8 iunie 2020 — Comunicate de presă

MNLR | Noutăți editoriale

Editura Muzeul Literaturii Române vă invită să descoperiți noile apariții editoriale, începând cu versurile lui Anton Pann, dar și analiza începuturilor poeziei românești, continuând cu operele fundamentale și studiile despre avangardă până la tendințele actuale în critica literară.

  • Într-o ediție îngrijită de Nicolae Mecu a apărut Hristoitie au şcoala moralului care învaţă toate obiceiurile şi năravurile cele bune, compusă în versuri de Anton Pann, profesorul de muzică vocală al școalelor naționale din București.

Vă lăsăm, spre delectare, un scurt pasaj dintr-un text fascinant de la 1834:

PENTRU BUNA RÂNDUIALĂ A UMBLETULUI

La oameni, precum se pare,

E trei feluri de umblare:

Una este prea curândă,

Pripită şi fluturândă;

Altă e prea moleşită,

Rară şi încet pâşită:

Iar într-amândouă-aceste,

Cea bună de mijloc este.

Tu, dar, te obicinuieşte

Şi pe aceasta păzeşte,

Depărtând cea cu pripeală,

Ca o fără rânduială,

Cum şi cea cu zăbovire,

Ca o prea cu lenevire.

  • Ediția Scrieri, îngrijită de Emanuel Modoc, cuprinde poezia, publicistica și textele teoretico-programatice ale scriitorului suprarealist român Paul Păun, fiind deosebit de utilă celor interesați de fenomenul avangardei și de istoria literaturii române și europene.
  • Internaţionala periferiilor. Reţeaua avangardelor din Europa Centrală şi de Est reprezintă debutul critic al lui Emanuel Modoc. Volumul vizează raportul axiologic în/cu literatura lumii, preocupându-se și de dublul periferism al avangardei din zona noastră geografică și culturală. Un volum al secolului XXI, în care nu numai actul scriptural contează, ci și reprezentarea sa optim adecvată unui lector deopotrivă exigent și grăbit – cartea având o consistentă webografie, precum și o serie elocventă de diagrame, tabele, hărţi şi ilustraţii. Mihaela Ursa consideră că: „Autorul se află el însuşi în avangarda unei noi vârste a criticii academice româneşti, care modifică sensibil peisajul cunoscut al cercetării umaniste”. Alex Goldiș apreciază „apelul la practici de analiză emergente din zona Digital Humanities”, iar Ion Pop se pronunță tranșant: „Cartea curajoasă cu care debutează acum tânărul cercetător clujean Emanuel Modoc are toate şansele să devină un titlu de referinţă în domeniul cercetărilor româneşti ale avangardei europene.”
  • În Simptome și diagnostice, Bianca Burța-Cernat nu numai că observă și investighează o serie de probleme ale literaturii mainstream și periferice, dar propune și eventuale soluții de depășire a lor. Oprindu-se asupra literaturii române contemporane, consideră, de pildă, că nevoia analizei critice și a cronicii de întâmpinare este o constantă a lumii postmoderne, marcată de diversitatea punctelor de vedere.
  • Prima ediție a volumului Începuturile poeziei românești de Eugen Negrici a fost publicată în 1996, cu titlul Poezia medievală în limba română, și a fost răsplătită cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România și Premiul Fundației Soros. Aceasta este a treia ediție, revăzută și adăugită. Ea propune ca mod de abordare „metoda vocaţiilor, potrivită culturii noastre, din faza ei medievală”, insistând asupra faptului că respectiva metodă „ne invită să avem o privire globală asupra tuturor formelor de manifestare ale spiritului”.

Începuturile poeziei românești se adresează mai ales profesorilor și studenților de la facultățile de filologie, dar și cititorilor care continuă să vadă în literatura română veche o zonă incitantă pentru cercetători.

  • Volumul Post-restant. „Cazul” gânditorului Vasile Băncilă de Ion Dur vine în completarea moștenirii filosofico-literare pe care a lăsat-o Vasile Băncilă, autor cunoscut doar parțial, „membru cu drepturi depline în cuprinsul generației ‘27” (Dan C. Mihăilescu).

Vasile Băncilă constituie un caz aparte în filosofia românească, atât datorită studiilor sale numeroase publicate de-a lungul vremii, dar şi documentelor care își așteaptă cercetătorii – opera sa fiind proiectată să cuprindă nu mai puţin de 32 de volume –, cât și datorită ideilor și intenţiei de a elabora un sistem filosofic original.

  • Cătălin Sturza, în Proza românească după 1990, identifică transformările prin care trece proza românească în perioada 1990 – 2000, aflată între modelele tradiţionale și internaţionale, între influenţa mass-media şi cea a pieţei.

Analizând evoluţia a doi dintre prozatorii reprezentativi ai anilor 1960-1980, Norman Manea şi Nicolae Breban, autorul compară statutul scriitorului profesionist înainte și după Revoluţie și urmărește metamorfozele postmodernismului românesc.

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra cursului prozei româneşti contemporane, Cătălin Sturza trece în revistă și principalele teme de dezbatere, formele populare din literatura occidentală, propunând ca studiu de caz proza italiană din ultimele trei decenii.

  • Colocviul „Panait Istrati”/Le colloque «Panaït Istrati»  este un volum bilingv care cuprinde lucrările susținute în cadrul Colocviului „Panait Istrati”, desfășurat în perioada 14-16 aprilie 2019, la București și la Brăila. Volumul este coordonat de Zamfir Bălan.
  • În eleganta serie bibliofilă „Opere Fundamentale”, editată sub egida Academiei Române de către Fundația Națională pentru Știință și Artă în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, au apărut volumele Institutio logices de Dimitrie Cantemir și Opere (I-III) de Nae Ionescu.

ÎN CURS DE APARIȚIE

  • Scrisori către Rose– a doua ediție, revăzută și adăugită, îngrijită de Rodica Pop –  cuprinde corespondența între Ion Minulescu și Rose Kritzmann, o evreică minionă, roșcată și cu mulți pistrui, cu care poetul a trăit, în afara căsătoriei, o palpitantă poveste de dragoste. Coccinella (Buburuza), cum era alintată de către Minulescu, va fi, până la moartea poetului, o adevărată sursă de inspirație, un stimulent de creație și de viață. Scrisorile către Rose sunt pline de ghidușii verbale, iar reacțiile exacerbate, de fericire sau de deznădejde, pun în fața cititorului un Ion Minulescu mai puțin cunoscut.
  • În ultimii ani ai vieții, prof. Mariana Băluţă Skultéty descoperă și achiziționează un exemplar al unui volum tipărit acum trei sute de ani: Vetus Dacia. Împreună cu prof. Ana-Cristina Halichias, reușește să demareze proiectul traducerii din latină a lucrării lui Franciscus Fasching. La foarte scurt timp, ambițiosul șantier al traducerii rămâne să fie dus la finalizare de către coordonatorul ediției de față. Lucrarea, celebră în epocă, este urmată de comentariile, tot în limba latină, ale lui Georg Soterius: Annotationes in Faschingii Daciamantiquam/ Observații privitoare la Dacia Antică a lui Franciscus Fasching. Prefața este semnată de acad. Ioan-Aurel Pop, care evidențiază unicitatea acestui demers și locul său distinct printre aparițiile editoriale contemporane.
  •  Este în curs de apariție următorul număr din Caietele Avangardei (anul 8/ nr. 15), un număr compozit și efervescent. Revista și-a format deja un public fidel, fiind una dintre cele mai așteptate apariții pentru cititorii pasionați de avangardă, de la studenții facultăților de Litere la specialiști ai lecturii.

 

321 vizualizări