Lansare de carte | „Musei mele. Poesii și alte cele” de Titus Popovici

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită vineri, 15 iulie 2022, de la ora 17.00, la evenimentul de lansare a cărții „Musei mele. Poesii și alte cele” de Titus Popovici, Editura Academiei. Prezintă: Rodica Mandache, Varujan Vosganian, Ioan Cristescu, Mircea Cornișteanu. Cu participarea actriței Cerasela Iosifescu. Evocare Titus Popovici de Mihai Tatulici. Moderator: Loreta Popa.

Titus Popovici s-a născut la 16 mai 1930 în Oradea, tatăl său, Augustin Popovici, fiind funcţionar la Poștă, iar mama, Florica Popovici, învăţătoare. După absolvirea Liceului „Emil Gojdu” din Oradea, a urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universității din Bucureşti (1949-1953) și a fost angajat, încă din timpul studenţiei, ca inspector la Ministerul Artelor, Direcţia Teatre. A publicat în anul 1950 un volum de schițe scrise în colaborare cu Francisc Munteanu, „Mecanicul și alți oameni de azi”. După patru ani a apărut primul său roman, „Străinul”, cu caracter autobiografic, în care ironiza stilul de viață burghez din orașul său natal. Un an mai târziu, scrie adaptarea pentru ecran a nuvelei „Moara cu noroc”, de Ioan Slavici. Filmul a fost remarcat pe plan internaţional, fiind nominalizat la festivalul de la Cannes pentru cea mai bună regie în anul 1957. În 1964, Titus Popovici adaptează pentru ecran romanul „Pădurea spânzuraţilor”, scris de Liviu Rebreanu. Nominalizată la două premii în cadrul Festivalului de la Cannes, pelicula câştigă premiul pentru cea mai bună regie. Anul 1967 deschide drumul pentru o serie de colaborări ale scenaristului cu regizorul Sergiu Nicolaescu, la filmele „Dacii”, „Mihai Viteazul” (1970), „Cu mâinile curate” (1972, scenariu original), „Ultimul cartuş” (1973). La 1 martie 1974 este ales membru corespondent al Academiei Române, apoi a făcut parte din conducerea Uniunii Scriitorilor, a fost membru al C.C. al P.C.R. și deputat de Bihor (de Beiuș) în Marea Adunare Națională. În 1979, prolificul Titus Popovici scrie un scenariu transpus în filmul „Artista, dolarii şi ardelenii”, realizat de Mircea Veroiu. Scenariul parodiază filmele western. „Horea” (1984) sau „Crucea de piatră” (1993) sunt alte două filme al căror scenariu a aparținut lui Titus Popovici. Autor a peste 34 de scenarii de film şi a mai multor romane, nuvele şi piese de teatru, Titus Popovici lucrează până în ultimul an al vieţii – 1994, când se stinge, la 64 de ani, într-un absurd şi misterios accident rutier, undeva în apropiere de Tulcea, acolo unde îşi programase o partidă de vânătoare. Din anul 2002 o stradă din Oradea îi poartă numele.

Parteneri media: Radio România Cultural, Observator Cultural, Contemporanul, AgentiadeCarte.ro, Zile și Nopți, publicația on-line IQool, Agerpres, Radio Trinitas, Modernism, Ordinea Zilei, Revista de cultură Familia, OPT motive.

Intrarea este liberă. Vă așteptăm cu drag !

Credit foto: Alex Ursu