Glisează meniul stânga/dreapta
18 octombrie 2020 — Evenimente
Invitat astăzi la „Poezie și creație”, rubrica realizată de Loreta Popa, este cantautorul Ovidiu Mihăilescu. Născut la Câmpina în 1962, a terminat Facultatea de Transporturi în 1987. S-a îndrăgostit de muzica folk ascultându-i pe Mircea Baniciu și Valeriu Sterian. Ovidiu Mihăilescu nu se consideră poet, deși scrie poezie de la 17 ani. Dintotdeauna a luptat pentru a aduce valorile la cotele normalului, apele în matca firească, muzica adevărată acolo unde îi este locul şi cuvintele în inima unei cărţi. Crede că folkul e o formă vie, evoluează, împleteşte acordurile chitarei cu poezia de bună calitate. De-a lungul discuției, în care are și câteva intervenții muzicale, Ovidiu Mihăilescu a vorbit despre întâlnirile importante cu George Topârceanu, Marin Sorescu, Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, dar și cu poeta Clara Mărgineanu și Florian Pittiș. „În urma noastră rămâne poezia. Suntem trecători, este evident, dar în urma noastră rămâne tot binele pe care îl facem, tot frumosul pe care îl propagăm. Rămâne ce am construit în sufletele celorlalți. Sunt oameni care ne ating, oameni care ne ridică, ne ajută să vedem mai bine, ei rămân”, afirmă Ovidiu Mihăilescu. Cât despre ce înseamnă cu adevărat poezia, cantautorul spune că „a văzut la Ipotești 25 de variante ale unei strofe. Nimeni nu mai stă să refacă un text de 25 de ori astăzi. Eminescu a trudit la cele mai bune întâlniri, cele mai bune contraste, cele mai bune așezări, cea mai bună armonie internă a textului. Mihai Eminescu a fost preocupat să ofere acea vibrație fantastică pe care noi o descoperim și nu înțelegem de ce ne tulbură. Poezie este atunci când reușești să spui ceva esențial despre om, despre viață, despre lucrurile importante care ne marchează. Un vers ca «Nu credeam să învăț a muri vreodată» este unul care te poate schimba”.
Vizionați „Poezie și creație” aici: