19 septembrie 2022 — Evocări

Remember Sergiu Al-George

Muzeul Național al Literaturii Române și Editura Cununi de stele vă invită miercuri, 22 septembrie 2002, de la ora 17.00, Strada Nicolae Crețulescu, nr. 8, la evenimentul dedicat împlinirii a 100 de ani de la nașterea celui mai mare indianist român, Sergiu Al-George.

Marele specialist al lingvisticii sanscrite, precum și al culturii indiene vechi, Sergiu Al-George, „un cărturar uitat înainte de a fi cunoscut” (Amita Bhose), „fără îndoială, cel mai înzestrat și cel mai creator indianist român” (Mircea Eliade), s-a născut pe 11 septembrie 1922. De formație medic orl, a învățat singur sanscrita, devenind cel mai bun traducător român din limba sanscrită. Coleg de celulă cu Nicolae Steinhardt în lotul Constantin Noica – pentru a fi elogiat în convorbiri particulare două lucrări ale unor fugari (Cioran și Eliade) – a făcut cinci ani și cinci luni închisoare. Nicolae Steinhardt îl consideră „prieten. Un om admirabil, (…) om de mare valoare, ținută și cultură.”

Mai cunoscut în afara țării decât în România, Sergiu Al-George a avut o susținută activitate de orientalist – a fost colaborator al Asociației de Studii Orientale, lector extern al Catedrei de limbi orientale București, ținând un curs de filozofie și civilizație indiană, abordând în articole, comunicări, conferințe, expuneri, cursuri și cărți probleme de semioză, lingvistică, în special sanscrită și tibetană, de logică, comparatistică, medicină indiană și tibetană, filozofie și filozofie a limbajului – în special cu referiri la Gramatica lui Panini – în care era unul dintre principalii specialiști din lume. A publicat între 1971 și 1981, anul morții, cele trei volume care l-au făcut cunoscut în țară: „Filozofia indiană în texte”, corpul principal fiind Bhagavad-gita, traducere din sanscrită, cu studii introductive și concluzii, „Limbă și gândire în cultura indiană”, „Arhaic și universal, India în conștiința culturală românească, Brâncuși, Eliade, Blaga, Eminescu.”

Despre el Amita Bhose, prietenă și colaboratoare, afirma că are aceeași structură mentală ca sanscritologii indieni, altfel nu ar fi putut înțelege spiritualitatea indiană în propria-i perspectivă. „Știința nu i-a adus niciun orgoliu, mai degrabă l-a îndrumat spre scopul suprem al vieții, spre acea lume a fericirii care stă dincolo de cotidian și pe care n-o poți cuprinde nici prin vorbă nici prin minte” (A. Kumar Ray, ambasador al Indiei la București în anii 1980).

Intrarea este liberă. Vă așteptăm cu drag!