Glisează meniul stânga/dreapta
14 iunie 2021 — Dezbateri culturale
Invitata de astăzi a „mini-Cafenelei critice” on-line este Gabriela Adameșteanu, scriitoare, jurnalistă și traducătoare. Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.
„Am tras câteva concluzii la începutul lui 2020. Am fost deprimată două săptămâni, pentru că mă gândeam că doi ani din viața mea se duc. La vârsta mea, mi s-a părut mult. Nu m-am gândit că mor, ci doar că pierd doi ani din viața mea. Cred că toată lumea va păstra amintirea aceasta a pandemiei. Se va vedea că a fost un moment cu totul special. Destinele multor copii vor fi marcate de faptul că n-au putut merge la școală. Mulți n-au avut acces la facilitățile oferite de tehnologie”, afirmă Gabriela Adameșteanu.
„Cred că obiceiul de a munci de acasă va fi parțial introdus în regimul de lucru al multor instituții. Economic, ne vom da seama abia la anul care a fost impactul. Vor fi multe consecințe. Se conturează mai bine un scenariu, puțin conspiraționist la început, alimentat acum din ce în ce mai mult, care spune că acest virus ar fi fost scăpat dintr-un laborator. Noi încă nu știm ce ni s-a întâmplat, nu este foarte clar cum a trecut virusul de la un animal la alt animal, ce s-a întâmplat cu acest traseu. Totul e descoperit în fața noastră, ne trezim cu tot felul de traume, categoric psihice. Traume istorice. Ne trezim cu un alt context istoric. Tabloul politic arată mult încărcat decât înainte. Foarte greu m-am desprins de jurnalism. Jurnalismul e și el un drog. În momentul în care s-a rupt brusc, eu încă am avut acest obicei de a privi tabloul politic. Acum sunt în faza în care interesul politic este cel mai jos. Am proiectele mele, care nu trebuie să se intersecteze cu această lume, așa că pun distanță. Apetitul meu a scăzut în mod natural. Mă ocup de propriile mele cărți. M-am trezit scriind proză scurtă, ceea ce nu mă mulțumește, deși există un trend la noi, dar simt că mie nu mi se potrivește acest gen. Nu construiesc rațional, ci pe inconștientul meu cărțile. M-am gândit la un roman, dar de scris scriu ceva care arată a proză scurtă. În prima parte a perioadei am lucrat la o carte de memorii, am gândit-o pe capitole. Am trăit aproape normal, recunosc acest lucru. Am scris aproape normal, ca dovadă că n-am scris prea mult”, spune Gabriela Adameșteanu.
„Cafeneaua critică” este inițiată și realizată de criticul Ion Bogdan Lefter, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București.
Urmăriți „mini-Cafeneaua critică” aici: