Glisează meniul stânga/dreapta
18 februarie 2020 — Conferințe
Muzeul Național al Literaturii Române vă invită luni, 24 februarie 2020, de la ora 17.00, în Sala Perpessicius din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la conferința „Toponimia celestă a românilor”, susținută de prof. univ. dr. Ion Ghinoiu, secretar științific al Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, coordonator al Atlasului Etnografic Român, personalitate marcantă a etnologiei românești contemporane. Amfitrion: Mircia Dumitrescu, grafician, artist plastic, sculptor, membru corespondent al Academiei Române.
Ion Ghinoiu s-a născut într-un mediu etnografic, la 7 septembrie 1941, în oraşul Fundulea. Pasiunea de a cerceta acest mediu a încolţit după terminarea Facultăţii de Geografie, din momentul angajării la Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”. A devenit un specialist al culturii populare. Odată cu trecerea anilor, după multă muncă a ajuns să poată privi cultura atât din interior, cât şi din exterior. „Cei care vin după noi trebuie să realizeze o arhivă consistentă a tradiţiilor poporului român, deoarece eu cred că în viitor România va fi un punct de trimitere frecventă la spaţiul istoric strămoşesc dacic, care va reconstitui vechea civilizaţie europeană”, afirmă Ion Ghinoiu.
Cercetător şi cadru didactic universitar, coordonator al Atlasului Etnografic Român, tezaur de documente de istorie orală înregistrate în anii 1972–1983 cu 18.000 de subiecţi selectaţi din 600 de sate, autor al unor prestigioase volume dedicate sărbătorilor, obiceiurilor şi mitologiei române: „Popasuri etnografice româneşti” (1981); „Vârstele timpului” (1988); „Obiceiuri populare de peste an. Dicţionar” (1997); „Lumea de aici, lumea de dincolo” (1999); „Zile şi Mituri” (2000); „Panteonul românesc. Dicţionar” (2001); „Sărbători şi obiceiuri româneşti” (2002); „Căluşul. Istorie şi documente” (2003); „Comoara satelor. Calendar popular” (2005); „Mică enciclopedie de tradiţii româneşti” (2008); „Mitologie română. Dicţionar”(2013).
„În condiţii grele, mi-am asumat riscul de a gândi şi altfel cultura populară, după deviza: vrei să descoperi ceva nou în ştiinţa căreia i te-ai dedicat, trebuie să rătăceşti, adică să alegi şi alte cărări decât cele pe care au mers iluştrii tăi înaintaşi. Când scriu, mă rog să am putere şi pricepere de a mă exprima în aşa fel, încât ceea ce voi aşterne pe hârtie să înţeleagă şi părinţii mei, ţărani de pe Mostiştea. Când eram tânăr, doream să înregistrez de pe teren informaţii cât mai complete privind cultura şi civilizaţia populară, astăzi sistematizez informaţiile consemnate şi le pun la adăpost. Timpul a fost dintotdeauna reperul care mi-a ordonat cu mare rigoare viaţa. Dacă ar fi să-mi compar timpul trăit cu ceva concret, aş alege fluviul ale cărui ape sunt năvalnice spre izvoare şi din ce în ce mai liniştite spre vărsare. Trecerea timpului este o minuţioasă pregătire a trecerii din existenţă, Lumea de aici, în postexistenţă, Lumea de dincolo”, mărturisește etnologul Ion Ghinoiu.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Vă așteptăm!