„Poezie și creație” | Ştefan Velniciuc și Loreta Popa

Invitat astăzi la „Poezie și creație” este actorul Ştefan Velniciuc. S-a născut la 30 ianuarie 1949, în Bucureşti. A învăţat la Liceul Nicolae Bălcescu ( în prezent Sfântul Sava) din Capitală și a activat în formaţia de teatru a acestuia. A absolvit în 1971 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografie, devenind în acelaşi an asistent universitar, iar în 2004, doctor în teatru și profesor universitar. A jucat pe scena Teatrului Nottara și a Teatrului de Stat din Sibiu, apoi la Teatrul Lucia Sturza Bulandra, Teatrul Constantin Tănase, Teatrul Excelsior, Teatrul Mundi și evident la Teatrul Național. A apărut în peste 100 de filme româneşti şi străine. Cei mai vârstnici şi-l amintesc în rolul lui Alexăndrel din filmul „Fraţii Jderi” (1973), ecranizare a romanului omonim de Mihail Sadoveanu sau din „Pe aici nu se trece” – regia Dinu Tănase, „Buzduganul cu trei peceţi” – regia Constantin Vaeni, „Războiul de Independenţă” (serial TV) – regia Sergiu Nicolaescu, Dinu Tănase, „Wilhelm Cuceritorul”, regia Gilles Graugier şi Sergiu Nicolaescu, „Francois Villon” – regia Sergiu Nicolaescu, „Luchian” – regia Nicolae Mărgineanu, „Triunghiul morţii” – regia Sergiu Nicolaescu. A dublat vocile unor personaje din filme de desene animate, a interpretat roluri în spectacole de teatru radiofonic sau de televiziune. A regizat spectacole. Ştie că talentul are legătură cu simţul măsurii, că repetiţia înseamnă muncă de cercetare şi creaţie și regretă că mai tinerii colegi nu se bucură de șansa formidabilă pe care a avut-o generaţia sa.

„Relația cu Muzeul Literaturii este foarte veche și simt o emoție puternică atunci când vorbesc despre asta, pentru că iubirea pentru cuvânt vine din vremea în care eram elev, căci eram altfel de elevi pe atunci. Adevărat, nu toți, întotdeauna nuanțele sunt importante. Elevi la liceul Nicolae Bălcescu (actualmente Sfântul Sava), eram foarte interesați. Aveam profesori care ne stimulau, unii chiar formați la Sorbona. Era un anume climat. M-am înscris la Universitatea Populară ca să urmez cursuri de literatură a secolului XX, știind că acolo predau Petru Comarnescu, Ion Frunzetti. Nu am apucat să citesc eu tot ce se prezenta acolo, dar mi-au trecut pe la ureche lucruri de care astăzi nu mai știe nimeni. În felul acesta s-a stabilit un soi de legătură cu această Universitate Populară. Am fost chemat de profesori să ilustrez prin lecturi diferite cursuri și de acolo am ajuns repede să stabilesc o legătură și cu Muzeul Literaturii. Era director dl Alexandru Oprea, succesorul lui Perpessicius, deci vorbim de începuturile muzeului. Colaborarea mea, în paralel, cu Muzeul Literaturii și Universitatea Populară a continuat pe un segment de timp foarte îndelungat și spre bucuria sufletului meu, fiindcă veneam în contact cu personalități ale culturii românești, ale literaturii. Pentru mine, un tânăr care deschidea ochii în lume, o discuție cu Edgar Papu sau Șerban Cioculescu, structuri și personalități distincte, era nu doar informatoare, ci și provocatoare. Legătura cu muzeul a durat mult. Mă întâlneam cu personalități precum Valeriu Anania sau Mihai Beniuc. Era o bucurie prezența acestor oameni cu o platformă culturală extinsă, de care orice societate are nevoie. Acum suntem inundați de talk-show-uri la toate televiziunile, se spun numai platitudini, multe neadevăruri și se direcționează atenția în zone care nu sunt benefice. Omul este sub vremuri, așa spunea cronicarul înainte vreme”, mărturisește Ștefan Velniciuc.

Filmare și montaj: Alex Ursu
Credit foto: Dan Vatamaniuc
Proiect realizat și coordonat de Loreta Popa

Urmăriți „Poezie și creație” aici: