7 iulie 2022 — Expoziții temporare

Prieteniile scriitorilor | Expoziție MNLR în Plaza România

18 – 31 iulie 2022

La 30 iulie, Organizația Națiunilor Unite a instituit Ziua Prieteniei. Cu această ocazie, Muzeul Național al Literaturii Române, cu sprijinul deosebit al Plaza România, vă propune un proiect expozițional care aduce în prim-plan povestea prieteniei scriitorilor români, spusă de muzeografii și redactorii muzeului, prin care dezvăluie diferitele forme în care aceasta s-a concretizat în viețile autorilor.

În vreme de pace sau de război, prieteniile între scriitori s-au legat prin afinitățile elective, prin preferințele literare sau culturale sau, dimpotrivă, prin modul lor complementar de a fi și de a gândi. Cât sunt împreună, poartă discuții prelungite despre scris, viață și cele mai profunde subiecte, cât sunt departe, citesc și își împărtășesc gândurile prin intermediul scrisorilor sau al cărților poștale („Am isprăvit tot ce aveam de cetit și cu apă de mare nu mă pot adăpa”). Uneori, foloseau o altă limbă pentru a-și feri confesiunile din calea cenzurii.

Unii au semnat sub același pseudonim și s-au îndrăgostit de aceeași femeie (Dimitrie Anghel și St. O. Iosif), alții au pariat pe scris (ca exemplu, debutul lui Ion Barbu se datorează unui pariu cu criticul Tudor Vianu). Pe scriitorii Panait Istrati și Nikos Kazantzakis i-au apropiat aceleași idealuri, i-au despărțit apoi ideile divergente și diferențe de temperament, dar prietenia a rezistat dincolo de timp. Nonconformiști, idealizând prietenia adevărată, sinceră și fără fățărnicie, „având un caracter aparte, ca legământul fraților de cruce” (Demostene Botez), scriitorii au petrecut timp împreună fie în redacțiile ziarelor și revistelor literare, fie la Mogoșoaia sau la Capșa. Locurile întâlnirilor erau pretexte pentru discuții elaborate, care-i inspirau în proiectele lor literare.

Nichita Stănescu este, poate, cea mai legendară personalitate a literaturii române în ceea ce privește cultul prieteniei. În apartamentul său din Piața Amzei, în apropierea actualului sediu al Muzeului Național al Literaturii Române, ușa era mereu deschisă, aici soseau veșnic prietenii și amicii săi din lumea literară, artistică, muzicală, aici aveau loc conversații care porneau dinspre literatură spre fizică, chimie și ajungeau la spiritualitate.

Un exemplu cu totul deosebit în literatura română este discursul rostit de Alexandru Mironescu, în calitatea sa de inculpat în procesul Rugului Aprins, venind astfel în sprijinul poetului și scriitorului Vasile Voiculescu: „Nu am nimic de adăugat în ceea ce mă priveşte. Nu cer nimic pentru mine. În schimb, vă cer să reconsideraţi prezenţa aici, ca învinuit, a doctorului Vasile Voiculescu. Vă rog să vă gândiţi că sunteţi pe cale de a condamna pe unul dintre marii poeţi şi oameni de cultură ai acestei ţări. Pentru el cer înţelegerea dumneavoastră; cer să se ia în considerare vârsta lui şi să fie pronunţată achitarea din partea tribunalului.”

Astfel, sunt numeroase exemple în literatura română, pe care vă invităm să le cunoașteți vizitând sediul expoziției de bază din Strada Nicolae Crețulescu 8 (metrou Piața Romană).

Expoziția din Plaza România (Bulevardul Timișoara 26) va putea fi vizitată în perioada 18 – 31 iulie 2022.

Texte de: Zamfir Bălan, Radu Băieșu, Monica Lazăr, Loreta Popa, Mihaela Stanciu, Anni Udrea
Redactor: Olimpia Novicov
Grafică: Antoanella Bănciulescu
Coordonator: Gabriela Toma

Pentru detalii, vă rugăm să scrieți un mesaj la programe@mnlr.ro sau să sunați la 0736.598.451.