Panait Istrati | Idei despre literatură și artă

 

 

Muzeul Național al Literaturii Române București și Muzeul Brăilei  „Carol I” – Casa memorială „Panait Istrati” oferă publicului un nou proiect expozițional online, Panait Istrati – idei despre literatură și artă.

*

În 1923, la apariția Kyrei Kyralina, însoțită de o prezentare de Romain Rolland, în revista „Europe”, Panait Istrati era un necunoscut. Peste un an, cu un „succes fără precedent”, Kyra Kyralina apărea integral în volum, la editura Rieder, în colecția „Prozatori francezi contemporani”. Între timp, în „Europe” apăruseră fragmente din Moș Anghel, iar în „La Revue européene”, fragmente din Codin. În prefața sa (Un Gorki balcanic), Romain Rolland anunța cititorii că se vor întâlni cu un „povestitor înnăscut” și că „odată povestirea începută, nimeni nu știe, nici chiar el, dacă va ține o oră sau.. o mie și una de nopți”. Povestea lui Panait Istrati continuă…

Concepută bilingv (română – franceză), așa cum este și literatura lui Panait Istrati, expoziția urmează cronologic deceniul de incandescență creatoare și se concentrează pe ideile „hamalului de la Dunăre” despre una dintre valorile fundamentale ale gândirii sale artistice: Frumosul. În concepția lui Panait Istrati, ideea de Om este asociată ideii de Frumos. În esența sa, omul este frumos și pe această frumusețe se fundamentează toate celelalte valori: Dreptatea, Bunătatea, Cinstea, Demnitatea. În planul creației, omul-artist nu poate exista decât „dublat de un om de bunăcredință” – omul în stare să-și înțeleagă rostul de făuritor al unei umanități al cărei viitor „nu e și nu poate fi ceva ce aduce dreptate numai unei părți a omenirii”. Iată de ce, spune Panait Istrati, măreția ființei umane, clădită pe ideea de Frumos, nu poate fi înțeleasă și nu poate fi însușită în afara ideii de Libertate, „singurul bun pământesc căruia trebuie să i se sacrifice totul: bani, glorie, sănătate, viaţă. Şi chiar propria libertate.”

Echipa de realizare a expoziției: Zamfir Bălan (documentare, selecție texte și imagini, concept expozițional), Eugenia Oprescu, Victorița Doicescu (selecție material documentar, fotocopii, scanări); Andreea Balaban, Alina Niculescu, Ilinca Stratan, Antoanella Bănciulescu (promovare și comunicare mediatică); Petru Șoșa (viziune grafică, DTP, montaj film); Ion Bogdan Ștefănescu (muzică).

Coordonare proiect expozițional: Ioan Cristescu

 

 

291 vizualizări