17 aprilie 2020 — Aniversări

Tristan Tzara, revoluționarul fără pușcă

Pe 16 aprilie 1896 se năștea, la Moinești, lângă Bacău, Tristan Tzara.
După ce își semnează primele versuri (poezii simboliste, scrise pe când era elev de liceu) cu pseudonimul Samyro, anagrama numelui său, Samy (Samuel) Rosenstock, găsește un alt pseudonim, cu care va deveni faimos – Tristan Tzara („Trist în țara sa”, după cum afirma chiar el), care îi va deveni nume oficial poetului, în 1925.

Tânărul Samy va părăsi România, în 1915, pentru a pleca la studii, în Elveția, la Zurich. Aici, în plin război, alături de alți câțiva tineri artiști, printre care și conaționalul Marcel Iancu, va inventa un curent artistic, ce va revoluționa, din temelii, literatura și arta bătrânului continent: mișcarea Dada.

În epocă, mișcarea Dada a fost privită ca o acțiune demolatoare, distrugătoare. De fapt, așa cum s-a văzut mai apoi, a fost o revoluție menită să deschidă noi drumuri pentru literatură și artă. După terminarea războiului, grupul dadaist de la Zürich se destramă, iar Tzara va pleca la Paris, unde se va și stabili. Fiecare dintre adepții săi va interpreta ulterior principiile dadaiste după puteri și inspirație și așa se vor naște toate curentele de avangardă ale secolului XX, dintre care se va evidenția suprarealismul francez, pe care îl va îmbrățișa chiar Tzara.

Acesta va cocheta cu ideile comuniste, ca mulți alți artiști francezi (printre care și bunul său prieten Picasso), ca apoi să îi repudieze, după brutala represiune sovietică a revoltelor din Ungaria din 1956. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial va fi membru activ al Rezistenței franceze, fiind decorat chiar de generalul De Gaulle.

Dintre lucrările sale cele mai importante amintim „Prima aventură cerească a domnului Antipyrine” din 1916 (folosită de Tzara ca pretext al unor spectacole de teatru controversate), „Șapte manifeste Dada”, „Omul aproximativ”, „Lampisterii”.

Text scris de Radu Băieșu, regizor de teatru, redactorul Editurii MLR, muzeograf

Foto 1: redacţia revistei „Contemporanul” T. Tzara, Maxy, I. Vinea, Jaques Costin şi Teodor Solacolu, Bucureşti, 1915, arhiva MNLR

Foto 2: Tristan Tzara, desen de Marcel Iancu, arhiva MNLR

Galerie Foto