„mini-Cafeneaua critică” on-line #48 | Markó Béla și Ion Bogdan Lefter

Invitatul de astăzi al „mini-Cafenelei critice” on-line este poetul Markó Béla, politician, fost președinte al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, fost parlamentar și vicepremier. Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.

„De la un politician nu așteaptă nimeni sentimente lirice. Cine ar fi curios să afle amănunte despre viața și sufletul, sensibil, al unui politician. Noi așteptăm altceva de la politicieni. Nu este ușoară trecerea de la om politic la om al literelor. Am învățat însă că nu trebuie să neg că am fost politician. Am avantajul acestui statut. Am avut alte trăiri, am cunoștințe despre funcționarea societății dintr-o altă perspectivă, pe care pot s-o aduc în poezie. Am scris destul de mult în pandemie, mi-a și apărut o carte de poezii în limba maghiară la o editură în Budapesta. De asemenea, mi-a apărut o carte de poezii și în limba română, tradusă de prietenul meu, Francisc Cociș, la Editura Curtea Veche. Anul acesta am în pregătire o altă carte de poezii”, spune Markó Béla. „Am creat în familie o tradiție importantă. Am revăzut o serie de filme, începând cu anii 20, expresionismul german, continuând cu italienii, Pasolini, Fellini, dar și cu rușii, Tarkovski. Am avut timp datorită pandemiei. Probabil altfel n-am fi reușit”.

„Pe lângă ideea că pandemia ar însemna un război, o altă idee ar fi că lumea se va schimba după ea. Așa s-a spus și după 11 septembrie. Lumea nu se schimbă foarte ușor. Sunt destul de sceptic. Sper că în urma pandemiei ne vom redobândi credința în știință. O parte a societății nu crede în vaccin, în medicină. Am crescut cu acest crez în știință, în capacitatea omului de a înțelege, de a remedia toate defecțiunile care intervin. Aștept să ne recâștigăm încrederea în capacitatea de a înțelege ce se întâmplă în jurul nostru”, afirmă Markó Béla. „Dacă n-ar fi existat un efort solidar, dincolo de granițe, dincolo de guverne, probabil că efectele ar fi fost mult mai dezastruoase”.

„Cafeneaua critică” a fost inițiată în 1994 de criticul Ion Bogdan Lefter, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București.

Urmăriți „mini-Cafeneaua critică” on-line aici: