4 septembrie 2017 — Centenarul Marii Uniri | 1918-2018

Mausoleul Eroilor de la Mărășești (jud. Vrancea)

Construcție de formă circulară (h=30 m, d=40 m), suprapusă de o cupolă – „Cupola gloriei”, flancată la bază de 4 vulturi din granit, înconjurată de o friză în basorelief (100 mp), realizată de sculptorii Ion Jalea și Cornel Medrea.

Complexul a fost inaugurat oficial la 18 septembrie 1938 și adăpostește osemintele a 6.000 de soldați și ofițeri români, morți pentru țară în Primul Război Mondial. În centrul mausoleului se află sarcofagul generalului Eremia Grigorescu, decedat la 21 iulie 1919. Alte surse menționează data de 19 iulie (Wikipedia) sau 20 iulie (site dedicat generalului Eremia Grigorescu). În lucrarea Un erou al neamului, generalul Eremia Grigorescu: viața și opera sa, volum comemorativ: 1863-1919, colecționat și editat de Vasile C. Metaxa, se precizează: „În zorii zilei de 21 Iulie ziarele de dimineață vestesc întregului neam românesc, sguduitoarea știre a morții Generalului Eremia Grigorescu, a acelui erou între eroi care și-a câștigat veșnicia amintirei prin biruința de la Mărășești”. (Ziare ale vremii care amintesc despre moartea generalului Eremia Grigorescu: Steagul, Epoca, Universul, Dacia, Viitorul, Dimineața, Isbânda, Adevărul, Românimea, Neamul Românesc). Un articol din ziarul Isbânda menționează: „Generalul Eremia Grigorescu, al cărui nume a devenit atât de popular în timpul răsboiului, a încetat din viață în noaptea de Vineri spre Sâmbătă” (20 spre 21 iulie). Pe de altă parte, se amintește și faptul că M. S. Regele, a dat,  cu acest prilej, următorul ordin: „Pentru a onora memoria defunctului general de corp de armată, Eremia Grigorescu, toți ofițerii fostei armate I vor purta doliu timp de 3 zile cu începere de la 20 Iulie”.

Inițiativa ridicării unui mausoleu la Mărășești s-a luat la Congresul Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor din România, desfășurat în anul 1919. Locația monumentului s-a stabilit pe cele 20 de ha. donate de către George G. Ulise Negroponte. Pentru realizarea edificiului a fost organizat un concurs în urma căruia a câștigat proiectul întocmit de către arhitecții Constantin Pomponiu și George Cristinel. Punerea pietrei fundamentale a avut loc la 6 august 1923, data ,,marii încleștări” din 24 iulie/6august-21 august/3 septembrie 1917, în cadrul unei ceremonii la care au participat numeroase personalități ale vremii din toate provinciile istorice românești. Din anul 1924 au fost reînhumați în cele 16 galerii cu cele 154 cripte individuale și alte 9 comune cei 5.073 de eroi, iar sarcofagul central adăpostește rămășițele pământești ale generalului Eremia Grigorescu, comandantul Armatei I-a. La 27 septembrie 1924 a avut loc solemnitatea de inaugurare a criptelor, în prezența Reginei Maria și a altor oficialități. Lipsa banilor va determina întreruperea lucrărilor timp de 12 ani, care vor fi reluate din anul 1936 și finalizate doi ani mai târziu.

O nouă inaugurare are loc la 18 septembrie 1938 în prezența regelui Carol al II-lea și a numeroase oficialități.

Somptuosul monument, cunoscut și ca ,,Biserica Neamului”, este decorat cu o friză dăltuită în piatră de către sculptorii Ion Jalea și Corneliu Medrea, ce ilustrează aspecte din timpul luptelor din vara anului 1917. ,,Cupola Gloriei” este decorată cu pictură în frescă realizată de către pictorul Eduard Săulescu.

Construirea monumentului s-a desfășurat în două etape, respectiv 1923-1924, când a fost edificat parterul, și 1936-1938 când s-a construit nivelul superior.

Pe ,,Culoarul Cavalerilor” au fost înhumați Grigore Ignat (comandantul Companiei de mitraliere din regimentul 51/52 Infanterie), Gabriel Pruncu și Măriuca Zaharia.

La 14 mai 1923 a avut loc ceremonia de alegere a sicriului ,,Ostașului Necunoscut”, care va fi reînhumat în Parcul Carol din București (azi Parcul Libertății). (sursa: Muzeul Vrancei).

 

Arhitecți: G. Cristinel, C. Pomponiu. Sculptori: I. Jalea, C. Medrea.

Pictura interioară: E. Săulescu.

182 vizualizări