „Miorița, Oița Năzdrăvană/The Magic Lambkin” și studiul „O baladă de vis”. Lansarea va avea loc în prezența autorului, avându-i ca invitați pe Ioana-Ruxandra Fruntelată și pe directorul editurii e-Literatura, Vasile Poenaru.

Deși s-a născut în România, Adrian George Sahlean locuiește acum în SUA. Deţine diploma de Master’s în filologie (engleză şi spaniolă, 1975), Master’s în psihanaliză (1995), precum şi certificarea clinică de psihanalist (echivalenţă doctorat) (2002). La loc de cinste printre volumele traduse în engleză (poezie, povestiri, poveşti, teatru şi memorialistică) se află tălmăcirile în versuri din Mihai Eminescu („Poetul UNESCO al Anului 2000”) care i-au adus recunoaştere internaţională şi câteva premii printre care „Medalia de Aur Eminescu 2000” şi marele premiu „LiterArt XXI” (2002). Traducerea Luceafărului (”The Legend of the Evening Star”) fost pusă în scenă off-Broadway (New York) în 2005 şi, din nou, în 2008 de către regizorul american Terrence Montgomery. Traducerile eminesciene au fost republicate la Boston în 2006 în volumul „Eminescu – Eternul Dor, Imposibila Iubire” (”Eternal Longing, Impossible Love”) în ediţie bilingvă, însoţite de un disc audio în recitarea actorului Jeremy Geidt de la American Repertory Theatre, cu ilustraţia muzicală realizată de pianistul Horia Mihail. Volumul (ediţia a doua, editura Eikon, București) a primit Premiul Eminescu pe anul 2016 pentru traduceri (Ipotești). În 2015, volumului de eseuri despre traducerea literară „Migălosul Cronofag” i s-a decernat premiul „Cartea Anului” din partea Uniunii Scriitorilor din România. Adrian George Sahlean este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţiei Americane a Traducătorilor Literari, Academiei Americano-Române şi al Societăţii Americane de Psihanaliză Modernă.

Volumul cuprinde capitole despre caracterul național al culturii și specificul etnic, creatorul popular, reacțiile oamenilor de litere români și străini la Miorița, cele din popor, adunate de Institutul de Etnologie și Folclor în secolul trecut, un sondaj cu reacțiile contemporanilor despre sfârșitul poemului și, în fine, interpretarea singulară în care folosesc psihanaliza împotriva patologizărilor aduse ciobanului moldovean, fatalismului românesc. „În contrast cu conceptele oferite de exegeți, «balada națională a românilor» este privită drept o reverie inspirată de realitatea transhumantică. Lirismul textului este discutat la nivelul lingvistic și psihologic al creatorului popular. Miorița – numită de rapsozi «cântec bătrânesc», sau «poveste din bătrâni» – permite prin formulările și dinamicile povestirii o abordare inspirată de interpretarea viselor din psihanaliză. Înțelegerea motivației inconștiente a personajelor a fost deseori aplicată de psihanaliști (și nu numai) miturilor, legendelor, și fabulelor lumii pentru ilustrarea impulsurilor psihice primare. Basmele nu au făcut excepție. Dincolo de referințele folclorice specifice, Miorița relevă fantezii și impulsuri inconștiente psihice universale”, afirmă Adrian George Sahlean.

„Cartea lui Adrian George Sahlean despre «Mioriţa» ne oferă, printre rânduri şi fără didacticism, o extraordinară analiză a textului variantei lui Vasile Alecsandri: mioara năzdrăvană şi mama, apa, iarba şi hrana, absenţa tatălui şi fluierele înfipte în mormânt, ciobanul «iortoman» (nu «ortoman»), înmormântarea în stână (nu în strungă), «mireasa lumii» şi «lacrimile de sânge» sunt interpretate conform unor opţiuni de lectură explicate convingător şi care ne arată nu numai calitatea cercetării întreprinse de autor, ci şi faptul că a fost şi el «prins» de farmecul creaţiei pe care a trăit-o traducând-o poetic şi retraducând-o psihanalitic. Fără îndoială, exegeza mioritică atinge în acest volum un nou punct de referinţă sau mai degrabă ajunge la un «plai» de contemplare a întâlnirii dintre culturi şi discipline şi a participării la cultură, cu scopul nobil de a cunoaşte mai bine omul în drumul lui «transhumant» prin lume”, scrie în prefața volumului Ioana-Ruxandra Fruntelată.

Intrarea este liberă.
Vă așteptăm!