Coman Șova la 90 de ani

Muzeul Național al Literaturii Române organizează miercuri, 18 octombrie 2023, de la ora 17.00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu 8, Coman Șova la 90 de ani, un eveniment dedicat poetului, dramaturgului și gazetarului Coman Șova născut la 18 octombrie 1933. Participă acad. Mihai Cimpoi, Nicolae Georgescu, Florentin Popescu și Aurel Ștefanachi.

Poetul, dramaturgul şi gazetarul Coman Şova s-a născut la Bucureşti. Între 1945 şi 1948 a urmat cursurile Liceului „Petru Rareş” din Piatra Neamţ. În 1948 s-a transferat la Liceul silvic din Roznov. După transfer, Şova a început să colaboreze la revista fostului liceu „Petru Rareş” din Piatra Neamţ. Debutul său oficial în poezie a avut loc în 1952, când a publicat poemul în proză „Dimineţile albastre” în suplimentul literar al ziarului Ceahlăul din Piatra Neamţ.

A fost admis la secţia de Actorie, la București, deşi pe tot parcursul studiilor a insistat că regia i s-ar fi potrivit mai bine. În 1956, rectorul Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, Marcel Breslaşu, el însuşi poet, i-a povestit despre Şcoala de literatură cu durata de doi ani. În numai o săptămână a pregătit un volum de poezie şi a fost admis. În primul său an de studenţie, Şcoala de literatură a devenit secţia de literatură şi critică literară „Mihai Eminescu” (cu durata de cinci ani) a Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii din Bucureşti.

Între 1962 şi 1965 a ocupat postul de secretar literar la Teatrul „Barbu Delavrancea” din Bucureşti. Debutul său dramatic a avut loc în 1965 în revista Teatrul cu piesa Iubesc pe al 7-lea. Comedie cu… Petreşti. Debutul său dramatic a fost consemnat prin cronici favorabile în Luceafărul, Teatrul, Scînteia tineretului, Dobrogea nouă şi multe alte reviste de specialitate, iar cunoscutul critic Radu Popescu a considerat piesa un succes. A intrat în presă ca secretar general de redacţie la revista Amfiteatru (1964-1972), unde, împreună cu Ion Băieşu, Fănuş Neagu şi Ştefan Iureş, a făcut parte din prima redacţie. A fost coleg cu scriitori de seamă precum Ana Blandiana, Adrian Păunescu, Gabriel Dimisianu, Adrian Dohotaru, George Banu şi Dinu Kivu. În aceşti ani a mai publicat trei piese: Nopţile lui Argus, cu o prezentare de Fănuş Neagu, în Scînteia tineretului, Ringul de dans în România literară şi Un salt de panteră în Argeş. Anul 1970 a fost unul prolific pentru Şova, fiind marcat de o apariţie lirică şi una dramatică: primul său volum de versuri, Astrul nimănui, a fost publicat la Editura Eminescu, iar revista Argeş i-a publicat piesa într-un act Saltul de panteră, cu o prezentare a regizorului Constantin Dinischiotu. Un an mai târziu a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România. Între 1972 şi 1974 a lucrat pe postul de secretar general de redacţie la România liberă, în acelaşi timp ţinând rubrici permanente în Flacăra: „Cronica TV”, în care comenta emisiuni de televiziune, „Cronica spectacolelor”, rubrică dedicată recenziilor de teatru. Doi ani mai târziu a publicat al doilea volum de versuri, Marival. A devenit apoi redactor-şef adjunct la revista Magazin (1975-1986). Aici a realizat şi o serie de interviuri cu personalităţi ale vieţii ştiinţifice. A treia carte de poezii, Cuvinte de reazem, a fost publicată în 1977. Între 1986 şi 1990 a fost publicist comentator la România liberă. De-a lungul anilor acesta a mai colaborat şi la alte reviste, cum ar fi: Contemporanul, Luceafărul, Cronica, România literară, Tomis, Scînteia tineretului, Viaţa militară, Flacăra. În 1979 a început să ruleze pe ecrane filmul Ora zero, al cărui scenariu îi aparţine. Filmul a fost regizat de Nicolae Corjos. Acţiunea şi titlul filmului, care a fost foarte bine primit de public şi critici laolaltă, a fost inspirat de oamenii interesanţi pe care Şova i-a cunoscut îndeaproape în nopţile nedormite ale Cronicii orei zero, o serie de articole despre oameni care lucrau în schimbul trei. În 1980 a apărut volumul Poeme, trei ani mai târziu Unul cu altul, iar, în 1989, Căderea fructului. Un pic mai târziu, în 1996, Editura „Eminescu” a publicat volumul antologic Nevoia de alb, prefaţat de Nicolae Balotă. În 2010 a apărut în Germania, la Editura Neue Literatur, volumul de versuri Die Liebe ist mein Alltagskleid (Dragostea este haina mea de toate zilele). Volumul Paharul cu îngeri este o antologie pe care autorul a pregătit-o împreună cu editorii Mariana Ionescu şi Dumitru Matală. Volumul conţine cea mai mare parte dintre poeziile publicate de poet până în prezent, multe dintre care au suferit modificări semnificative.

Intrarea este liberă.