Glisează meniul stânga/dreapta
16 noiembrie 2023 — Evocări
„Cine i-a stat în apropiere, așa cum soarta ne-a avantajat pe noi, poate depune mărturie că, înainte de toate, el era un om de o noblețe cum nu cred să mai întâlnesc în această viața. Cu un cuvânt bine chibzuit, cu o înțelepciune de duhovnic, cu o modestie incredibilă pentru o personalitate ca el, ne reda încrederea în noi, ne stimula în orice, ne ajuta să ne depășim complexele. Vorbea aplicat, convingător, găsea fiecărui text citit o valoare pe care, poate, nici creatorul acestuia nu o bănuia dintru început.” (portret realizat de Marius Tupan în articolul „Marele meu frate”, apărut în revista Luceafărul, nr. 41 (487), miercuri, 22 noiembrie 2000)
Vă invităm luni, 20 noiembrie 2023, la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din strada Nicolae Crețulescu nr. 8, începând cu ora 17.00, la un eveniment care își propune să evoce personalitatea complexă a criticului literar.
La evenimentul organizat de MNLR și Uniunea Scriitorilor din România vor lua cuvântul Adrian Alui Gheorghe, Nicolae Coande, Leo Butnaru, Gheorghe Bârlea, Nicolae Prelipceanu, Ioana Diaconescu, Ion Bogdan Lefter, Radu Voinescu, Bogdan Ghiu, Dan Stanca și alți scriitori, critici literari și importanți oameni de cultură care l-au cunoscut și care vor avea intervenții pe marginea biografiei și a operei lui Laurențiu Ulici.
Moderatori: prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul general al MNLR, și scriitorul Varujan Vosganian.
Laurențiu Ulici s-a născut la 6 mai 1943, la Buzău. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română (1966) şi Facultatea de Filosofie (1970). În 1973 şi-a susţinut doctoratul cu o teză de teoria literaturii. Publică primele texte critice în revista „Contemporanul”, unde a lucrat în perioada 1966-1989. A fost directorul revistei „Luceafărul” începând cu anul 1990. A publicat în numeroase reviste din țară.
A debutat editorial cu „Recurs” în anul 1971, volum urmat de „Nouă poeți” (1974), „Prima verba I” (1974), „Cartea de aur” (1975), „Biblioteca Babel” (1978), „Prima verba II” (1978), „Confort Procust” (1983, Premiul Uniunii Scriitorilor), „Nobel contra Nobel” (I-II, 1988), „Puţin după exorcism…” (1991), „Prima verba III” (1992), „Literatura română contemporană” (vol. I, 1995, Premiul Uniunii Scriitorilor), „Dubla impostură” (1995), „O mie şi una de poezii româneşti” (1997), „Mitică şi Hyperion” (2000). Majoritatea cărților publicate sunt cronici literare. Își asuma adeseori „riscul care fascinează și înspăimântă”, așa cum mărturisește în „Confort Procust” din 1983. Merită menționate fișele caracteriologice „al căror merit principal e că premerg monumentala lucrare Dicționarul personajelor lui Dostoievski (1983) a lui Valeriu Cristea” (Mihai Iovănel).
A fost vicepreşedinte (1992-1994), apoi preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România (1994-2000).
S-a stins din viață în noaptea de 15 spre 16 noiembrie 2000, în comuna Părău, Brașov.
Filmare și montaj: Alex Ursu