Poezie și creație | Loreta Popa și Irina Cojar

La început a vrut să fie aviator, apoi regizor. Abia mai târziu a înţeles că menirea ei a fost scena. A debutat în piesa pe care a scris-o străbunicul George Mihail Zamfirescu, „Idolul și Ion Anapoda”, regizată de bunicul Ion Cojar, în sală aflându-se actriţa Raluca Zamfirescu, bunica. Irina Cojar duce visul familiei sale mai departe și înşiră mărgăritarele amintirilor frumoase în cadrul rubricii „Poezie și creație”, realizată de Loreta Popa. „Mândră că am o asemenea familie. Tatăl meu, Bogdan Cojar, a fost director de imagine în televiziune, iar mama, ingineră. Din nefericire, l-am pierdut devreme pe tata, când aveam doar 13 ani, aceeaşi vârstă la care şi bunica şi-a pierdut părintele. Stră-străbunicul meu a fost pictorul Arthur Georgescu. Străbunicul meu a fost scriitorul şi dramaturgul George Mihail Zamfirescu, care a scris «Domnişoara Nastasia», «Idolul şi Ion Anapoda», «Maidanul cu dragoste». Soţia sa, străbunica mea, a fost Florenţa Zamfirescu, o foarte bună poetă, dar care a încetat să mai scrie, dedicându-şi viaţa sprijinirii carierei soţului său. A fost o femeie de un mare rafinament şi o mare nobleţe. Cele două fiice ale lor au fost artiste. Bunica mea, actriţa Raluca Zamfirescu, pe care toată lumea iubitoare de teatru a îndrăgit-o atât de pe scenă, dar şi de la teatrul radiofonic pe care l-a făcut zeci de ani, şi sora sa, Gabriela Eremia-Zamfirescu, pictor scenograf al Televiziunii Române. Un loc aparte în sufletul meu îl are bunicul meu, Ion Cojar, marele regizor de teatru şi cel mai mare profesor de arta actorului din istoria teatrului românesc”, povesteşte emoţionată Irina Cojar. Ce înseamnă poezia și creația din punctul de vedere al actriței Irina Cojar, dar și ce crede despre teatru, familie, emoție, tradiție, rădăcini, viață aflați accesând link-ul: