29 aprilie 2018 — Evocări

Rememorarea Scriind pentru aducere aminte | Elisabeta Isanos (1941 – 2018)

Muzeul Național al Literaturii Române și Asociația Culturală „Iulia Hasdeu” vă așteaptă vineri, 4 mai 2018, ora 17.00, la rememorarea Scriind pentru aducere aminte dedicată Elisabetei Isanos (1941 – 2018), la sediul MNLR din Str. Nicolae Crețulescu 8 (în spatele Bisericii Albe). Invitați să rostească un cuvânt sunt scriitorul Ștefan Dimitriu, editorul Vasile Poenaru și eseistul Mihai Ștefan.

Elisabeta Isanos s-a născut la 8 iulie 1941 la Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti, fiind fiica Magdei Isanos-Camilar și a lui Eusebiu Camilar. În anul următor, Magda Isanos s-a îmbolnăvit de inimă, în urma unui reumatism articular, iar Elisabeta a fost lăsată în grija bunicilor, medicii Mihai și Eliza Isanos. După moartea mamei, a crescut în casa bunicilor, în atmosfera postumității materne. În anul 1944 Magda Isanos, se stinge din viață, la numai 28 de ani. Opera ei poetică, desăvârșită în ciuda scurtului răstimp, le lăsase celor apropiați, și nu numai lor, impresia unei opere neîncheiate, care, cu anii, s-ar fi putut rotunji. Crescută în această atmosferă și cu naivitatea vârstei, fiica s-a decis să-și adauge la numele civil, al tatălui său, pe acela al mamei, semnând la debutul revuistic, în revista „Iașul literar” din 1964, Elisabeta Isanos-Camilar, pseudonim la care a renunțat după scurt timp și a rămas la acela de Elisabeta Isanos, păstrat în amintirea mamei sale. A urmat cursurile Liceul de Fete nr. 16 din București, și pe cele superioare la Universitatea din București, Facultatea de filologie, secția limba și literatura franceză, cu specialitate secundară în limba și literatura română, obținând diploma în 1965. În același an, după o vizită făcută în luna mai, în Germania de Est, la Weimar, Eusebiu Camilar a murit la 27 august. Elisabeta Isanos a fost profesoară de limba franceză și română la liceul economic „Nicolae Krețulescu” din București, și nu a încetat în tot acest timp să scrie. Debutul editorial s-a produs în 1969, cu placheta de versuri Orașe nostalgice.

„Remarcabilă poetă și prozatoare, având, paradoxal, neșansa de a fi fost unica fiică a unor cunoscuți scriitori, [E.]I. s-a impus târziu în peisajul literar contemporan. Deși numele său a fost alăturat de al câtorva dintre cele mai prestigioase poete (Ana Blandiana, Constanța Buzea, Ileana Mălăncioiu), deși pentru mulți comentatori proza semnată de ea a constituit o adevărată revelație, totuși faima părinților a frânat, în loc să faciliteze, valorizarea creației sale la adevărații parametri. În plus, o modestie ieșită din comun, o discreție rar întâlnită în breasla scriitoricească au făcut să se vorbească puțin (uneori chiar deloc) despre unele dintre cărțile sale,” scrie Dorina Grăsoiu în Dicționarul general al literaturii române despre Elisabeta Isanos.

Intrarea este liberă.

36 vizualizări