Glisează meniul stânga/dreapta
15 septembrie 2017 — Evenimente
Săptămâna aceasta vă invităm alături de noi, la Sediul Expoziției de bază din Str. Nicolae Crețulescu 8 și la Casele Memoriale aflate în administrarea MNLR, să sărbătorim Zilele Bucureștiului și Ziua Europeană a Patrimoniului printr-un program complex care va consta în ateliere de scriere creativă, întâlniri cu scriitori contemporani, evocări ale scriitorilor dispăruți dintre noi, lecturi publice, dezbateri, ateliere pentru copii și concerte pentru toate vârstele. Bonus: Noaptea muzeului MNLR, sâmbătă 16 septembrie 2017, când vom păstra deschise expoziția de bază a MNLR din Str. Nicolae Crețulescu 8 (până la ora 24.00) și Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor” | Str. Mărțișor 26, și Casa Memorială „George și Agatha Bacovia” | Str. George Bacovia 63 (până la ora 21.00).
Sâmbătă, 16 septembrie 2017, accesul vizitatorilor în toate sediile MNLR va fi gratuit.
Programul evenimentelor:
Luni-Vineri | 18.00-20.00 | Scriere de București – atelier de scriere creativă cu Florin Iaru și Dan Mircea Cipariu | Str. Crețulescu 8
Duminică | 16.00-18.00 | Lectură publică Scriere de București – cu participanții la atelierul de scriere creativă, lectură moderată de Florin Iaru. Invitat special: flautistul Ionuț Bogdan Ștefănescu | Str. Crețulescu 8
MNLR (Muzeul Național al Literaturii Române din București) organizează o serie de ateliere de scriere creativă pe tema Bucureștiului, coordonate de doi experimentați profesori de creative writing: Florin Iaru și Dan Mircea Cipariu. Cei interesați au scris despre București și au trimis texte în perioada 4 – 7 septembrie 2017. Selecția participanților s-a făcut în urma evaluării textelor. Atelierele de scriere creativă vor avea loc la sediul MNLR din Str. Nicolae Crețulescu 8, în perioada 11-15 septembrie 2017, între orele 18.00-20.00. Duminică, 17 septembrie 2017, ora 16.00, va avea loc lectura publică „Scriere de București”, cu participanții la atelierul de scriere creativă, lectură moderată de Florin Iaru. Invitat special: flautistul Ionuț Bogdan Ștefănescu
FLORIN IARU s-a născut la 24 mai 1954, în București. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, în 1978. Profesor la Galați și la Bulbucata, până în 1982, a devenit redactor al Editurii Cartea Românească în anul 1990, iar în perioada 1991-1992 a fost redactor la publicația Cotidianul. Scriitorul Florin Iaru își face debutul literar în anul 1962, prin publicarea unor versuri în revista Luminița. Devine membru al „Cenaclului de luni” din anul 1970, sub conducerea lui Nicolae Manolescu. În anul 1981, volumul său Cântece de trecut strada se bucură de succes editorial, iar în 1982 contribuie la scrierea volumului Aer cu diamante. Personaj emblematic al generației anilor ’80 bucureștene. Opere (selecție) – Cântece de trecut strada (1981), Aer cu diamante (1982), La cea mai înaltă ficțiune (1984), Înnebunesc și-mi pare rău (1990), Poeme alese (2002), Fraier de București (2011), Povestiri cu final schimbat (2013).
DAN MIRCEA CIPARIU s-a născut la 7 septembrie 1972, în Bucureşti. Este absolvent al Şcolii Superioare de Jurnalistică din Bucureşti şi licenţiat al Universităţii DIN Bucureşti, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. Debutează în presa literară în 1988 (SLAST), debutul editorial se petrece în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (Editura Libra). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi în Comitetul Director al USR. În 2007, volumul său de poeme Tsunami, Editura Brumar, 2006, a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. Cea mai recentă carte a sa: singurătatea vine pe facebook, Editura Tracus Arte, 2012. Este fondatorul şi preşedintele Asociaţiei EURO CULTURART, asociaţie care a organizat, printre altele, Bienala Internaţională de Gravură Experimentală, ediţia a III-a, 29 martie-27 aprilie 2008. A fost curatorul unor expoziţii la Bucureşti şi New York, semnate de câţiva dintre cei mai importanţi tineri artişti vizuali din România: Mihai Zgondoiu, Francisc Chiuariu, Cristian Răduţă, Albert Sofian, Irina Tănase, Florin Tomescu, Bogdan RaţĂ, Miruna Moraru, Adrian Sandu, Anamaria Şerban, Daniel Brici, Virgil Scripcariu, Aurel Tar, Adrian Alexandru Ilfoveanu, Peter Madaras şi Dan Vişovan. Este directorul AgențiadeCarte.ro, spaţiu virtual unde sunt prezentate la zi evenimentele de carte şi artă.
Vineri | 15 septembrie | 21.00-22.00 | Concert de jazz în Grădină la Muzeu: Din Bucureștii de altădată cu Mircea Tiberian și Nadia Trohin | Str. Crețulescu 8
MIRCEA TIBERIAN este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați jazzmani români. Născut în Cluj, în 1955, Mircea Tiberian și-a petrecut copilăria și adolescența în Sibiu, unde și-a făcut debutul în cadrul Festivalului Internațional de Jazz din 1974. În calitate de pianist și compozitor a lucrat în diverse setup-uri de jazz, improvizație și New-Music. Printre premiile primite se numără Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1990, 1996, 2000, 2003), Premiul Muzicianul Român al Anului (2003, 2007, 2008, precum și Bursa Enescu-Brâncuși, oferită de Institutul Cultural Român (2006). Munca sa din ultimii 20 de ani este documentată în 19 albume, printre care: Magic Bird, Never Ending Story, Working Underground, Alone in Heaven, Hotel of Three Beginnings, Back To My Angel, Eleven, Viața lumii, Trei lumini, Palindrome. Mircea Tiberian este doctor în muzică și predă la Universitatea Națională de Muzică din București, unde coordonează Departamentul de Jazz, pe care l-a și înființat în 1991. Din 2004 este profesor în cadrul Academiei ICon Arts Sibiu.„Muzica şi poezia, mai puţin literatura, se află acum într-o situaţie atât de dificilă din punct de vedere social, încât e bine să apară împreună măcar din solidaritate, dacă nu din calcul strategic. În realitate legăturile dintre muzică şi poezie sunt mult mai profunde. Muzica este pur algoritm sufletesc, iar poezia e algoritm sufletesc în gânduri, în cuvinte”, spune Mircea Tiberian.
NADIA TROHIN vine din Chişinău și aduce cu ea un sunet proaspăt. A rămas în România și a studiat la Universitatea Natională de Muzică din Bucureşti. Potenţialul tinerei artiste a fost descoperit şi şlefuit de Mircea Tiberian care a îndrumat-o pe calea jazz-ului. De asemenea, cei doi au colaborat ingenios şi inedit la câteva cântece din perioada interbelică, precum Du-mă acasă, măi tramvai și Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seara, pe care le-au dezvoltat cu fantezie şi pasiune, pulsând între avangardă şi clasic.
Sâmbătă | 16 septembrie | 17.00-20.00 | Scriitori contemporani la muzeu cu Cosmin Perța | Timp de patru ore, scriitorul va deveni gazda expoziției de bază vernisate în aceasta primăvară, invitând vizitatorii la un traseu inedit pentru a redescoperi istoria literaturii române din perspectiva poetului, prozatorului, eseistului, editorului, personalității complexe cunoscute tuturor | Str. Crețulescu 8
Cosmin PERŢA este absolvent al Facultății de Litere din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, își continuă studiile la Universitatea din București, unde obține o diplomă de masterat în literatură și titlul de doctor în litere cu o teză despre fantastic în literatura est-europeană. Debutează în 2002 cu placheta Zorovavel publicată la Editura Grinta, din Cluj, debut girat de o prefață a lui Victor Cubleșan și de un cuvânt al lui Ion Mureșan. Urmează volumele de versuri Santinela de lut (Editura Vinea, 2005), Cântec pentru Maria (Editura Vinea, 2007), Bătrânul, o divină comedie (Editura Charmides, 2009), Fără titlu (Editura Paralela 45, 2011). Format ca poet, se afirmă ca prozator odată cu romanul Întâmplări la marginea lumii (Editura Cartea Românească, 2007), continuând cu volumul de proză Două povestiri (Editura Tracus Arte, 2010), Teofil și Câinele de lemn (Editura Herg Benet, 2012), Vizita (Editura Herg Benet, 2013), În urmă nu mai e nimic (Editura Polirom, 2015). În 2011, publică la Editura Tracus Arte, eseul Introducere în fantasticul de interpretare, iar în 2012 monografia Radu G. Țeposu, rafinament și intuiție, la Editura MLR. Pentru romanul Teofil și Câinele de lemn este desemnat Tânărul prozator al anului 2012.
Sâmbătă | 16 septembrie | 21.00-22.00 | Concert susținut de Helen | Str. Crețulescu
Sâmbătă | 16 septembrie | 22.00-23.00 | Concert acapella Blue Noise | Str. Crețulescu 8
Sâmbătă | 16 septembrie | 17.00-19.00 | Ateliere creative de Origami | Str. Mărțișor 26
Sâmbătă | 16 septembrie | 19.00-20.00 | Concert susținut de Cvartetul Chromatic | Str. Mărțișor 26
Sâmbătă | 16 septembrie | 17.00-19.00 | Ateliere creative de Păpuși și marionete | Str. George Bacovia 63
Sâmbătă | 16 septembrie | 19.00-20.00 | Concert susținut de Călin Grigoriu | Str. George Bacovia 63
Duminică | 17 septembrie | 18.00-22.00 | Maraton de muzică folk cu Mircea Vintilă, Mircea Baniciu, Maria Gheorghiu și Ovidiu Mihăilescu | Str. Crețulescu 8
MIRCEA VINTILĂ este unul dintre «folk-iştii» iubitori de ironie şi gingăşie, de discreţie şi profunzime, de joc şi provocare. „Versurile – proprii sau ale altora – erau o caricatură duioasă ori nostalgică, un regret şoptit, un oftat de-abia auzit după perfecţiunea mereu ratată, mereu accesibilă. A mai schimbat el orchestraţia, a mai adăugat ritmuri, percuţie, dar a păstrat ce era de păstrat: muzica bună, textele delicate şi subtile, jocul aparenţelor. Marile sale sentimente şi tristeţi sunt şi astăzi rostite cu discreţie şi autoironie. Mi-e drag oricând să-l ascult, îi admir inteligenţa cu care dă valoare şi fineţe unei muzici adresate, prin definiţie, tuturor,” spunea Radu Anton Roman despre folkistul Vintilă.
MIRCEA BANICIU și-a început cariera cu o chitară pe umăr şi o poezie agăţată la rever, astfel încât tot ce a urmat nu avea cum să fie decât plin de seva inspiraţiei, încântând sufletele multora dintre noi de-a lungul timpului. Prezența sa pe scenă oriunde înseamnă o şansă la calitatea unui spectacol, la bucuria unei emoţii. „La 20 de ani iubeam tot ce se putea iubi, asta fiindcă în naivitatea mea nici nu-mi trecea prin gând că nu poţi cuprinde tot ce spune cuvântul, într-o singură viaţă. La 40 mă gândeam la sentimentul cel mai de seamă, cel pe care ţi-l dă privirea primului copil. Nu există pe pământul ăsta ceva mai curat. Astăzi îi iubesc pe toţi cei ce-mi sunt aproape, cu toate câte sunt, bune şi rele. Despre toate acestea poți depune mărturie cântând folk, pentru că el este poezie, mesaj, idee, muzică, spune Mircea Baniciu.
Cantautoarea MARIA GHEORGHIU a pășit la 8 ani pe drumul muzicii și de atunci nimic nu a convins-o că altul era cel potrivit pentru ea. Dăruiește din harul său celor care-o ascultă, să-i poată vedea vibrând, să le simtă emoția. Nu numai că face parte din jurii ale concursurilor de muzică folk pentru copii și tineri, încercând să ajute și să promoveze creația,dar este și realizatoarea unei cunoscute emisiuni radio la București fm, îndrăgită de iubitorii genului, și nu numai, pentru căldura și profesionalismul său. „Încerc prin tot ceea ce fac,prin spectacolele mele, să schimb ceva în mentalitatea românilor, încerc să-i fac să se apropie mai mult de valorile naţionale, să nu mai alerge în stânga şi-n dreapta căutând caiverzi pe pereţii altor neamuri, când avem noi aici atâta frumuseţe de care se pare că au uitat. Plătesc un preţ mare încercând să readuc lumea la valorile esenţiale, dar îl plătesc bucuroasă pentru că simt că voi reuşi”, mărturisește Maria Gheorghiu. A scos până acum șase albume, Lacrimi în flăcări, Canon și Maria Gheorghiu, Pe la case luminate, Floare de vârtej, Timp netrăit, Curcubeu, De 20 de ani om bun și Câmp de lavandă, care va apărea curând.
Susţinător fervent al folkului, al muzicii de calitate, al valorilor adevărate, cantautorul OVIDIU MIHĂILESCU „deranjează” cât poate prin cântecele sale, prin versurile sale, prin atitudinea sa. Anii cernuţi de sita vieţii i-au dăruit înţelepciune, dar mai presus de toate prieteni şi zâmbete. „Dacă vorbim de folk, valorile înseamnă o muzică elaborată, un text cât mai bun, umorul, mesajul, felul în care folkistul îşi trăieşte muzica, cât îi pasă de cei din jur. Oricum, la noi încă sunt prea mulţi «critici» care cred că deţin adevărul absolut şi fac ierarhii şi clasamente care n-au nici o valoare. Publicul şi sensul moral şi spiritual al vieţii artistului determină valoarea lui”, mărturisește Ovidiu Mihăilescu, un inginer care s-a lăsat condus de glasul inimii și a ales să scrie poezie și să cânte încercând să lase departe de el viața de robot pe care i-ar fi oferit-o repartiția la Transporturi. „N-aș pleca din România pentru că sunt dependent de Eminescu. N-aș pleca pentru că mi-e dor de bojdeuca lui Creangă, pentru că poet fiind nu știu să visez în altă limbă“, spune folkistul, care compune pe versurile proprii, dar și ale lui George Bacovia, Nichita Stănescu, Adrian Păunescu, Mircea Dinescu, Radu Stanca.
Evenimentele sunt organizate cu ocazia Zilelor Bucureștiului de către Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române.