7 august 2020 — Evenimente

Noi proiecte on-line | culturaindirect.ro

Continuăm să lansăm proiecte noi pe platforma culturaindirect.ro. Scriitorul, jurnalistul și dramaturgul Matei Vișniec și poetul Ion Mureșan ne încântă cu povești literare și confesiuni, actorii George Mihăiță și Horațiu Mălăele intră într-un dialog poetic, iar acad. Răzvan Theodorescu ne inițiază în istoria monumentelor Bucureștiului.

Creșterea și descreșterea ambițiilor literare cu Matei Vișniec
Sâmbătă, 8 august 2020, ora 19.00, pe culturaindirect.ro

Deschidem seria intervențiilor din Paris ale scriitorului, jurnalistului și dramaturgului Matei Vișniec, Creșterea și descreșterea ambițiilor literare, cu o prezentare subtilă a legăturii între onestitatea în gândire și grija față de limba română, o adevărată lecție despre claritate. Totul pornește de la primul său maestru, în sens literar, care l-a marcat și l-a îndemnat să scrie teatru – I. L. Caragiale.

Matei Vişniec, poet, dramaturg, romancier, jurnalist, s-a născut în 29 ianuarie 1956, în Rădăuţi,  nordul României. A debutat cu poezie în revista Luceafărul, în 1972. Mai târziu, stabilit la Bucureşti, unde a făcut studii de filozofie, s-a numărat printre fondatorii Cenaclului de Luni. A debutat în volum în 1980, la editura Albatros, cu o culegere intitulată La noapte va ninge.

Matei Vişniec este autorul a cinci volume de poezie, şase romane şi peste 50 de piese de teatru. Din 1987 trăieşte în Franţa, unde lucrează ca jurnalist la Radio France Internationale. După căderea comunismului, în 1989, și-a derulat activitatea între Franţa şi România, între două culturi şi două limbi, între Vest şi Est.

Piesele sale sunt traduse în peste 30 de limbi şi s-au aflat pe afiş în tot atâtea ţări.
Numeroase premii i-au răsplătit activitatea, începând cu Premiul pentru poezie acordat de Uniunea Scriitorilor din România în 1984 pentru volumul Înţeleptul la ora de ceai. A mai obţinut Premiul Academiei Române şi Premiul UNITER  pentru întreaga activitate. În Franţa i s-a decernat Premiul presei la Festivalul Internaţional de Teatru de la Avignon, Premiul european al Societăţii Autorilor şi Compozitorilor Dramatici (SACD), precum şi Premiul de literatură europeană „Jean Monnet”.

În anii ’80, la Bucureşti, într-un moment de mare efervescenţă poetică, Matei Vişniec şi-a forjat un stil imediat recognoscibil. Deseori, poemele sale sunt nişte fabule filozofice. Nu întâmplător, drumul de la poezie la teatru a fost firesc, întrucât multe dintre poemele sale conţin în embrion un conflict şi o interogaţie, o provocare şi o dilemă.


Monumentele Bucureștiului cu acad. Răzvan Theodorescu
Duminică, 9 august 2020, ora 11.00, pe 
culturaindirect.ro

În fiecare duminică, de la ora 11.00, acad. Răzvan Theodorescu ne inițiază în tainele „geografiei literare bucureștene”, cu o serie de prezentări ale monumentelor de artă și arhitectură ale capitalei.

Istoric al culturii şi istoric de artă, acad. Răzvan Theodorescu și-a axat încă de la început opera științifică pe studierea artei vechi românești şi a artei medievale sud-est europene, ca şi pe analiza unor capitole mai puţin cunoscute ale civilizației vechi românești şi balcanice, domenii în care a făcut o serie de descoperiri şi a elaborat teze ştiinţifice importante, preluate şi de literatura universală de profil („coridoarele culturale”, tipologia „oamenilor noi” ca ctitori, monumentum princeps şi începuturile artei sud-est europene în Evul Mediu, mentalitatea tranzacțională și prima modernitate a românilor): Mănăstirea Dragomirna (1965); Mănăstirea Bistriţa (1966); Biserica Stavropoleos (1967); Bizanţ, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale româneşti (secolele X–XIV) (1974), lucrare distinsă cu Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române; Un mileniu de artă la Dunărea de Jos 400–1400 (1976); Piatra Trei Ierarhilor (1979); Itinerarii medievale (1979); Istoria văzută de aproape (1980); Civilizaţia românilor între medieval şi modern. Orizontul imaginii (1550–1800) (2 vol., 1987); Drumuri către ieri (1992); Cele 900 de zile ale „manipulării” (1994); La peinture murale moldave aux XVe–XVIe siècles (1995); Roumains et Balkaniques dans la civilisation sud-est européenne (1999); Picătura de istorie (1999); Europa noastră şi noi (2008); Regards d’historien (2009); Cele două Europe (2013); Studii brâncovenești (2014), cărora li se adaugă peste 600 de studii şi articole apărute în publicații de specialitate din ţară şi din străinătate. A primit Premiul „Bernier” al Institutului Franței (1969) și Premiul „Herder” al Universității din Viena (1993).


Indulgențe cu Ion Mureșan, duminică, 9 august 2020, ora 13.00, pe culturaindirect.ro

Poetul și publicistul Ion Mureșan deschide o pagină inedită a unui „jurnal virtual” dedicat realităților românești, care conține confesiuni despre lucruri trăite, văzute, auzite. Cum se vede lumea în care trăim prin ochii unui mare poet, aflăm, în fiecare duminică după-amiază, de la ora 13.00.

Ion Mureșan s-a născut la 9 ianuarie 1955, la Vultureni, jud. Cluj. Este poet și publicist. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1981). A făcut parte din gruparea revistei Echinox. În 1988 devine redactor la revista Tribuna din Cluj. În prezent este publicist comentator la un ziar clujean și redactor-șef al revistei Verso.

A debutat cu poezie în revista Cutezătorii (1968). În 2005 a fost invitat în Franța în cadrul programului „Les Belles Étrangères”. Volume de poezie publicate: Cartea de iarnă, Cartea Românească, 1981; Poemul care nu poate fi înțeles, Ed. Arhipelag, 1993; Le mouvement sans coeur de l’image, traducere în franceză de Dumitru Țepeneag, Belin, 2001; Paharul / Glass / Au fond de verre, cu desene de Ion Marchiș, traduceri de Virgil Stanciu și Dumitru Țepeneag, Fundația Culturală „Archeus” & Scriptorium, 2007; Zugang verboten / Acces interzis, Büroarcrasch, Viena, 2008, tradusă în germană de Ernest Wichner; Cartea Alcool, Charmides, 2010. Eseuri: Cartea pierdută – o poetică a urmei, Ed. Aletheia, 1998. Prezent în numeroase antologii românești și internaționale: Antologia poeților tineri (de George Alboiu), Cartea Românească, 1982; Antologia poeziei române de la origini până azi (antologie de Dumitru Chioaru și Ioan Radu Văcărescu), Ed. Paralela 45, 1998; Poezia română actuală (antologie de Marin Mincu), Ed. Pontica, 1998; Antologia poeziei generației ‘80 (antologie de Alexandru Mușina), Ed. Aula, 2002; Voor de prijs van mijn mond – antologie de poezie română a ultimei jumătăți de secol, Ed. Poezie Centrum, Belgia, 2013, introducere și traducere de Jan H. Mysjkin; Streiflicht – Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik (81 rumänische Autoren) / Lumina piezișă – antologie bilingvă cuprinzând 81 de autori români, în traducerea lui Christian W. Schenk, Dionysos Verlag.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și membru fondator al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România (ASPRO). A obținut mai multe premii acordate de Uniunea Scriitorilor din România.


Duminică, 9 august 2020, ora 19.00, pe culturaindirect.ro

În luna august, în fiecare duminică, începând cu ora 19.00, actorii Horațiu Mălăele și George Mihăiță v-au pregătit scurte momente poetice în dialog. În 9 august, pe culturaindirect.ro: „Am zărit lumină” de Marin Sorescu și un poem din volumul „Rătăciri” de Horațiu Mălăele.

225 vizualizări