5 mai 2024 — Evenimente

„Poezie și creație” #175 | Manuela Hărăbor și Loreta Popa

Invitată la „Poezie și creație” în Duminica Paștilor este actrița Manuela Hărăbor. A absolvit în 1991 Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București. A debutat la vârsta de 4 ani, în filmul „Veronica” (1972), dar a devenit cunoscută cu rolul Siminei, din filmul „Pădureanca” (1987).

În viața Manuelei Hărăbor, credința, nădejdea și dragostea ocupă un rol central. Aceste trei elemente esențiale i-au oferit întotdeauna puterea și îndrumarea necesară în fața provocărilor vieții. Credința sa profundă în Dumnezeu i-a adus alinare și încredere în timpurile dificile, iar nădejdea a fost mereu un far luminos care i-a dat curajul să meargă înainte. Dragostea pentru familia sa a fost mereu o sursă inepuizabilă de bucurie și sprijin. A simțit iubirea necondiționată a părinților săi și a învățat să ofere aceeași iubire băiatului ei, Andrei. Experiențele prin care a trecut au contribuit la maturizarea ei, oferindu-i posibilitatea de a aprecia și valoriza oamenii cu adevărat importanți din viața ei. Sub liniştea aparentă se ascunde o extraordinară forţă interioară. Privirea ei îţi invadează fiinţa, iar farmecul ei tulburător îţi bucură sufletul. A dat măsura talentului de fiecare dată. Dintre rolurile pe care le-a creat, cel mai aproape de suflet este cel de mamă.

„În urma noastră rămân copiii. Rămân urmele iubirii noastre. Rămân învățămintele pe care le dăm mai departe generații peste generații. Dacă noi am clădit ceva în lumea aceasta care să fie prețuit de copiii noștri, pentru că i-am educat astfel, atunci rămâne ceva după noi. Noi ne aducem aminte de actori mari pe care nu i-am văzut pe scenă niciodată, au ajuns la noi poveștile despre ei. Dacă voi împărtăși ce ne-a povestit Mircea Albulescu despre Aura Buzescu unui coleg de-al meu de 25 de ani și încerc prin felul meu de a fi să-l fac curios pe acel tânăr, poate că și el va duce mai departe această amintire și Aura Buzescu va fi cunoscută și în 2064”, mărturisește Manuela Hărăbor.

„Corectez unde am greşit, sunt atentă la ce se întâmplă în jurul meu, la oamenii din jurul meu şi îmi pare rău că nu reuşesc să fiu mai bună şi mai generoasă, aşa cum îmi propun mereu. O zi pierdută este o zi în care nu mă îngrijesc de suflet, în care nu mă gândesc la dimensiunea spirituală a persoanei mele, în care mă las furată de cotidian şi de lucruri materiale şi undeva sunt în pierdere. Andrei mă face să râd în fiecare zi. Îmi dă motive nenumărate şi atât de diverse de a râde, încât de cele mai multe ori mă consider cea mai norocoasă fiinţă de pe pământ. Motorul care mă face să merg mai departe este credinţa în Dumnezeu şi fiecare dintre noi trebuie să ne ducem zilele spre bun sfârşit cu demnitate. Pe mine nu m-au dezamăgit oamenii, m-a dezamăgit ceea ce ţine personal de mine. Că nu am fost suficient de matură şi nu am ştiut cum să gestionez tot ce am primit în viaţă aşa cum se cuvine. Nu cred că cineva este de vină pentru ce ţi se întâmplă ţie. Trebuie să ne uităm mai întâi în curtea noastră şi să facem ordine la noi în suflet şi la noi în viaţă. Mi-aduc aminte de un sfat pe care mi l-a dat Adrian Pintea în timpul filmărilor la «Pădureanca». Mi-a spus, aşa, mângâindu-mă pe creştet: «Să fii frumoasă şi cuminte!». Cred că asta spune totul…”, a încheiat Manuela Hărăbor, care ne-a mărturisit faptul că Liviu Rebreanu este preferatul ei în materie de literatură.

Paști fericit și Sărbători luminate, tuturor!

Filmare și montaj: Dan Marinescu
Credit foto: Dan Marinescu
Proiect coordonat și realizat de Loreta Popa

Urmăriți aici „Poezie și creație”:

Galerie Foto