„Poezie și creație” | Ștefan Mitroi și Loreta Popa

„Vara era mai duminică decât în anotimpurile celelalte. Mai ales atunci când era luni. Și mai ales atunci când era marțimiercurijoivinerisâmbătă, ca să nu mai zic de ziua de duminică. Venea în zori cântecul unui cocoș la geam și-ți spunea că urmează să se crape de ziuă. Cădea o ploaie de cântece de cocoși peste satul nostru adormit. Îi auzeam în fiecare zi răpăitul și vedeam o puzderie de creste roșii fulgerând în dreptul ferestrei. După care se umplea pământul de lumină”. Aceste cuvinte spun totul despre scriitorul Ștefan Mitroi, invitatul de astăzi al întâlnirilor duminicale numite „Poezie și creație”.

Odinioară procuror, de mult mai multă vreme însă poet, prozator, dramaturg și publicist, Ștefan Mitroi s-a născut în ziua de 5 mai 1956, în satul Siliștea, județul Teleorman. A făcut școala generală în satul natal, iar liceul în orașul Alexandria. Absolvent, în 1980, al Facultății de Drept din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a fost pentru scurt timp procuror la Alexandria, apoi redactor la ziarul „Scânteia tineretului”. După 1990, redactor-șef al ziarului „Tineretul liber” și președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. A debutat editorial în anul 1986, cu volumul „Nimic despre singurătate”. A publicat peste 20 de cărți de proză, poezie, teatru și literatură pentru copii. În 2010, a primit Premiul Academiei Române pentru romanul „Dulce ca pelinul”. A fost tradus din portugheză, franceză, spaniolă și bulgară. Este suficient să citești ceea ce scrie ca să te îndrăgostești de satul de odinioară, așa cum încă îl vede, îl simte și-l dezvăluie tuturor prin intermediul cărților sale. Recent premiat de Uniunea Scriitorilor din România pentru volumul „Poveştile cerului, poveştile pământului”, lansat în Grădina MNLR anul trecut, Ștefan Mitroi a prezentat publicului cititor în cadrul Bookfest o nouă carte, „Adu-ți aminte să nu uiți”, apărută la Editura RAO.

„Încă am puterea de a mă mira și puterea de a iubi, care m-au însoțit încă de la venirea pe lume și datorită cărora m-am pomenit bântuit de visul de a deveni scriitor. A mă mira de ploaie. De miresmele florilor din curte. De zborul berzelor. De răsăritul soarelui. De înserare. De nechezatul cailor. De mersul oamenilor pe drum. Nici nu vă închipuiți ce puțin îi trebuie sufletului meu ca să se lase copleșit de bucurie”, spune Ștefan Mitroi.

„Există niște oameni care îmi dau puterea de a-mi împrospăta continuu puterile amintite. Pentru ei scriu. Dar mai ales pentru un om care nu mi-a citit nicio carte, dar le-a strâns pe unele dintre ele la piept, făcând ca în fiecare pagină a lor să se audă bătăile inimii sale. Omul acesta e mama. Mama care s-a mutat, într-o toamnă din anii trecuți, alături de Dumnezeu, în cer. Când mă gândesc la mama mă gândesc la toate mamele. E un clișeu ceea ce urmează să spun, chiar nu vreau să fiu original, dar mama este icoana la care cred că avem datoria – nu, nu e bine spus datoria, e trist când pleacă din datorie -, pornirea sufletească, un impuls al inimii să ne închinăm cel mai des, ea este icoana căreia îi suntem datori cu grămezi de recunoștință și munți de iubire. Și când îi avem, dar mai ales când nu-i mai avem alături pe părinți, fiindcă adaug lângă mamă și cealaltă icoană, a tatălui. Eu cred că generațiile care vin vor continua să spună mama și tata, fiindcă lumea asta nu poate să-și piardă mințile chiar în așa măsură încât să nu mai spună mamei mamă, tatălui tată, familiei familie. Zâmbesc trist. Experimentul acesta va fi sortit eșecului. Nu ne pot lua inima. N-o pot lua nici măcar din stânga s-o pună în dreapta. Nu ne pot lua creierul să ni-l pună în călcâie, nu ne pot lua fibra de oameni, fiindcă atunci când se va întâmpla asta vor fi roboți în locul nostru. Slavă, Domnului, că eu cel puțin nu o să apuc vremurile acelea! Poate că vor fi roboți, nu vor mai spune mamă și tată, nu vor mai avea nevoie de cărți de poezie, de cărți de proză, nu vor mai avea nevoie de emoție”, mărturisește scriitorul Ștefan Mitroi.

Filmare și montaj: Alex Ursu
Credit foto: Alex Ursu
Proiect coordonat și realizat de Loreta Popa

Urmăriți „Poezie și creație” aici: