„Poezie și creație” #140 | Pavel Șușară și Loreta Popa

Invitat astăzi la „Poezie și creație” este Pavel Șușară, critic și istoric de artă, scriitor, expert și curator, membru al Uniunii Artiștilor Plastici și al Uniunii Scriitorilor din România.

Licenţiat al Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu” din Bucureşti, Facultatea de Arte Plastice, Secţia Muzeologie (1981), a lucrat ca muzeograf la Oficiul pentru Patrimoniul Cultural Naţional Călăraşi şi a fost director al Centrului de Îndrumare a Creaţiei din Călăraşi. Consilier şi referent în cadrul Ministerului Culturii, apoi cercetător la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române. Este fondatorul Asociației Experților și Evaluatorilor de Artă și al Muzeului de Artă Modernă și Contemporană „Pavel Șușară”.

A debutat, cu poezie, în Almanahul literar 1977, iar editorial în 1996, cu volumul de poeme „Regula jocului”, pentru care a obţinut Premiul Uniunii Scriitorilor. A publicat apoi volumele: „Urmuz”, satire şi parodii politice (1998); „Veto”, poeme în proză, (1998) – premiul Al. Odobescu al Festivalului de literatură Călăraşi; „Tetraktys” (2000) – nominalizat la Premiul pentru experiment al ASPRO, Bookharest 2001; „Opt poveşti adevărate/cu fiinţe minunate”, poezie pentru copii (2000) – Premiul Uniunii Scriitorilor; „Sinuciderea se amână”, proză scurtă (2003) – nominalizată pentru Premiul ASPRO. Albumul „Corneliu Baba”, apărut la Editura Parkstone-D.O.R., Londra (2001), a fost premiat pentru cea mai bună carte românească apărută în străinătate, la Bookharest 2002. A mai fost distins cu Premiul pentru critică al Uniunii Artiştilor Plastici şi Premiul Fundaţiei Cella Delavrancea (1997). La 1 iunie 2013, a lansat, la Salonul Internaţional de Carte Bookfest, albumul de artă „Corneliu Baba”, apărut la Editura Regiei Autonome Monitorul Oficial. În mai 2017, a susţinut conferinţele „Introducere în Istoria Artei” şi „Occident versus Orient”, la sediul Muzeului Naţional al Literaturii Române. În decembrie 2021 şi-a lansat volumul „Albumul Ţipoia&Tzipoia”, iar în luna decembrie 2022 s-a numărat printre laureaţii Premiilor Academiei Române pentru anul 2020, obţinând premiul la secţiunea Premiul „Lucian Blaga” pentru lucrarea „Brâncuşi. Un sculptor de la Răsărit”.

„Sunt convins, știind sistemul muzeal din România, că Muzeul Național al Literaturii Române nu are echivalent în ceea ce privește vigoarea, coerența și capacitatea de a acoperi spații. Acest colectiv solid are un antemergător. Să nu uităm că Ioan Cristescu pe măsură ce conserva, proteja, transporta patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române, lichida, împacheta și transporta Muzeul Filateliei. El a fost pus la un moment dat în situația de a gestiona două forme de risc extrem de greu de depășit. A reușit, prin capacitatea lui managerială și prin calmul care generează și o luciditate pe măsură, să depășească tipul acesta de impediment și Muzeul Filateliei este la adăpost, iar Muzeul Național al Literaturii Române este în plină expansiune, într-o campanie de cucerire fără limite”, mărturisește Pavel Șușară.

„Un critic de artă în mod fundamental este scriitor, nu este artist plastic. Instrumentul lui, vehiculul prin care comunică, e cel literar. Partea tare este adecvarea cuvântului cu ideea, a gândului cu expresia. Aici se lucrează. Eu nu explic ce se întâmplă, ci încerc să propun propriul meu sistem de lectură. Cine îl acceptă poate să-l ia ca punct de pornire, ci nu-l acceptă n-are decât să-l contrazică, dar să se ducă la imagine. Și atunci tot actul critic devine simultan un act de provocare. Nu un act de clarificare. Asta încerc să fac. Spunând ceva despre un autor eu încerc să-mi clarific propria mea relație cu autorul respectiv. În loc să vorbesc singur în fața oglinzii, vorbesc în fața unui public care mă și stimulează”, afirmă Pavel Șușară.

Filmare și montaj: Alex Ursu
Proiect coordonat și realizat de Loreta Popa
Urmăriți „Poezie și creație” aici: