Poezie și Creație #2

Rubrica „Poezie și creație” o are astăzi ca invitată pe profesoara de limba română și în același timp interpreta de muzică veche Doina Lavric-Parghel. S-a gândit că poezia lui Anatol E. Baconsky, „Îndemn către cel care vine”, este foarte potrivită cu vizita la Muzeul Național al Literaturii Române. De loc din Lișna, la jumătatea distanței dintre Dorohoi și Darabani, Doina Lavric-Parghel a venit la București îndemnată de Grigore Leșe, pentru că muzica pe care o cântă și poveștile pe care le poartă cu sine se cereau împărtășite. Cu răbdare, a cules texte, povești, cântece, le-a dăruit din ființa ei șlefuindu-le și acestea au ajuns să strălucească într-un album numit „Poveste din Bucovina”, apoi în „Povestea soarelui”, album lansat chiar la Muzeul Național al Literaturii Române anul trecut, în decembrie. Doina Lavric-Parghel vorbește despre poezie și despre cum a deslușit sensurile unor povești pe care altădată bunicii le spuneau nepoților la gura sobei. „Vital e cuvântul pentru mine. Am avut şansa formidabilă ca existența mea să se întâmple între aceste două ipostaze: muzică şi cuvânt. Cuvântul e viu, cuvântul are corp, are substanță, are forță, are slăbiciune. Există poeți care-mi deschid mintea, dar și inima, precum Saint Exupéry, Croce, Valery, Doinaş, Blaga, Arghezi, Nichita”, afirmă Doina Lavric-Parghel.

.https://www.youtube.com/watch?v=Vp4dG6y45Rs&feature=youtu.be