Glisează meniul stânga/dreapta
13 iulie 2017 — Evocări
Pe 26 iunie 1927 murea de apendicită la București, la doar 45 de ani, primul nostru mare arheolog – Vasile Pârvan (n. 28 septembrie 1882, Huruiești, Bacău). Discipol al lui N. Iorga și D. Onciul, creator de școală el însuși, cu bune studii în Germania, doctor cu o teză de referință despre naționalitatea negustorilor din imperiul roman, universitar cu alonjă internațională și membru al Academiei Române, a organizat mai multe șantiere arheologice (cel de la Histria fiind de departe cel mai important) și a inițiat, pentru tinerii studioși, Școala română din Roma, cercetările sale despre istoria Antichității concretizându-se (printre altele) în monumentala și influenta lucrare Getica, prima contribuție științifică majoră apărută la noi despre substratul daco-get; cu toate elementele sale contestabile, imputate și în epocă, rămâne până azi un reper. Apariția ei coincide cu un revival al interesului pentru ceea ce L. Blaga numise, într-un articol din Gândirea, „revolta fondului nostru nelatin”. Dincolo de arheologia Antichității europene, între care cele despre începuturile civilizației romane la gurile Dunării, civilizațiile antice danubiene sau contribuțiile epigrafice la istoria creștinismului daco-roman, Pârvan a fost și un deloc banal istoric social și filosof al istoriei, eseurile sale reunite în volumele Idei și forme istorice și Memoriale vădind un umanist post-hegelian (unii l-au apropiat, prin tensiunea existențială și discursivă, de Kierkegaard). Influența descoperirilor pârvaniene a trecut mult dincolo de cercul specialiștilor de strictă observanță, G. Călinescu, M. Sadoveanu, Mircea Eliade ș.a. fiindu-i, de asemenea, debitori. Pentru G. Călinescu a fost, de fapt, un maestru. Din viața sa personală, discretă, a reținut atenția cancaniera idila cu scriitoarea Ticu Archip. Parte a scrierilor sale comparative despre Dacia și culturile antice sud-est europene i-au apărut postum, mai întâi în limba engleză, iar posteritatea științifică a operei e, pe ansamblu, considerabilă.
Text de Paul Cernat, 13 iulie 2017