Glisează meniul stânga/dreapta
12 septembrie 2020 — Evenimente
Invitata lui Ovidiu Șimonca la „Interviul săptămânii” este Camelia Dinu, conferențiar doctor în cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, Departamentul de filologie rusă și slavă, unde ține cursuri de limbă, literatură și cultură rusă, teoria literaturii și literaturi slave comparate. În ciuda aversiunii față de limba rusă, acerbă în ultimii 30 de ani, la cursurile despre modernismul, avangarda și postmodernismul rus vin mulți studenți. Vin cu motivații precise, deoarece astăzi rusa este considerată o limbă exotică. „Sunt studenți în care văd investiția părinților, văd bunul simț, educația, sunt deschiși, cooperanți, și sunt studenți pe care nu-i văd la locul potrivit. Materialul uman și intelectual este însă foarte bun. Datorită acestor tineri îmi fac meseria foarte bine. Facultatea de Limbi Străine, Filologia în general, înseamnă lectură susținută. Unii dintre ei simt acest lucru ca pe o povară. Or, ca filolog, dacă nu citești, ce faci? Lectura pentru un filolog este ca bisturiul pentru un chirurg. În general, când vorbim despre studenți vorbim despre bijuterii neșlefuite”, spune Camelia Dinu. Veți descoperi, urmărind interviul, că Dostoievski, Cehov și Tolstoi sunt încă actuali, veți afla cine spunea că „Votca e albă, dar înroșește nasul și înnegrește reputația”, care este rolul mentorilor în viețile studenților, dar și cât de acută este lipsa acestora în mediul academic. Veți afla că volumul „Cazul Daniil Harms. Supraviețuirea avangardei ruse”, apărut la Tracus Arte în 2019, semnat Camelia Dinu, este nominalizat la Premiile Observator Cultural, dar și cine este Daniil Harms și de ce este el un caz? Și, cel mai important, veți descoperi ce se întâmplă la cursul excentric susținut de Camelia Dinu, dincolo de analiza asupra textelor bizare ale avangardei ruse.
Urmăriți „Interviul săptămânii” aici: