„Poezie și creație” #177 | Lavinia Răducanu și Loreta Popa

Invitată astăzi la „Poezie și creație” este Lavinia Răducanu, a cărei apariție pe scena Teatrului Național din București la Gala Premiilor Gopo cu un moment muzical în memoria artistei Rona Hartner, alături de fanfara 10 Prăjini, a impresionat întreaga asistență.

A început cu pianul, dar a ales să-și folosească glasul primit de Sus. I-au fost încredințate rolurile principale din „Aida”, „Traviata”, Orfeu în infern”, jucase în spectacolul „Șatra” cu Beatrice Rancea, avea o invitație să joace pe Broadway, când i s-a descoperit o serie de noduli (chisturi maligne) pe aparatul ORL. A urmat o serie de nouă operații și toate tratamentele posibile. Ultima operație, efectuată în Italia, i-a înlocuit o porțiune din laringe cu o proteză cu corzi vocale din silicon și a obligat-o la nouă luni fără muzică, fără vorbit, fără cântat. După un an a reînceput să învețe să vorbească și primul cuvânt rostit a fost numele soțului ei: Gabi (Gabi Muzicaș).

Lavinia Răducanu se pregătise pentru scena lirică, apoi, din cauza problemelor de sănătate, s-a oprit. Soțul ei i-a alcătuit un taraf și a convins-o că-și poate folosi energia și cunoștințele culturale în (re)aducerea în atenția și interesul publicului a unei culturi cvasinecunoscute, cultura autentică țigănească. Au început să culeagă împreună folclor țigănesc din Rusia, Ucraina, Serbia, Ungaria, Macedonia, să-l orchestreze pentru formula de taraf preponderent din corzi (pe care Lavinia îl dirijează cu spatele!), să exerseze zilnic împreună cu taraful, să-și confecționeze costumele (fiecare dimensiune sau culoare a volanelor se înscrie într-un cod al cutumelor ancestrale, având o semnificație definită). Materialul discografic pe care lansat după aceea a purtat numele „Da Ljuba” (Din dragoste). Lavinia Răducanu, alături de Taraful Rromak, a reușit câteva performanțe: doi ani consecutivi cu casa închisă pe toată perioada Festivalului de Teatru de la Avignon, două piese selectate în 2011 de Comisia Europeană pentru a fi incluse pe compilația muzicală dedicată Comunităților, un repertoriu alcătuit atât din teme clasice gitane (rusești – parțial făcute cunoscute de filmul „Șatra” lui Emil Loteanu, balcanice – lansate de filmele lui Kusturica), cât și partituri de „jazz a la tzigane” sau swing manouche (stil lansat de Django Reinhardt in Franța anilor ’40). Au urmat proiectele „Swing me, Baby”, „Bossa, Classic”, iar recent deschisa Școală „Pro Musica &Cultura” din Timișoara, unde predă alături de soțul ei, propune cursuri de instrument (pian, chitară, percuție, vioară) sau canto (clasic, folclor, jazz, pop – rock) și se bucură de mare interes. Lavinia Răducanu este doctor în „Artele spectacolului” în cadrul Academiei de Vest din Timișoara.

„Gala Premiilor Gopo a fost și pentru mine un eveniment emoționant. A fost prima dată când am făcut parte dintr-o asemenea gală, deși de-a lungul carierei mele am îmbinat muzica, teatrul și filmul. Am intrat cu adevăr pe scenă, mai ales că a fost un moment comemorativ dedicat prietenei mele, marea artistă Rona Hartner. Pe scenă îmi place să fiu eu, cea care sunt acum, pentru că noi, oamenii, ne schimbăm permanent și e frumos și este normal să te schimbi. Nu pot spune: asta sunt și asta voi fi întotdeauna. Ar fi o minciună. Ne mințim de prea multe ori singuri”, spune Lavinia Răducanu.

Credit foto: Dan Marinescu
Filmare și montaj: Dan Marinescu
Proiect coordonat și realizat de Loreta Popa

Urmăriți „Poezie și creație” aici: