Perpessicius – 55 de ani de posteritate

Muzeul Național al Literaturii Române organizează, în parteneriat cu Muzeul Brăilei „Carol I” – Casa memorială „Dumitru Panaitescu-Perpessicius”, expoziția „Perpessicius – 55 de ani de posteritate”. Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 13 martie 2026, ora 13.00, la sediul din Strada Nicolae Crețulescu nr. 8.

Invitați: Gheorghe Chivu, Lucian Chișu, Zamfir Bălan.

Moderator: Ioan Cristescu, director general al Muzeului Național al Literaturii Române.

În istoria culturii române, numele lui Perpessicius este asociat, înainte de toate, monumentalei ediții a operei lui Mihai Eminescu. Critic și istoric literar de prim rang, Perpessicius rămâne însă o personalitate plurivalentă: poet, prozator, publicist și fondator al Muzeului Național al Literaturii Române. Despre poetul Perpessicius se știe încă puțin, iar despre prozator aproape nimic – demersul nostru își propune să recupereze și aceste dimensiuni mai puțin cunoscute ale operei sale.

Expoziția „Perpessicius – 55 de ani de posteritate” aduce în fața publicului manuscrise, pagini de corespondență, fotografii, cărți, publicații periodice, obiecte personale și opere de artă, ilustrând etapele biografice majore și contribuțiile sale fundamentale la cultura română, în calitate de poet, prozator, istoric și critic literar, eminescolog.

Prin acest demers evocator, Muzeul Național al Literaturii Române reafirmă rolul fondator al lui Perpessicius și invită publicul să redescopere o personalitate care a modelat decisiv istoria literaturii române. Așa cum anticipa însuși cărturarul: „Posteritatea nu se înșală. Poate pentru că nu are nici un interes să o facă.”

Dumitru Panaitescu-Perpessicius – pe numele său adevărat Dimitrie Panaiot – s-a născut pe 21 octombrie 1891, la Brăila. Numele de familie i-a fost schimbat în repetate rânduri (Panait, Panaitoiu, Panaitescu). Cel din urmă apare începând cu documentele Școlii primare nr. 4 din Brăila. Cu pseudonimul Perpessicius a semnat prima dată în revista Cronica (1915), condusă de Gala Galaction și Tudor Arghezi. Fascinat încă din studenție de „farmecul manuscriselor” eminesciene, avea să-și dedice o mare parte din viață cercetării și editării operei poetului național.

După absolvirea facultății a lucrat, pentru scurt timp, ca funcționar la Biblioteca Academiei. A fost mobilizat în 1916 și a luat parte la luptele din Dobrogea, în timpul cărora a fost rănit. În urma unei intervenții chirurgicale (rezecția cotului drept) s-a văzut nevoit să scrie cu mâna stângă. După război, Perpessicius și-a continuat activitatea didactică și de cronicar literar. A predat în Ardeal, la Târgu Mureș și Brăila, iar din 1921 s-a stabilit la București, unde a fost profesor la mai multe instituții de învățământ, între care Liceul „Matei Basarab”.

Colaborator al unor importante reviste culturale interbelice, Perpessicius a construit, prin volumele de Mențiuni critice, Lecturi intermitente și Jurnal de lector, o amplă radiografie a literaturii române, marcată de echilibru, finețe analitică și deschidere critică.

Membru al Academiei Române (1955) și director general al Bibliotecii Academiei (1957), el a fondat Muzeul Literaturii Române, instituție pe care a condus-o începând din 1957, sub egida căreia a apărut, la sfârșitul anului 1970, primul număr al revistei Manuscriptum.

Perpessicius a murit la 29 martie 1971, lăsând în urmă o operă și o moștenire instituțională esențiale pentru cultura română.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 13 – 30 martie 2026, de marți până duminică, între orele 10:00-18:00. Pentru costul biletelor, consultați https://mnlr.ro/contact/. Intrarea la vernisaj este liberă.

Curatori: Zamfir Bălan, Anița Grigoriu

Credit foto: Dan Marinescu