2 decembrie 2020 — Evenimente

Serile de non-ficțiune la MNLR

Ultima întâlnire a Serilor de non-ficțiune din acest an va avea loc miercuri, 9 decembrie 2020, ora 19.00, avându-i ca invitați pe Claude Karnoouh, Bianca Cernat, Paul Cernat, Aurel Codoban, Aurelian Giugăl și Emanuel Copilaș. Moderatorul Vasile Ernu ne propune o discuție pe marginea și în miezul cărților Tribulațiile unui călător străin în România (1971-2017). Reflecții și amintiri de Claude Karnoouh (Editura Sedcom Libris, 2020) și Lume și tehnică. Claude Karnoouh la 80 de ani, volum coordonat de Emanuel Copilaș (Editura Universității de Vest, 2020).

Accesul se poate face prin intermediul platformei Zoom, accesând link-ul https://us02web.zoom.us/j/81376412864

„La câteva săptămâni după cea de-a doua sosire a mea în România, în iulie 1973 (prima mea vizită, în iunie 1971, nu fusese decât o călătorie de două săptămâni, cu ocazia unui colocviu franco-român de etnologie şi sociologie), am simţit nevoia imperioasă de a descrie sentimentele încercate, oamenii întâlniţi, situaţiile noi, deopotrivă surprinzătoare, comice sau angoasante, ori, pur şi simplu, caraghioase, cu care mă confruntasem. Asta s-a întâmplat de-a lungul a nouă ani sub regimul comunist, în prima parte a ultimelor sale două decenii. Este unul dintre motivele pentru care o parte dintre aceste pagini se prezintă drept o mărturie în sensul cel mai literal, şi nu ca un fel de adaos «paraştiinţific» la munca mea propriu-zisă de antropolog, chiar dacă, în diversele mele lucrări, am relatat frânturi de amintiri legate de experienţele mele. Rândurile acestea se doresc a fi reflexii ale traversării unei epoci, experienţă ce n-a însemnat niciodată (sau, mai bine zis, aproape niciodată) turism, ci doar un mod de viaţă, un amestec de aventură şi de chemare (Beruff). La urma urmei, această ţară, România, istoria sa, cultura sa, în sensul cel mai general, deopotrivă cultura sa înaltă (literatură, pictură, muzică şi poezie, filosofie şi ştiinţe umane, etnologie, istorie, sociologie etc.) şi cultura sa populară mi-au ocupat, vreme de douăzeci şi cinci de ani, mare parte din gânduri. Uneori, ţara aceasta a mobilizat ceea ce era esenţial în viaţa mea intelectuală şi spirituală şi, în acelaşi timp, deşi nu fără rest, o parte deloc neglijabilă a vieţii mele afective şi amoroase, a prieteniilor mele.”

Claude Karnoouh – fragment din volumul Tribulațiile unui călător străin în România (1971 – 2017). Reflecții și amintiri, traducere din limba franceză de Bianca Cernat

„Unul dintre principalele merite intelectuale ale profesorului Karnoouh – și nu mă refer acum la opera importantă pe care a dat-o și continuă să o dea – este acela că, după ce e foarte probabil să te șocheze inițial, te constrânge să gândești. Îți arată vulnerabilitățile poziției pe care te situezi și comoditatea intelectuală invariabilă de care dai dovadă. Îți arată, din perspective cu care nu rezonezi neapărat, cum poți să revii îmbogățit asupra a ceea ce știi sau crezi că știi, respectiv cum poți depăși acest permanent chestionabil «știut». Îți arată că noi drumuri sunt întotdeauna deschise și caută să te sustragă permanent tendinței intelectului de a «sedentariza» gândirea. Te redă, în moduri nebănuite, fluxului dialectic al rațiunii. Te obligă să te depășești, sau măcar să te simți prost. Toți avem nevoie de genul acesta de experiențe, cât mai des posibil.”

Emanuel Copilaș

Antropolog şi sociolog, Claude Karnoouh s-a născut la Paris. Din 1959 şi până în 1965, a urmat studii de ştiinţe (fizică şi chimie) la Sorbona, iar din 1966 până în 1969, studii de ştiinţe umane (filosofie, antropologie socială, sociologie şi lingvistică) la Universitatea Paris X Nanterre. Unul dintre profesorii săi a fost celebrul antropolog şi etnolog francez Claude Lévi-Strauss. Începând din 1970, a fost cercetător la Centre National de la Recherche Scientifique, CNRS, predând, de asemenea, la Universitatea Paris X Nanterre, Sorbona, INALCO, Universitatea din Gand (Belgia), Charlottesville (Virginia, SUA), Urbino (Italia) şi ELTE (Budapesta). În 1973 a întreprins mai multe anchete de etnografie şi folclor în satul Breb din Maramureş. În această perioadă, Securitatea română l-a urmărit şi i-a întocmit dosar. Din 1991 şi până în 2002, a fost profesor invitat al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj, unde, în cel de al doilea semestru al anului universitar, a susţinut un curs despre aspecte ale modernităţii târzii în postcomunism, îmbinând diverse abordări (politice, culturale şi economice), iar ulterior, profesor invitat la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti. Claude Karnoouh este autorul a şase cărţi şi a peste o sută de articole şi eseuri de antropologie culturală şi politică, de filosofie a culturii şi filosofie politică. Volume publicate în limba română: „Românii. Tipologie şi mentalităţi”, Editura Humanitas, 1994; „Duşmanii noştri cei iubiţi”, Editura Polirom, 1997; „Comunism postcomunism şi modernitate târzie”, Editura Polirom, 2000; „Adio diferenţei. Eseu asupra modernităţii târzii”, Editura IDEA, Cluj, 2001.