Mozaic scriitoricesc în po-stări sufletești #4

Având el însuși talent la desen, Tudor Arghezi a avut o bogată activitate de eseist și cronicar plastic care însumează peste 120 de articole publicate în „Facla”, „Rampa”, „Seara”, „Cronica”, „Cuvântul liber”, „Adevărul”, „Contemporanul ” sau „Gazeta literară”.

În 1912, pe când Brâncuși avea 36 de ani, Arghezi îl cataloghează ca pe un sculptor demn de „toată admirația noastră fără restricții”, iar în 1914, când tânărul sculptor participă la expoziția „Tinerimea Artistică”, Arghezi scrie: „Fără voie, am revenit și revenim mereu la Brâncuși, ale cărui pietre și bucăți de bronz imaterializate și strecurate în regnul fantastic al imaginilor își pierd ponderea și te urmăresc ca niște amintiri tăinuite. Muza lui adormită e un cap de bronz, suflat cu aur, zmuls ca din grumajii unei statui întregi și culcat pe un obraz (…). E o transparență în acest chip de aur, vitrifiat, care te face să crezi că între metal și ochi s-a interpus un strat de glazură groasă și că liniile au fost scobite sau zmulse în afară, prin interior, ca suprafața pământului stâncos. E adevărat că pentru a reda imaginea rapidă a acestui refugiu pripit nesistematizată, ce-i somnul unei femei, trupul devine inutil.” („Seara”, 3 mai 1914).

Admirația poetului față de lucrările lui Brâncuși este dezvăluită și în Revista „Radiofonia” din 4 septembrie 1932, atunci când vorbește despre „Cumințenia pământului” ca despre o lucrare ce „nu-i întrecută, decît în proporții și durată, de portretul fratelui ei mai bătrân, Sfinxul”.

La încheierea expoziției „Tinerimea Artistică” din 1914, Arghezi va scrie tot în revista „Seara” (23 iunie 1914) foarte supărat că, la finalul expoziției, lucrările lui Brâncuși nu au fost cumpărate:

„Brâncuși a expus și anul acesta lucrări cu totul admirabile (…) Și statul și particularii s-au arătat însă nepăsători, n-au înțeles câtă subtilitate frumoasă au strecurat destinele artei în plămădeala de pământ și gândire a mâinilor lui Brâncuși.(…) Ceea ce n-a putut fi apreciat în România va găsi loc într-o colecție străină, pe lângă clasici”.

Nu ne rămâne decât să admirăm forța de creație a celor doi mari artiști…

Credite foto: Imaginea face parte din colecția de fotografii realizate de Ion Miclea, colecție aflată în patrimoniul Casei Memoriale „Tudor Arghezi – Mărțișor”

Echipa de proiect:
Adrian David, muzeograf Casa Memorială „Ion Minulescu și Claudia Millian” și Casa Memorială „Liviu și Fanny Liviu Rebreanu”
Dorothea Nicolescu, muzeograf Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”
Lelia Spirescu, muzeograf Casa Memorială „George șI Agatha Bacovia”
Mădălina Șchiopu, muzeograf Casa Memorială „Anton Pann”
Andreea Drăghicescu, Sectia „Case Memoriale”